Prima întâlnire a reprezentanților politici de la Chişinău și Tiraspol din acest an va avea loc pe data de 15 februarie, anunță agențiile de presă transnistrene. Aceasta va fi și prima întâlnire la care va participa nouă șefă a Biroului pentru Reintegrare din Guvernul de la Chişinău, Cristina Lesnic, intrată de curând în funcție. După o reorganizare a Executivului care a avut loc la sfârșitul anului trecut, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, a fost înlocuit de Cristina Lesnic, care a lucrat anterior în Ministerul de Interne. Aceasta a preluat funcția pe 10 ianuarie. Noua șefă a Biroului de Reintegrare nu a făcut declarații publice cu privire la felul în care vede reglementarea transnistreană.

Președintele Igor Dodon a spus într-un interviu recent cu Europa Liberă că Guvernul și Președinția au viziuni diferite în ceea ce privește reglementarea transnistreană.

Agențiile de presă de la Tiraspol anunță că la întâlnirea din 15 februarie va fi semnată o decizie protocolară cu privire la domeniul veterinar, carantină și protecția plantelor, document care ar fi deja coordonat între Chişinău și Tiraspol. „Este o decizie importantă în contextul regimului de comerț al Transnistriei cu Uniunea Europeană”, a declarat șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.

Biroul de Reintegrare de la Chişinău nu a făcut niciun fel de anunț în legătură cu viitoarea întâlnire.

Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr vor prezenta săptămâna viitoare modalitatea de selectare a candidaților în circumscripțiile uninominale pentru alegerile parlamentare din acest an, a anunțat președinta PAS Maia Sandu la emisiunea „În profunzime” de la ProTV Chișinău. Maia Sandu a previzat că toti candidații vor trebui sa treacă mai întii un test al integrității. Lidera PAS a mai spus că în blocul electoral format împreună cu PPDA sunt așteptați și membri ai altor partide politice pro-europene și anti-oligarhice care vor face dovada integrității.

Preşedintele american Donald Trump a ratificat acordul bugetar votat de Camera Reprezentanților noaptea trecută, punând capăt închiderii parţiale a administraţiei federale, care a durat opt ore. Acordul bugetar, aprobat de Senat, apoi de Camera Reprezentanţilor în noaptea de joi spre vineri, prelungeşte până la 23 martie finanţarea administraţiei federale, acordând timp Congresului să-l transpună în proiect legislativ. Acordul prevede alocări de fonduri de 400 miliarde de dolari pe o perioadă de doi ani pentru finanţarea programelor pe plan intern susţinute de democraţi, dar şi banii pentru armată ceruţi de Trump. Se spera ca ambele camere ale Congresului să adopte bugetul înainte de termenul limită de la miezul nopţii de joi spre vineri, dar votul din Senat a fost blocat timp de câteva ore de republicanul Rand Paul, care s-a opus îridicării plafonului datoriei americane. Guvernul american a mai fost închis în 19 ianuarie pentru trei zile, după ce Casa Albă și Congresul nu au căzut de acord asupra bugetului pe 2018.

În Coreea de sud a avut loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă, la care au participat cuplul prezidențial sud-coreean, vicepreședintele Statelor Unite Mike Pence și o delegație a Coreii de Nord. Agențiile de presă internaționale relatează că președintele sud-coreean Moon Jae-in a strîns mâna călduros surorii liderului Coreii de nord Kim Jong Un. Scenariul ceremoniei de deschidere a înfățișat copii călătorind într-un peisaj mitic pentru a descoperi o lume în care oamenii trăiesc în pace și în armonie.

Candidata prezidențială din Rusia Ksenia Sobciak a afirmat că Moscova s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale americane din 2016 și că un asemenea amestec e inacceptabil. Sobciak a făcut această declarație într-o apariție televizată la rețeaua americană CNN, în cadrul călătoriei sale în Statele Unite care a fost criticată în Rusia. În ianuarie 2017, mai multe agenții de informații americane au spus că au dovezi potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar fi ordonat o campanie de influențare a alegerilor prezidențiale americane din 2016, cu obiectivul de a reduce șansele candidatei Partidului Democrat, fosta șefă a diplomației americane Hillary Clinton.

