Parlamentul European a condamnat joi deteriorarea statului de drept în Turcia şi a cerut să se pună capăt stării de urgenţă instituite în această ţară, denunțând-o drept un pretext pentru arestarea arbitrară a unor opozanţi şi jurnalişti. Reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, eurodeputaţii au adoptat prin vot deschis o rezoluţie prin care îşi exprimă „via îngrijorare faţă de deteriorarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale şi a statului de drept în Turcia”.

Miercuri seară, Parlamentul European a dezbătut și situația justiției din România, ca urmare a schimbărilor aprobate de Parlamentul de la București anul trecut. Schimbările la legile justiției nu au intrat încă în vigoare, unele fiind contestate la Curtea Constituțională.

Opt candidați vor participa în alegerile prezidențiale din Rusia, programate pentru 18 martie. Finalizarea procesului de înscriere a candidaților a fost anunțată joi de președinta Comisiei electorale centrale, Ella Pamfilova. Ultimii doi candidați înscriși pe listă sunt jurnalista Xenia Sobceak și Maxim Suraikin, liderul Partidului Comuniștilor din Rusia, un politician puțin cunoscut.

Sobceak, candidata Partidului Inițiativa Civică, a încercat până acum să se erijeze în singura contracandidată credibilă a președintelui Vladimir Putin. Tatăl ei, Anatoli Sobceak, fostul primar de la Sankt Petersburg a fost mentorul politic al lui Putin la începutul anilor 90.

Potrivit sondajelor de opinie, Vladimir Putin va câștiga fără mari probleme un nou mandat prezidențial de 6 ani iar criticii atrag atenția că restul candidaților nu fac decât „figurație”, într-un proces democratic mimat.

Sigurul lider al opoziției, cu o anumită notorietate, activistul anticorupție Alexei Navalnîi nu a primit dreptul de a participa din cauza unor sentințe penale, cu suspendarea pedepsei, pronunțate anterior. Navalnîi respinge toate acuzațiile și susține că dosarele au fost întocmite pe criterii strict politice.

În prima ședința din noua sesiune și în absența deputaților socialiști, Parlamentul a adoptat declarația prin care sunt condamnate atacurile Federației Ruse la adresa securității informaționale a R. Moldova și amestecul abuziv în activitatea politică locală. Declarația a fost inițiată de Partidul Democrat și votată de toți deputații prezenți în sală, relatează Agora.md.

Declarația deplânge și hărțuirea continuă a oficialilor moldoveni de către Federația Rusă, precum și imixtiunea agresivă a Rusiei în politica moldovenească. Se precizează însă că Republica Moldova este gata să negocieze cu înalți oficiali ruși rezolvarea acestor probleme.

Declarația de la Chișinău este un răspuns la declarația Dumei de Stat de la Moscova, care a condamnat așa numita lege anti-propagandă moldoveană. Pe 24 ianuarie, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o declarație în care protestează împotriva noii legi moldovene care limitează, de luna aceasta, retransmisiunea unor programe rusești informative, spunând că ar fi discriminatorie.

Președintele Igor Dodon a reacționat imediat cu un mesaj de condamnare a votului din Parlament drept „cel mai impulsiv mesaj anti-rusesc lansat la nivel înalt în ultimii 25 de ani”. Într-o postare pe Facebook, președintele Dodon a numit partidele care au votat pentru declarație „eurounioniste”, implicând că acestea ar sprijini atât integrarea europeană cât și unirea cu România.

Coaliția condusă de Statele Unite în Siria a ucis peste 100 de combatanți ai forțelor pro-guvernamentale siriene, care au „atacat neprovocat” cartierul general al Forțelor Democratice Siriene, unde se aflau și consilieri militari americani. „Forțele siriene pro-regim includeau aproximativ 500 de oameni în formație largă, pedeștri, sprijiniți de artilerie, tancuri, lansatoare de rachete multiple și mortiere”, a spus oficialul american sub acoperirea anonimatului. Ceva mai devreme, Operațiunea Inherent Resolve condusă de Statele Unite în Siria a spus că forțele Coaliției au ripostat, lansând șase atacuri aeriene „pentru apărarea Coaliției și a forțelor partenere”. Luptele au avut loc la opt kilometri de linia de separație de pe fluviul Eufrat, în provincia Deir al-Zor. Forțele Democratice Siriene sprijinite de Statele Unite sunt formate din miliții kurde și arabe din nordul și estul Siriei, care luptă cu sprijin american împotriva forțelor guvernamentale loiale președintelui sirian Bashar al-Assad.

