Uniunea Europeană s-a declarat dispusă să medieze în noua dispută dintre Ucraina și Rusia privind livrările de gaze naturale, a informat Comisia Europeană la Bruxelles. Conflictul a izbucnit pe 1 martie, când Gazprom a anunțat, surprinzător, că nu va mai livra gaze Ucrainei până nu este negociat un contract adițional la cel semnat deja. Pe 28 februarie, curtea de arbitraj din Stokholm a decis că Gazprom datorează companiei ucrainene Naftogaz peste 2,5 miliarde de dolari după ani de dispute privint taxele pentru tranzitul de gaze și costul livărilor rusești. La Chișinău, compania Moldovagaz a ținut să precizeze că livrările de gaze naturale către consumatorii din Republica Moldova nu vor fi perturbate de actuala dispută ruso-ucraineana și vor fi realizate în volume depline, conform contractului existent.

Marea Britanie nu se va răzgândi în legătură cu decizia de a părăsi Uniunea Europeană şi în prezent politicienilor le revine sarcina să pună în aplicare această hotărâre, a declarat vineri premierul britanic Theresa May. Într-un discurs privitor la viziunea Londrei asupra viitoarei relaţii cu UE după Brexit, Theresa May a declarat că Marea Britanie va fi o „naţiune mai puternică şi mai coerentă” după ce va părăsi Uniunea Europeană. May a adăugat că Marea Britanie poate opta să rămână aliniată la normele privind concurenţa şi ajutoarele de stat după Brexit. Totodată a reafirmat că Londra și UE trebuie să evite apariția unei „frontiere dure” între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit Michel Barnier a salutat discursul premierului britanic , pentru că oferă „claritate” cu privire la viitoarele relaţii între Marea Britanie şi UE.

„E o provocare”, a comentat la Chișinău vicepreşedinte executiv al Consiliului Atlantic Damon Wilson, prezentarea noilor arme strategice ale Rusiei făcută de președintele Vladimir Putin joi, la Moscova, în cadrul discursului despre starea națiunii. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Damon Wilson a precizat că scutul anti-rachetă american, despre care Putin spune că noile arme rusești l-ar putea penetra fără nici o problemă, nu a fost creat „cu scopul să avem o capacitate de a ține piept arsenalului nuclear rus. Apărarea anti-rachetă era creată pentru pericolele din partea Coreei de Nord și Iranului”. În esență, a mai declarat Wilson, [prezentarea lui Putin] e un efort de a intimida țările vecine, de a-i provoca într-o oarecare măsură și pe aliații europeni, și de a se prezenta drept o problemă pentru liderii americani.”

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat decizia de joi a Statelor Unite de a vinde Ucrainei rachete anti-tanc, despre care spune că se vor dovedi „un argument disuasiv împotriva agresiunii ruse" în estul ţării. Potrivit agenţiei federale americane pentru contracte militare, guvernul ucrainean vrea să achiziţioneze 210 de rachete Javelin şi 37 de lansatoare de rachete, la un preţ total de 47 de milioane de dolari.

În 2014 în estul Ucrainei a izbucnit un conflict separatist între Kiev și milițiile pro-ruse, susținute de Moscova, acuzație pe care Rusia o respinge categoric. Rusia respinge și informațiile că ar avea trupe în estul Ucrainei. Conflictul a făcut peste 10.000 de victime în rândul populației civile, iar în februarie 2015, părțile implicate au semnat așa-numitele acorduri de pace de la Minsk. Ignorate în mare parte.

„Nu există nimic (în acordurile de pace de la Minsk) care să indice faptul că livrările de arme pot ajuta în vreun fel la reglementarea situaţiei", a reacţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă Interfax.