Legendara actriță franceză de cinema Brigitte Bardot, acum o înfocată activistă pentru respectarea drepturilor animalelor, a spus că autoritățile ruse dau dovadă de barbarie în campaniile împotriva câinilor vagabonzi din Rusia. Fundația condusă de actrița acum în vîrstă de 83 de ani a trimi să scrisoare pe Twitter președintelui rus Vladimir Putin, în care este exprimată îngrijorarea față de soarta câinilor fără stăpâni, și față de cruzimea față de animale care se manifestă în Rusia. Brigitte Bardot îi spune lui Putin că acceptînd uciderea în masă a câinilor dă dovadă de barbarie, și îi cere să înlocuiască acest „măcel sălbatic” cu campanii de sterilizare.

La Pyeongchang, în Coreea de Sud, a avut loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Coreea de Sud, care folosește Jocurile Olimpice pentru o ameliorare a crizei cu Coreea de Nord, a plasat cuplul său prezidențial alături de vicepreședintele american Mike Pence, în timp ce două din oficialitățile cele mai înalte ale delegației nord-coreene au fost așezate pe un rînd mai spate. Președintele Moon Jae-in, notează agențiile de presă, a strîns mâna călduros surorii liderului nord coreean Kim Jong Un.

Ceremonia de deschidere a urmat un scenariu înfățișînd copii călătorind într-un peisaj mitic pentru a descoperi o lume în care oamenii trăiesc în pace și în armonie.

Într-un interviu cu un cotidian israelian conservator, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat astăzi că și Israelul va trebui să facă niște „compromisuri semnificative” în vederea păcii cu palestinienii. „Vreau să fac clar că Ierusalimul este capitala Israelului’, a mai spus liderul american în interviul acordat cotdiianului Israel Hayom, adăugînd: „în ce privește frontierele, îmi voi da sprijinul pentru ceea ce cele două părți vor cădea de acord între ele. Cred că ambele părți trebuie să facă compromisuri semnifcative pentru ca a înțelegere de pace să devină posibilă. Extrase din interviu au fost date publicității astăzi și sînt citate de agenția Reuters.

Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene, a spus astăzi că nu a primit din partea Londrei nici o clarificare despre relația pe care britanicii doresc să o aibă cu blocul european după Brexit. Barnier a adăugat, citate de agențiile de presă, că orice retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană și din Uniunea vamală va face inevitabile controalele la frontieră, dar că nu ar trebui să existe nici un fel de ambiguitate în cazul acordului la care se va ajunge în ce privește frontiera irlandeză. Marea Britanie a exclus până acum ideea de a rămâne în Uniunea vamală după Brexit, dar în ce privește relațiile ei comerciale cu UE există divergențe în sînul guvernului May și a Partidului Conservator.

Guvernul Statelor Unite își suspendă pentru a doua oara activitatea in acest an, deaorece Senatul nu a reusit, pina la miezul noptii (6 dimineata ora Europei centrale) să adopte Legea bugetului. Senatorii își vor relua dezbaterile astazi (la ora 9, ora Europei Centrale) si și-au exprimat speranta că situația va fi rezolvată, un vot fiind planificat pentru astazi. Daca Senatul voteaza Legea bugetului pe 2018, ea trebuie apoi sa fie votata si in Camera Reprezentantilor și apoi să fie promulgată de președintele Donald Trump, operații ce ar putea dura doar cîteva ore. Agentiile federeale au mai fost închise și între 19 si 23 ianuarie în acest an, pînă cînd s-a ajuns la o întelegere între Republicani si Democrați pentru prelungirea dezbaterilor pe buget.

Actuala situatie se datoreaza actiunilor senatorului republican Rand Paul, care a împiedicat ajungerea la vot înainte de expirarea termenului limita stabilit pentru dezbatere. In opinia sa, proiectul de buget ar reprezenta „un jaf” asupra trezoreriei. Pe perioada în care guvernul american este inchis, funcționeaza toate serviciile publice vitale, - precum verificarile la aeroporturi, serviciile de securitate si sănătate publică, agentiile pentru aplicarea legii, dar angajatii federali nu vor fi platiți în aceasta perioadă.