O fostă deputată comunistă, Aliona Babiuc, a aderat la Partidul Democrat, mărind la 42 numărul parlamentarilor PD. Anunțul a fost făcut în debutul ședinței de astăzi a Parlamentului, prima din noua sesiune parlamentară. În vârstă de 48 de ani, profesoara de istorie Babiuc este la al doilea său mandat. Trecând la PD, a urmat exemplul multor colegi comuniști. La ultimele alegeri, care au avut loc pe 30 noiembrie 2014, PD a obținut 15.80% din voturi și 19 mandate de deputat. Astăzi, fracțiunea PD numără de peste două ori mai mulți deputați veniți din toate celelalte partide intrate în Parlament în 2014. Comuniștii, socialiștii, liberalii și liberal-democrații au acuzat PD de cumpărarea deputaților, dar nu există dovezi ale unor asemenea tranzacții. PD a respins acuzațiile, iar transfugii au spus că și-au schimbat partidul din convingere sau din cauza conflictelor cu foștii colegi.

Atleți din Rusia concurând sub drapelul olimpic au debutat la Jocurile Olimpice de Iarnă 2018, pierzând un meci de curling în fața unei echipe din Statele Unite, în vreme ce alți atleți ruși se află în așteptarea deciziilor de arbitraj în privința participării lor la competiții. Meciul de curling în care frații americani Matt și Becca Hamilton i-au învins cu 9 la 3 pe soții ruși Aleksandr Krushelnitckii și Anastasia Bryzgalova reprezintă prima competiția a jocurilor de la Pyeongchang, care încep oficial pe 9 februarie și se încheie pe 25 februarie. Rusia a fost exclusă ca stat de la Jocurile Olimpice de Iarnă din cauza scandalurilor de dopaj, dar 169 de sportivi ruși „curați” au fost invitați, participând sub un steag neutru ca „Sportivi olimpici din Rusia”. În practică, asta înseamnă că evoluează sub steagul olimpic, purtând uniforme fără simbolurile naționale, iar dacă vor câștiga medalii de aur, se va intona imnul mișcării olimpice. Mai mulți atleți au contestat interdicția, spunând că nu s-au dopat și se află în așteptarea deciziilor Curții de Arbitraj Sportiv.

Coreea de Nord a organizat o paradă în capitala sa Phenian cu o zi înaintea startului oficial al Jocurilor Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud, care se va da vineri la Pyeongchang. Guvernul nord-coreean a spus că parada care a marcat 70 de ani de la înființarea armatei sale a fost urmărită de zeci de mii de oameni. Spre deosebire de altele, această paradă nu a fost transmisă în direct și nu este limpede deocamdată dacă la eveniment a vorbit liderul nord-coreean Kim Jong Un sau dacă au fost demonstrate rachete intercontinentale sau alte arme strategice. Ceva mai devreme, Phenianul a spus că nu are intenția participării la vreo întâlnire cu Statele Unite în marginea Jocurilor Olimpice din Coreea de Sud pe marginea crizei nucleare nord-coreene.

Parlamentul se întrunește astăzi în prima sa ședință din noua sesiune, urmând să examineze între altele structura și efectivul-limită ale Autorității Naționale de Integritate, care verifică averile demnitarilor. Printre prioritățile întregii sesiuni stabilite marți într-o ședință comună a conducerii Parlamentului și Guvernului se numără adoptarea mai multor reformelor necesare pentru a asigura obținerea tranșelor doi și trei din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Pentru moment, guvernul Filip nu a primit nici prima tranșă din acest ajutor și nici nu se știe când ar putea fi aprobată de către Bruxelles debursarea primei tranșe.

Președintele Igor Dodon a condamnat categoric intenția înființării unui batalion mixt moldo-român anunțată luni de ministrul român al apărării Mihai Fifor, cu ocazia vizitei sale la Chișinău. Pentru președintele Dodon, această inițiativă este „încă un pas pe calea suprimării statutului de neutralitate permanentă” a Republicii Moldova, se arată într-o declarație a șefului statului publicată miercuri. Ministrul român al Apărării a anunțat planul batalionului mixt după convorbirile de luni dimineață cu omologul său moldovean, Eugen Sturza. Cei doi oficiali au mai discutat despre instruirea în comun a celor două armate și furnizarea asistenței românești pentru forțele militare moldovene și modernizarea sistemului de apărare al Republicii Moldova.