Un cetățean rus, bănuit că ar fi vrut să aducă ilegal din Argentina în Rusia aproape 400 de kilograme de cocaină, a fost reținut în Germania. Este vorba de Andrei Kovalciuk. Rusia a cerut deja extrădarea sa. Moscova susține că Andrei Kovalsiuk ar fi organizat unul din cele mai ciudate cazuri de trafic cu droguri – este vorba de 16 geamantane, cu aproape 400 de kilograme de cocaină, cu o valoare estimată de 60 de milioane de dolari, care au fost descoperite în 2016, de autoritățile argentiniene în debaraua școlii de pe lângă ambasada Rusiei de la Buenos Aires. Bagajele au fost găsite în urma unei informații de la Serviciul Federala de Informații al Rusiei. Ulterior, bagajele au fost umplute cu făină și trimise în Rusia în 2017. Doi bărbați, care au preluat geamantanele, au fost arestați. Însă Kovalciuk este persoană bănuită de a fi organizat traficul. Inițial s-a spus că Andrei Kovalciuk ar fi fost angajat al ambasadei Rusiei, informație dezmințită vineri de Ministerul de externe de la Moscova. Pe de altă parte, avocatul lui Kovalciuk susține că geamantanele erau ale clientului său, care le lăsase în școală, dar umplute cu țigări, alcool, cafea și alte bunuri. Tot avocatul a declarat, fără a prezenta vreo dovadă, că ar fi o înscenare pusă la cale de serviciile secrete americane pentru a compromite ambasada Rusiei din Argentina.

Cancelara germană Angela Merkel și președintele american Donald Trump au avut vineri o conversație telefonică privind noile arme strategice, prezentate de președintele rus Vladimir Putin joi, în discursul despre starea națiunii. Potrivit cancelariei germane, cei doi lideri s-au declarat „îngrijorați” de faptul că Rusia pare să fi încălcat prevederile unor acorduri fundamentale de dezarmare, cum sunt Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987 și noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (START), care cuprinde doar armele strategice şi serveşte drept bază pentru doctrina de descurajare.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a respins acuzațiile că Rusia ar încălca tratatele de dezarmare sau ar relansa o „cursă a înarmării”. „Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor ", a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale", a adăugat el.

Alianța Nord-Atlantică a calificat drept „inacceptabile și contraproductive” avertismentele date de președintele Putin țărilor NATO, în cursul discursului despre starea națiunii de joi. „Nu vrem un nou Război Rece”, a declarat purtătoarea de cuvânt NATO, Oana Lungescu, care a repetat faptul că scutul american antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Cu ocazia unei reuniuni pe teme de securitate ținută vineri la Chișinău, președinții Parlamentelor din R. Moldova, Georgia și Ucraina au semnat o declarație în care se angajează să promoveze politici comune în domeniul apărării și securității și să coopereze în integrarea europeană. În declarație se exprimă „profunda îngrijorare” că trupe rusești se află în continuare pe teritoriul R. Moldova și că „ocupația rusă și alte forme de intervenție militară continuă în diverse regiuni din Georgia și Ucraina”. Sunt condamnate de asemenea, fără să fie numită explicit Rusia, încercările de amestec în treburile interne ale celor trei state prin propagandă pe rețele de socializare și prin presă. „Chemăm colegii noștri din statele membre ale UE și instituțiile UE, precum și din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue să sprijine Georgia, Republica Moldova și Ucraina pe calea dificilă, dar meritorie a reformelor democratice”, se mai spune în declarația președinților parlamentelor din cele trei țări post-sovietice, membre în programul „Parteneriatul estic” al UE.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, Steffen Seibert, a spus că Germania „respinge” tarifele pe importurile de oțel și aluminiu pe care vrea să le impună președintele Statelor Unite, Donald Trump și va analiza cum să răspundă dacă tarifele devin realitate. Ceva mai devreme, tot vineri, ministrul de externe german Sigmar Gabriel l-a îndemnat pe președintele american să „regândească” decizia anunțată joi, care a stârnit temeri globale de război comercial. Producătorii germani ar fi afectați cu siguranță de tarifele americane, întrucât furnizează cam 4% din importurile americane de oțel. Sigmar Gabriel l-a avertizat pe președintele Trump că un război comercial între Statele Unite și UE ar fi numai în avantajul altor țări – o aluzie la China și alte puteri economice în ascensiune.