Săptămâna viitoare, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr vor prezenta mecanismul după care vor fi selectați cetățenii care vor fi acceptați pe listele electorale și în calitate de candidați în circumscripțiile uninominale. Declarația a fost făcută de președinta PAS, Maia Sandu, în cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune ProTV Chișinău. Maia Sandu a anunțat că toti candidații vor trebui sa treacă mai întiiun test al integrității. Liderul PAS a afirmat că în blocul format împreună cu PPDA sunt așteptați și reprezentanți ai altor partide politice pro-europene și anti-oligarhice care vor face dovada integrității și meritocrației.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a acuzat autorităţile de la Moscova că ar elibera paşapoarte locuitorilor din regiunea transnistreană, unde acestora li se indică locul naşterii în Republica Moldovenească Nistreană, și nu în Republica Moldova. Intr-un interviu la Publika TV, președintele Parlamentului moldovean s-a întrebat dacă prin aceasta practică – ce ar fi fost descoperită de institutiile „de drept” din Moldova, Moscova ar încerca să recunoască de fapt regiunea separatistă.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în prima ședință a sesiunii de primăvară 2018, Declarația prin care condamnă atacurile provenite din Federația Rusă asupra securității informaționale naționale și amestecul abuziv în activitatea politică din Republica Moldova.
Parlamentarii moldoveni – cu excepția socialistilor, care au părăsit lucrările – consideră că „declarațiile denigratoare la adresa țării noastre și a cetățenilor noștri, blocajele impuse exportatorilor moldoveni, hărțuirea politică a oficialilor moldoveni, inclusiv a unor reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, reprezintă implicarea fățișă a politicului de la Moscova și chiar a unor instituții ruse în politica din țara noastră și indică o atitudine provocatoare și neprietenoasă în raport cu țara noastră”. Documentul face apel la liderii de la Moscova să pună capăt acestor abuzuri și campanii de denigrare și oricărei forme de sprijinire a partidelor politice din Moldova, amintind că potrivit legislatiei moldovene finanțarea partidelor din surse externe este ilegală.

În replică, presedintele Igor Dodon a scris pe Facebook: „Declaratia Parlamentului reprezinta cel mai impulsiv mesaj anti-rusesc lansat la nivel inalt in ultimii 25 de ani. (…) Aceste provocari sistematice si intentionate au drept scop determinarea partii ruse de a veni cu un răspuns similar in adresa tarii noastre".

Pentagonul a anunțat că liderii militari americani i-au notificat pe omologii lor ruși despre efectuarea unui atac aerian si terestru asupra unor luptători pro-guvernamentali din Siria ca răspuns la un atac al acestora asupra forțelor sprijinite de Statele Unite în estul Siriei. In urma atacului zeci de luptatori au fost omoriți, dar purtatoarea de cuvint a Pentagonului nu a spus daca printre aceștia se aflau și militari ruși sau mercenari străini. Atacul a avut loc pe linia de demarcție din provincial Deir al Zor Province. Potrivit acersteia, forțele siriene sprijinite de Statele Unite au acționat în auto apărare. Oficialități americane nenumite au declarat presei că în atac nu a fost rănit nici un american.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au cazut de acord să își întăreasca colaborarea și coordonarea acțiunilor lor militare și de securitate în Siria – a anunțat Kremlinul. Potrivit comunicatului official, cei doi lideri ai discutat ieri la telefon și au decis să își imbunătățeasca acțiunile militare „impotriva grupărilor teroriste” din provincial Idlib, de la granița cu Turcia. Provincia se află sub controlul rebelilor. Potrivit Kremlinului, cei doi președinți au discutat despre „importanta continuării acțiunilor comune între Rusia, Turcia si Iran” in Siria.