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri recunoașterea diplomelor emise începând cu anul 1992 de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Potrivti unui comunicat, odată apostila aplicată pe aceste diplome, tinerii din stânga Nistrului vor avea posibilitatea să-şi continue studiile şi să lucreze în străinătate. În comunicatul guvernului se precizează că modelul formularului va fi unul neutru, aprobat de Ministerul Educaţiei de la Chișinău, iar ştampilele nu vor conţine „simboluri de stat, simboluri ale altor formaţiuni de tip statal sau însemne şi menţiuni care pot fi asimilate acestora.”

Coaliția condusă de Statele Unite în Siria împotriva grupării Statul Islamic spune că a lansat șase atacuri aeriene împotriva „forțelor pro-guvernamentale”, care au „atacat neprovocat” cartierul general al Forțelor Democratice Siriene. Consilierii militari ai Coaliției se aflau împreună cu Forțele Democratice Siriene, când au fost atacate la opt kilometri de linia de separație de pe fluviul Eufrat, se spune într-o declarație de presă difuzată miercuri. Oficiali anonimi au precizat ulterior că nici un militar american nu a fost rănit. „Pentru apărarea Coaliției și a forțelor partenere, Coaliția a efectuat lovituri împotriva forțelor atacatoare”, se mai spune în declarație. Forțele Democratice Siriene sunt formate din miliții kurde și arabe din nordul și estul Siriei, care luptă cu sprijin american împotriva forțelor guvernamentale loiale președintelui sirian Bashar al-Assad.

Ministerul Justiției din Statele Unite a anunțat inculparea a 36 de oameni pentru implicare în gestionarea unei operațiuni globale în domeniul criminalității cibernetice, care ar fi adus prejudicii de peste 530 de milioane de dolari consumatorilor, firmelor și instituțiilor financiare. În anunțul din 7 februarie se spune că 13 suspecți au fost arestați de autoritățile americane și cele din Australia, Marea Britanie, Franța, Italia, Serbia și Kosovo. Gruparea care avea sloganul „In Fraud We Trust” (Credem în Fraudă) și era compusă din aproape 11 mii de membri folosea un forum online pentru a cumpăra, vinde și disemina identități furate. Avea la activ spargerea a peste 4,3 milioane de carduri și conturi bancare din întreaga lume.

În Statele Unite, șefa minorităţii democrate, Nancy Pelosi, a rostit cel mai lung discurs din istoria Camerei Reprezentanţilor, vorbind timp de opt ore şi şapte minute în sprijinul unei reforme a imigraţiei, care să apere drepturile tinerilor imigranţi. Cunoscuţi sub denumirea de „dreamers” (visători), aceștia au sosit în Statele Unite în copilărie, fără forme legale. În vârstă de 77 de ani, lidera opoziției democrate a luat cuvântul la ora 10.04 dimineaţa şi a vorbit fără întreruperi, stând în picioare, în pantofi cu tocuri înalte, până la ora 18.11 seara, timp în care a băut doar apă de câteva ori. Este o formă de protest cunoscută sub numele de „filibuster” prin care este blocat procesul legislativ. Precedentul record în Cameră era de cinci ore şi 15 minute şi data din 1909. Legislația americană adoptată sub administrația precedentă permitea „visătorilor” să rămână în țară în cadrul unui program de integrare, dar a fost anulată de președintele Donald Trump și urmează să expire în luna martie.

Statele Unite au început redirecționarea către Afganistan a unor efective aeriene de luptă și colectare de informații, a declarat unul din comandanții americani în Afganistan. Vorbindu-le jurnaliștilor prin videoconferință din Kabul, general-maiorul James Hecker, a spus că, acest lucru a devenit posibil datorită succeselor din luptele contra grupării Statul Islamic în Siria și Irak, care se apropie de sfârșit. La începutul acestei luni, a mai spus oficialul, Comandamentul Central al forțelor armate americane a desemnat Afganistanul și lupta contra talibanilor drept „efort principal” al său.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a discutat miercuri seară modificările la legile justiţiei din România, în prezenţa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. În deschiderea dezbaterilor, comisarul pentru justiție Vĕra Jourovà a declarat că România a făcut progrese însemnate pe calea consolidării statului de drept și ar fi păcat să facă acum un pas înapoi, punând astfel sub semnul întrebării și șansele țării de a fi scoasă de sub monitorizarea Comisiei Europene. Domeniile urmărite de la Bruxelles sunt tocmai justiția și lupta cu corupția iar acest mecanism de monitorizare funcționează din anul 2007 când România a fost primită în Uniunea Europeană. Bulgaria, admisă simultan, se află și ea sub regimul de monitorizare.