Parlamentul Armeniei l-a ales președintele țării pe Armen Sarkissian, cu mare majoritate de voturi. În vârstă de 64 de ani, Armen Sarkissian a fost premier și ambasador în Marea Britanie, printre altele. El urmează să dețină șefia statului vreme de 7 ani după ce a primit vineri votul a 90 de deputați. Zece au votat împotrivă, iar unul s-a abținut. Armen Sarkissian îi ia locul lui Serj Sarksyan, despre care liderii opoziției spun că ar urma să devină premier, păstrându-și și chiar mărindu-și puterea politică. În ciuda asemănării prenumelor lor, cei doi politicieni armeni nu sunt rude. Armenia a trecut de la sistemul de republică semi-prezidențială la cel parlamentar printr-un referendum ținut în decembrie 2015. Noul președinte va avea de aceea puteri reduse și dreptul la un singur mandat.

Guvernul Siriei ar putea permite trecerea unui convoi umanitar cu provizii pentru 180.000 de oameni spre orașul Douma în enclava asediată Ghouta de est duminică, a spus vineri directorul pentru Orientul Mijlociu al UNICEF, citat de Reuters. Geert Cappelaere a mai spus la o conferință de presă la Geneva că nu se cunoscut eventuale acorduri pentru eventuale convoaie ulterioare, destinate restului de 400.000 de oameni din enclavă, nici privind evacuarea a 1000 de oameni cu nevoi urgente de asistență medicală. Ghouta de est, aflată sub controlul rebelilor, este asediată de forțele fidele președintelui sirian Bashar al-Assad din 2013, iar în ultimele luni asediul a devenit și mai strict, lăsând locuitorii fără hrană, electricitate și medicamente.

24 de oameni au murit într-un incendiu în primele ore ale zilei de vineri într-o clinică de reabilitare pentru narcomani din capitala azeră Baku. Incendiul a fost stins de pompieri și a fost pornită o anchetă. Flăcările au distrus complet o clădire de lemn. Trei oameni au fost internați la spital cu arsuri, iar 34 au fost salvați. La fața locului au mers oficiali guvernamentali de rang înalt. Nu există indicii clare despre cauze, dar într-o declarație oficială se spune că se suspectează o defecțiune a rețelei electrice.

Prețul acțiunilor a scăzut vineri în Asia, în continuarea prăbușirii de joi seară de pe Wall Street după ce președintele american Donald Trump a anunțat că țara lui va impune tarife mari pe importurile de oțel și aluminiu, provocând temeri de război comercial.Trump a spus că săptămâna viitoare vor fi anunțate oficial tarifele de 25% la oțel și 10% la aluminiu, riscând astfel riposte din partea partenerilor comerciali majori ca China, UE sau Canada vecină. Prețul acțiunilor producătorilor de oțel sud-coreean Posco a coborât vineri cu 3.3%, iar cel al companiei japoneze Nippon Steel – cu 3,8%. S-au ieftinit de asemenea cu 2,4% acțiunile Toyota Motor, după ce cel mai mare constructor de automobile din lume a spus că tarifele americane vor ridica substanțial costurile de producție și implicit prețul mașinilor vândute în America.

Presa israeliană spune că poliția îl chestionează pe premierul Benjamin Netanyahu ca parte dintr-o anchetă într-un caz de corupție în care figurează și concernul israelian al telecomunicațiilor. Radioul armatei și alte organizații media au spus că polițiștii au intrat în reședința lui Netanyahu vineri dimineață, iar soția lui Sara era chestionată în alt loc. Săptămâna trecută doi apropiați ai lui Netanyahu au fost arestați sub bănuiala de promovare a unor reglementări aducătoare de mari profituri companiei de telecomunicații Bezeq. În schimb, portalul de știri al companiei, Walla, a reflectat pozitiv activitatea lui Benjamin Netanyahu. Este prima dată când Netanyahu, care a deținut și portofoliul comunicațiilor până anul trecut, este chestionat în afacerea cunoscută drept Cazul 4000. Poliția a recomandat inculparea lui Benjamin Netanyahu sub acuzații de corupție și în alte două cazuri. Premierul neagă toate învinuirile.