Secretarul de stat american Rex Tillerson începe duminică un turneu în- Iordania, Turcia, Liban, Egipt si Kuweit, care va dura pînă pe 16 februarie, a anunțat Departamentul de Stat. Subiectul cel mai important al acestui turneu este situatia din Siria si relațiile bilaterale. In Kuweit, Tillerson va conduce delegatia americana la intalnirea Coalitiei Globale Impotriva ISIS si va participa la Conferinta de Reconstruire a Irakului.

Șeful diplomației Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat după discuțiile pe care le-a avut la Varșovia cu omologuil său polonez Joachim Brudzinski că „In pofida tuturor presiunilor, santajelor si ultimatumurilor, nici Ungaria si nici Polonia nu vor primi nici un singur imigrant ilegal”. Șeful diplomației de la Budapesta a acuzat Europa de Vest ca ar face presiuni asupra țărilor din centrul Europei, dar că Polonia și Ungaria nu se vor lasa intimidate. Prin aceasta afirmatie, ministrul ungar de externe a reactionat față de declarațiile premierului belgian, Charles Michel, potrivit caruia „țărilor Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia, V4), care refuza primirea imigrantilor, le va fi dat un ultimatum”.

Toți cei 45 de sportivi ruși și doi antrenori care au cerut reanalizarea cazului lor de catre Curtea de Arbitrare Sportivă, cea mai inalta instanță sportive, nu vor participa la Olimpiada de Iarna din Coreea de Sud. Decizia a fost anunțață în zorii zilei de astăzi. Astfel, în cazul lor, ramăne valabilă decizia din luna decembrie a Comitetului Olimpic Internațional care a interzis participarea Rusiei la Jocuruile Olimpice din cauza politicii de stat de dopare a sportivilor. La Olimpiada a carei dischidere oficiala va avea loc astazi, participă 169 de sportive ruși, considerați ” nevinovați” de catre forumul olimpic, dar nu sub steagul Rusiei, ci sub steagul olimpic. Președintele Federației Ruse de bob Serghei Parkhomenko a declarat agenției ruse de stat Tass că decizia Curții de Arbitrare Sportivă este ” motivate politic”.

Parlamentul European a cerut ieri, printr-o rezoluție, eliberarea imediată din detenție a activistului pentru drepturile omului Oiub Titiev, directorul organizației Memorial din Cecenia. Rezoluția Parlamentului European, votată cu o larga majoritate – cere Rusiei sa respecte drepturile activistului, să poată avea un avocat, să aiba acces la îngrijire medical, să fie protejat de șicane juridice și de acțiuni arbitrare în timpul reținerii. Titiev a fost arestat in Cecenia la 9 ianuarie, sub acuzatia că în masina sa poliția ar fi descoperit citeva grame de marijuana. Activistul susține că este nevinovat și că probele împotriva lui sunt fabricate, motivul real al arestării sale, fiind activitatea sa în domeniul drepturilor omului.

Poliția britanică a arestat ieri trei bărbați suspectati că țineau în sclavie în jur de 200 de imigranti, în majoritate barbati din Lituania, România, Bulgaria si Polonia, la o ferma horticolă din Cornwall, informează BBC. Potrivit sursei citate, muncitorii ar fi sezonieri și condițiile în care sunt obligați să trăiască și să muncească încalcă legislația britanică. Ei sunt cazati in rulote la ferma' Bosahan, din Helston, a precizat inspectorul de politie Gail Windsor, in urma raidului intreprins ieri dimineață.

În România, Darius Vîlcov, considerat principalul autor al programului economic al Partidului Social Democrat si consilier al premierului Viorica Dăncilă, a fost condamnat joi de Inalta Curte la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenta, informeaza site-urile de știri romanești. Decizia nu este definitiva. Darius Vîlcov a savarsit faptele de care este acuzat în perioada în care era primar al municipiului Slatina din județul Olt.

Parlamentul European a condamnat joi deteriorarea statului de drept în Turcia şi a cerut să se pună capăt stării de urgenţă instituite în această ţară, denunțând-o drept un pretext pentru arestarea arbitrară a unor opozanţi şi jurnalişti. Reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, eurodeputaţii au adoptat prin vot deschis o rezoluţie prin care îşi exprimă „via îngrijorare faţă de deteriorarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale şi a statului de drept în Turcia”.