Dezbaterea de la Strasbour intitulată 'Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România', a fost cerută de Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, relatează Agerpres. În ultimul timp, Parlamentul European a analizat starea statului de drept și al democrației dintr-o serie de țări membre precum Polonia, Ungaria sau Malta, ilustrând atenție sporită care se acordă acestor probleme.

Președintele Igor Dodon a condamnat categoric planul de a se înființa un batalion mixt moldo-român, anunțat luni de ministrul român al apărării Mihai Fifor, cu ocazia vizitei la Chișinău. Pentru președintele Dodon, această inițiativă este „încă un pas pe calea suprimării statutului de neutralitate permanentă” a Republicii Moldova. Într-o postare pe Facebook, Dodon a mai declarat că a „dispus să fie luate toate măsurile în conformitate cu prevederile legale în raport cu persoanele care au admis astfel de acțiuni”, fără a preciza la care demnitari se referă Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a anunțat planul batalionului mixt după convorbirile de luni dimineață cu omologul său moldovean, Eugen Sturza. Cei doi oficiali au mai discutat despre instruirea în comun a celor două armate și furnizarea asistenței românești pentru forțele militare moldovene și modernizarea sistemului de apărare al Republicii Moldova.

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri recunoașterea diplomelor emise începând cu anul 1992 de instituţiile de învăţământ din regiunea transnistreană. Potrivti unui comunicat, postat pe pagina de Internet a guvernului, odată apostila aplicată pe aceste diplome, tinerii din stânga Nistrului vor avea posibilitatea să-şi continue studiile şi să lucreze în străinătate. În comunicatul guvernului se precizează că modelul formularului va fi unul neutru, aprobat de Ministerul Educaţiei de la Chișinău, iar ştampilele nu vor conţine „simboluri de stat, simboluri ale altor formaţiuni de tip statal sau însemne şi menţiuni care pot fi asimilate acestora.”

În Rusia, Comisia Electorală Centrală a mai înregistrat trei candidați pentru alegerile prezidențiale din 18 martie. Fiind vorba de candidații unor partide, acești nu au fost obligați să prezinte o listă cu cel puțin 300 de mii de semnături de sprijin, cum se cere de la candidații independenți. Marți a fost înregistrată candidatura președintelui Vladimir Putin, care, potrivit sondajelor de opinie, nu va avea nici o problemă să câștige un al treilea mandat consecutiv. Activistul anti-corupție Alexei Navalnîi nu poate candida, așa cum ar fi dorit, pentru că are mai multe condamnări penale, chiar dacă sunt cu suspendarea pedepsei. Navalîi susține că dosarele sunt motivat stric politic, tocmai în scopul de a-l scoate din cursa prezidențială.

Emmanuel Macron, președintele Franței, va fi primul șef de stat invitat într-o vizită oficială în Statele Unite de la preluarea Casei Albe de către președintele Donald Trump. Știrea nu este confirmată oficial, dar potrivit agenției AFP, vizita ar urma să aibă loc pe 23 şi 24 aprilie, după o posibilă călătorie la New Orleans, oraş care aniversează 300 de existenţă și unde se vadiscuta despre francofonie. Trump a fost anul trecut într-o vizită oficială la Paris, cu ocazia Zilei Naționale a Franței pe 14 iulie.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, va discuta miercuri după-amiază modificările la legile justiţiei din România, în prezenţa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Dezbaterea, intitulată 'Ameninţări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România', a fost cerută de Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul European, relatează Agerpres.

Într-o conferinţă de presă susţinută marţi în Parlamentul European la Strasbourg, copreşedintele Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din PE, eurodeputatul belgian Philippe Lamberts, a declarat că dezbatarea reflecă îngrijorarea cu care europarlamentarii privesc cum un guvern „încearcă să se asigure că politicienii scapă fără probleme din ceea ce ei numesc cazuri de corupţie minore”.

Vicepreşedintele american Mike Pence, aflat în vizită în Japonia, a anunţat miercuri că Washingtonul se pregăteşte să facă publice „cele mai dure” sancţiuni economice de până acum împotriva Coreei de Nord. El a menţionat că Washingtonul îşi va intensifica presiunile pentru a determina Coreea de Nord să renunţe la programul de dezvoltare nucleară şi balistică, dar nu a furnizat detalii privind natura noilor sancțiuni.