Astăzi, 2 martie, are loc la Chișinău o conferință internațională pe teme de securitate, sub patronajul șefilor legislativelor din R. Moldova, Ucraina și Georgia. Președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu, promitea recent că evenimentul intitulat: „Parteneriatul estic și provocările de securitate curente” va readuce R. Moldova „în vizorul internațional”. Conferința organizată în cooperare cu Atlantic Council, un institut din Statele Unite, îi are ca oaspeți pe mai mulți oficiali influenți din legislative din UE și de peste ocean, ca și experți occidentali în probleme de securitate. Printre temele discutate se vor număra amenințările de securitate ale țărilor post-sovietice, inclusiv zonele de conflict de pe teritoriile lor, precum și rolul Rusiei în destabilizarea vecinilor ei.

Ministrul apărării Eugen Sturza l-a acuzat voalat pe președintele Igor Dodon că intenționat ar vrea ca armata țării să fie slabă. „Încă sper ca domnul președinte Dodon nu dorește ca în Moldova să se întâmple ce s-a întâmplat în trecut în Ucraina, unde armata era ținută intenționat la un nivel precar de înzestrare”, a scris Sturza într-o postare pe Facebook. Mai înainte, președintele Dodon ceruse trecerea pe agenda Consiliului Suprem de Securitate a declarației lui Sturza că armata va reîncepe înzestrarea cu armament. Relațiile dintre Sturza și Dodon au fost tensionate încă de când fostul consilier al premierului Vlad Filat a fost ales de guvernul lui Pavel Filip la conducerea Ministerului Apărării. Dodon a spus că Sturza are un trecut dubios și nu are pregătire de specialitate, propunând în locul lui un general, apropiat de-al său.

Emisarul UE la Chișinău a criticat din nou legea anti-propagandă, adoptată de parlamentarii puterii ca să prevină manipularea publicului moldovean de către presa străină. La o conferință de presă, joi, șeful misiunii UE, Peter Michalko a admis că propaganda „care vine din exterior” trebuie combătută, dar a spus că legea moldoveană care interzice de facto transmisiunile de emisiuni de știri rusești nu corespunde standardelor europene referitoare la libertatea presei. Declarația, făcută ca răspuns la întrebarea unui reporter al televiziunii RTR Moldova, a venit la puține zile după ce tocmai acel post a devenit primul amendat de CCA pentru că ar fi transmis propagandă rusească.

Opoziția parlamentară de stânga a început demersuri pentru o moțiune de cenzură împotriva vice-premierului cu integrarea europeană Iurie Leancă. Socialiștii au invocat ca „bază” a moțiunii concluziile miniștrilor de externe din UE, care au exprimat luni nemulțumiri față de absența unor reforme mai ambițioase în justiție și lupta slabă împotriva corupției. Iar comuniștii au criticat mai ales declarațiile lui Leancă despre rolul special pe care ar trebui să-l joace România în integrarea europeană a R. Moldova – cum a spus și deputata PCRM Inna Șupac: „Noi l-am auzit pe dl. Leancă cum a spus că integrarea în UE se va face numai cu și prin România.” În replică, Iurie Leancă a spus că acceptă „invitația” de a explica în parlament importanța parcursului european al țării.

Președintele rus Vladimir Putin a lăudat noile arme nucleare ale țării sale, a promis reducerea la jumătate a ratei sărăciei în țară și transformarea economiei ruse într-una din cele mai puternice economii ale lumii. În discursul său despre starea națiunii de la 1 martie, rostit cu 17 zile înaintea alegerilor pe care are toate șansele să le câștige, Putin a formulat avertizări la adresa Occidentului, pe care l-a acuzat că vrea să încetinească ritmul dezvoltării Rusiei. „Nu ați reușit să ne faceți rău”, a spus Putin. Joi seară un purtător de cuvânt al ministerului american al apărării, Dana White, a minimalizat declarațiile lui Putin, spunând că forțele armate ale Statelor Unite sunt capabile să apere țara de orice amenințări.