Miercuri seară, Parlamentul European a dezbătut și situația justiției din România, ca urmare a schimbărilor aprobate de Parlamentul de la București anul trecut. Schimbările la legile justiției nu au intrat încă în vigoare, unele fiind contestate la Curtea Constituțională.

Opt candidați vor participa în alegerile prezidențiale din Rusia, programate pentru 18 martie. Finalizarea procesului de înscriere a candidaților a fost anunțată joi de președinta Comisiei electorale centrale, Ella Pamfilova. Ultimii doi candidați înscriși pe listă sunt jurnalista Xenia Sobceak și Maxim Suraikin, liderul Partidului Comuniștilor din Rusia, un politician puțin cunoscut.

Sobceak, candidata Partidului Inițiativa Civică, a încercat până acum să se erijeze în singura contracandidată credibilă a președintelui Vladimir Putin. Tatăl ei, Anatoli Sobceak, fostul primar de la Sankt Petersburg a fost mentorul politic al lui Putin la începutul anilor 90.

Potrivit sondajelor de opinie, Vladimir Putin va câștiga fără mari probleme un nou mandat prezidențial de 6 ani iar criticii atrag atenția că restul candidaților nu fac decât „figurație”, într-un proces democratic mimat.

Sigurul lider al opoziției, cu o anumită notorietate, activistul anticorupție Alexei Navalnîi nu a primit dreptul de a participa din cauza unor sentințe penale, cu suspendarea pedepsei, pronunțate anterior. Navalnîi respinge toate acuzațiile și susține că dosarele au fost întocmite pe criterii strict politice.

În prima ședința din noua sesiune și în absența deputaților socialiști, Parlamentul a adoptat declarația prin care sunt condamnate atacurile Federației Ruse la adresa securității informaționale a R. Moldova și amestecul abuziv în activitatea politică locală. Declarația a fost inițiată de Partidul Democrat și votată de toți deputații prezenți în sală, relatează Agora.md.

Declarația deplânge și hărțuirea continuă a oficialilor moldoveni de către Federația Rusă, precum și imixtiunea agresivă a Rusiei în politica moldovenească. Se precizează însă că Republica Moldova este gata să negocieze cu înalți oficiali ruși rezolvarea acestor probleme.

Declarația de la Chișinău este un răspuns la declarația Dumei de Stat de la Moscova, care a condamnat așa numita lege anti-propagandă moldoveană. Pe 24 ianuarie, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o declarație în care protestează împotriva noii legi moldovene care limitează, de luna aceasta, retransmisiunea unor programe rusești informative, spunând că ar fi discriminatorie.

Președintele Igor Dodon a reacționat imediat cu un mesaj de condamnare a votului din Parlament drept „cel mai impulsiv mesaj anti-rusesc lansat la nivel înalt în ultimii 25 de ani”. Într-o postare pe Facebook, președintele Dodon a numit partidele care au votat pentru declarație „eurounioniste”, implicând că acestea ar sprijini atât integrarea europeană cât și unirea cu România.

Coaliția condusă de Statele Unite în Siria a ucis peste 100 de combatanți ai forțelor pro-guvernamentale siriene, care au „atacat neprovocat” cartierul general al Forțelor Democratice Siriene, unde se aflau și consilieri militari americani. „Forțele siriene pro-regim includeau aproximativ 500 de oameni în formație largă, pedeștri, sprijiniți de artilerie, tancuri, lansatoare de rachete multiple și mortiere”, a spus oficialul american sub acoperirea anonimatului. Ceva mai devreme, Operațiunea Inherent Resolve condusă de Statele Unite în Siria a spus că forțele Coaliției au ripostat, lansând șase atacuri aeriene „pentru apărarea Coaliției și a forțelor partenere”. Luptele au avut loc la opt kilometri de linia de separație de pe fluviul Eufrat, în provincia Deir al-Zor. Forțele Democratice Siriene sprijinite de Statele Unite sunt formate din miliții kurde și arabe din nordul și estul Siriei, care luptă cu sprijin american împotriva forțelor guvernamentale loiale președintelui sirian Bashar al-Assad.