Anul trecut, la iniţiativa Statelor Unite, Consiliul de Securitate al ONU a impus trei seturi de sancţiuni economice împotriva Phenianului, care au vizat în special exporturile nord-coreene de cărbune şi fier, La începutul lunii februarie însă, Națiunile Unite au informat că în 2017 Coreea de Nord a exportat totuși o serie de bunuri aflate sub incidența sancțiunilor internaționale, între altele cărbune, oțel și fier. Exporturile, făcute cu acte false, s-au dus în Rusia, Coreea de Sud, Vietanm și China. Cu aceste exporturi ilegale, Phenianul a cîștigat în jur de 200 de milioane de dolari, apreciază Națiuni Unite.

Conservatorii şi social-democraţii germani au ajuns, miercuri dimineaţă, la un acord de principiu pentru a forma un guvern de coaliţie, ceea ce deschide calea pentru negocierile care vor duce la semnarea unui acord final. Cele trei partide care negociază viitorul guvern de coaliție, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), aliatul său bavarez Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) au reuşit să ajungă la un compromis cu privire la distribuirea portofoliilor. Presa geramnă relatează că actualul șef al social-democraților Martin Schulz va demisiona de la conducerea partidului pentru a prelua portofoliul externelor. Față de guvernul trecut de mare coaliției, social-democrații vor avea și Ministerul de Finanțe.

De asemenea, partidele implicate în negocieri au reuşit să depăşească şi divergenţele cu privire la reforma sistemului de sănătate şi la încadrarea contractelor de muncă pe perioadă determinată.

În cazul social-democraților, acordul de principiu trebuie aprobat de membrii partidului, într-un vot al cărui rezultat este așteptat la începutu lunii martie, relatează agenția DPA.

Curtea de Arbitraj Sportiv a amânat până joi o decizie privind refuzul Comitetului Olimpic Internațional de a-i invita la Jocurile de iarnă din Coreea de Sud pe unii din sportivii ruși, care fuseseră „iertați”, din lipsă de probe concludente, de suspendarea pe viață pentru doping.

Este vorba de 32 de atleți ruși, suspendați pentru dopaj de Comitetul Olimpic Internațional (CIO), dar „inocentați” săptămâna trecută de Curtea de Apel Sportiv. Unii dintre acești au anunțat că vor să participe la Jocurile de iarnă, care încep vineri, 9 februarie, cerere respinsă însă de CIO.

Curtea de Arbitraj va audia joi și o altă contestație, înaintată de 15 atleți ruși și doi antrenori.

Ca urmare a scandalului de doping la nivel național de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din 2014, Comitetul Olimpic Internațional a interzis participarea Rusiei ca stat la olimpiada de iarnă, dar 169 de sportivi ruși care s-au dovedit nevinovați vor putea participa sub un drapel neutru.

Tot miercuri, Curtea de Arbitraj Sportiv a anunțat că dosarul altor cel puțin 6 ateleți ruși, suspendați de la Jocurile Olimpice, va fi examinat numai după încheierea competiției din Coreea de Sud.

Strada pe care se află ambasada Rusiei din Washington a primit numele fostului lider al opoziției ruse, Boris Nemţov. Consiliul orășenesc Washington D.C. a aprobat proiectul deciziei respective în lectură finală, a anunțat Vladimir Karamurza junior, președintele Fondului Boris Nemțov. Potrivit lui, ceremonia oficială de redenumire a străzii va avea loc pe 27 februarie, când se împlinesc trei ani de la asasinarea politicianului rus, la Moscova, în apropierea Kremlinului. Astfel, ambasada Rusiei, consulatul și reședința ambasadorului se vor afla toate la adresa „1 Boris Nemtsov Plaza”.

Comisarul Uniunii Europene pentru politica vecinătății și negocierile de extindere, Johannes Hahn, se va afla în Serbia și Muntenegru – la Belgrad și Podgorica - începând de astăzi și până la sfârşitul săptămânii. Vizita survine după declarația președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, că Serbia și Muntenegrul ar putea să adere la UE în 2025. Juncker a spus că data este „orientativă” și are scopul să motiveze țările aflate pe drumul integrării. Juncker a făcut declarația la Parlamentul European înaintea prezentării de către Comisia Europeană a noii sale strategii față de țările din vestul Balcanilor, în care Serbia și Muntenegrul sunt considerate fruntașe în pregătirea de aderare. Juncker a avertizat însă țările din Balcani că trebuie să-și rezolve disputele teritoriale înainte de a fi primite în UE, avertizând că nu va permite repetarea certurilor dintre Slovenia și Croația, ambele membre ale Uniunii.