În Italia începe ultima zi de campanie electorală dinaintea alegerilor generale de duminică, 4 martie. Sondajele de opinie creditează cu 28 la sută din voturi mișcarea populistă MoVimento 5 Stelle, fondată în 2009 de comicul Beppe Grillo, dar legislația electorală complexă italiană o pune practic în imposibilitatea de a guverna singură. Mulți observatori văd mai posibilă o coaliție guvernamentală de centru-dreapta în jurul partidului Forza Italia! al fostului premier Silvio Berlusconi. Economiștii și-au exprimat temeri că promisiunile populiste făcute de mai toate partidele italiene vor mări datoria publică italiană, cea mai mare din UE după ce a Greciei.

Premierul britanic Theresa May va ține astăzi un mult-așteptat discurs pe tema relațiilor economice cu UE după ieșirea țării sale din organizație, planificată să aibă loc în martie, 2019. În ajun Biroul de presă al guvernului britanic a criticat proiectul de înțelegere prezentat săptămâna aceasta de UE, spunând că în forma actuală el este „inacceptabil”, deoarece aplicarea lui ar „submina piața comună a Regatului Unit și integritatea lui constituțională”. Tot ieri însă, mai mulți miniștri din cabinetul lui May au anticipat că discursul va fi „un pas real înainte” în discuțiile complicate cu Bruxelles-ul pe tema Brexit-ului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a încheiat joi turneul de cinci zile în Balcanii Occidentali, în cadrul unei întâlniri la Sofia cu liderii celor şase ţări balcanice aspirante la integrarea în Uniunea Europeană.

Bulgaria deține președinția prin rotație a UE și și-a pus ca prioritate, sprijinirea aspirațiilor europene ale țărilor din Balcani. De duminică, Juncker a vizitat Macedonia, Albania, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Kosovo, repetând mesajul că fiecare dintre statele aspirante la integrarea în UE trebuie să implementeze reforme fundamentale şi să soluţioneze conflictele bilaterale majore înainte ca ele să poată spera să adere la blocul comunitar.

„Dacă există o problemă de securitate în oricare dintre aceste ţări, atunci automat devine o problemă de securitate pentru UE", a declarat recent şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, care l-a însoțit pe Juncker în acest turneu.

În noua strategie a UE pentru Balcanii de Vest se menționează anul 2015 drept anul când ar putea fi primite țările cele mai avansate în negocierile de aderare dar Jean-Claude Juncker a declarat într-un interviu cu DW că nu a oferit date concrete pentru că „Nu mă interesează să stabilesc date în calendar, ci mai degrabă substanţa negocierilor".

Chișinăul va găzdui, vineri, conferința internațională de securitate „Georgia, Republica Moldova și Ucraina: Parteneriatul Estic și provocările actuale de securitate”. Reuniunea a fost inițiată de președinții parlamentelor din R.Moldova, Georgia și Ucraina, iar pe agendă se află probleme legate de securitatea informațională, energetică, apărare, precum și despre asigurarea creșterii economice stabile și a statului de drept în regiune.

Cele trei țări vor semna și o declarație privind securitatea regională și perspectivele de integrare europeană, relatează presa de la Chișinău.

Conferința a fost criticată deja de președintele Igor Dodon drept încă un gest „anti-Rusia” al guvernării democrate.

Parlamentul ucrainean a adoptat legislația care permite crearea unui tribunal anticorupție, cum s-a cerut insistent la protestele din ultimul timp, dar cum au cerut și donatorii externi ai Ucrainei. Uniunea Europeană și FMI sunt printre partenerii cei mai insistenți când vine vorba de lupta cu corupția endemică din Ucraina, țară clasată anul acesta pe locul 130 din 180 în Indexul Transparency Internațional. Încă din octombrie anul trecut, președintele Petro Poroșenko promisese crearea acestui tribunal special.