Conducerea partidului Platforma DA a decis astăzi pe cine va desemna acest partid să candideze la funcția de primar al Chișinăului, dar spune că va anunța public numele candidatului abia luni. „Platforma DA este mai hotărâtă ca oricând să pună capăt actualului regim oligarhic şi să repună tara pe făgașul normalității, bunăstării, libertății și securității”, se spune într-un comunicat al Consiliul Politic Naţional al formațiunii de opoziție. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a sugerat săptămâna aceasta că așteaptă în anticipatele din Chișinău sprijinul formațiunii PAS a Maiei Sandu, pe care a sprijinit-o la rândul său în alegerile prezidențiale din 2016. Anticipatele trebuie să aibă loc după ce primarul suspendat Dorin Chirtoacă și-a dat demisia luna trecută, spunând că vrea să strice în felul acesta presupusele planuri ale guvernării de a prelua primăria cu ajutorul dosarelor penale împotriva sa, dar fără alegeri. Dacă Platformei DA își anunță luni candidatul, poate fi primul asemenea anunț. Comisia Electorală Centrală nu a stabilit încă data alegerilor anticipate.

Autoritățile din Slovacia i-au pus în libertate pe toți cei șapte suspecți reținuți în legătură cu asasinarea reporterului de investigație Jan Kuciak într-o crimă care a șocat țara central-europeană. Jurnalistul și prietena sa au fost găsiți morți în locuința lor dintr-un sat la est de capitala Bratislava la sfârșitul săptămânii trecute. Kuciak investiga posibile legături cu mafia ale unor oameni de afaceri italieni din estul Slovaciei. Poliția a reținut suspecții în estul țării, inclusiv cel puțin un om de afaceri italian, dar nu a găsit motive de arestare, eliberându-i la expirarea termenului legal de 48 de ore. Mii de oameni au mărșăluit vineri în Bratislava și alte orașe slovace, cerând elucidarea rapidă a asasinatului. În ultimul articol al lui Kuciak, rămas nefinisat, dar publicat postum de presă, figurează un bărbat suspectat de abuzare a subsidiilor europene și alte fraude, care ar fi avut legături cu oficiali din anturajul premierului slovac Robert Fico. În urma asasinatului, partenerii de coaliție ai lui Fico au cerut demisia oficialilor.

Embed Răspândește

Criză politică în Slovacia după asasinarea unui jurnalist

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00

Link direct

• 270p | 7,0MB
• 360p | 11,6MB
• 720p | 26,0MB
• 1080p | 58,2MB

Primărița interimară a capitalei, Silvia Radu, spune că nu s-ar grăbi să semneze o declarație simbolică de unire cu România, după cum au făcut autoritățile din zeci de sate, chiar dacă o asemenea decizie ar fi luată de Consiliul Municipal Chișinău. Într-un interviu acordat Europei Libere, Radu a spus că o asemenea tentativă promovată de rivalii săi liberali la 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România a picat deja la vot în Consiliu. „Un primar, mai ales un primar care reprezintă Chișinăul în care trăiesc o sumedenie de națiuni, trebuie să fie un primar care unește și nicidecum un primar care dezbină”.

Numită anul trecut la conducerea primăriei Chișinăului în locul primarului liberal suspendat Dorin Chirtoacă, Radu spune că nu a decis deocamdată dacă ar vrea să și candideze pentru această funcție, în așteptatele alegeri anticipate.

Astăzi expiră termenul de depunere a candidaturilor pentru funcția vacantă de membru al Curții Constituționale, eliberată când președintele instanței, Tudor Panțâru, a părăsit-o subit la sfârșitul lunii ianuarie, invocând motive personale. Portalul Bizlaw citează surse din Consiliul Superior al Magistraturii spunând că singura candidatură depusă până vineri a fost cea a actualului președinte al Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. CSM urmează să examineze dosarul acestuia la ședința care va avea loc marți, 6 martie. Opoziția care-și spune anti-oligarhică speculează de mult că Poalelungi s-ar afla în relații apropiate cu Vlad Plahotniuc, coordonatorul coaliției de guvernare.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că livrările de gaze spre Ucraina „s-au stabilizat” datorită sporirii importurilor din Polonia, Slovacia și Ungaria, azi dimineață, după ce concernul rus Gazprom le-a întrerupt săptămâna aceasta. „Situația dificilă a fost aplanată ..., astăzi avem livrări stabile”, a declarat Poroșenko. Conflictul a izbucnit pe 1 martie, când Gazprom a anunțat că nu va mai livra gaze Ucrainei până este negociat un contract adițional la cel semnat deja. Pe 28 februarie, Curtea de Arbitraj din Stockholm a decis că Gazprom datorează companiei ucrainene Naftogaz peste 2,5 miliarde de dolari după ani de dispute privind taxele pentru tranzitul de gaze și costul livrărilor rusești.

Poliția de la Kiev a descins în tabăra protestatarilor antiguvernamentali din apropierea sediului Parlamentului, reținând aproximativ 50 de persoane, noaptea trecută, potrivit unui comunicat al Gărzii Naționale. Un purtător de cuvânt a declarat presei ucrainene că șase protestatari și patru polițiști au fost răniți în timpul ciocnirilor. Incidentul a avut loc după ce protestatarii au incendiat anvelope în fața Radei Supreme. Poliția spune că a intervenit pentru a reține autorii unor violențe anterioare, din 27 februarie, când protestatarii ar fi rănit 14 polițiști, aruncând în ei cu pietre și cocteiluri Molotov. Protestatarii conduși de fostul președinte georgian expulzat între timp din Ucraina, Mihail Saakașvili, și-au instalat tabăra în apropierea Parlamentului ucrainean în octombrie 2017, cerând combaterea mai hotărâtă a corupției.

Președintele rus Vladimir Putin spune că țara sa nu va lua măsuri împotriva rușilor acuzați de amestec în alegerile prezidențiale americane din 2016, dacă aceștia nu au încălcat legile Rusiei. Într-un interviu difuzat noaptea trecută de televiziunea americană NBC, Putin a spus că Moscova nu a primit oficial vreo dovadă sau vreo cerere de extrădare a celor 13 ruși inculpați luna trecută de procurorul special american Robert Mueller, care cercetează presupusul amestec rus. „Oamenii care au o bună pregătire trebuie să înțeleagă că noi, în Rusia, nu-i putem trage la răspundere pe cei care nu au încălcat legea rusă”, a spus Putin. Printre cei 13 ruși inculpați în Statele Unite se numără oligarhul apropiat lui Putin, Evgeni Prigojin, presupusul patron al așa numitei „fabrici de troli” din St. Petersburg, care ar fi desfășurat între altele o campanie online de influențare a alegătorilor americani.

Ministrul ceh al Justiției, Robert Pelika, a declarat că va decide dacă presupusul hacker rus Evgheni Nikulin va fi extrădat Rusiei sau Statelor Unite în funcție de gravitatea crimelor care i se impută acestuia. Vorbind vineri în Parlamentul ceh, Pelika a mai spus că va anunța decizia în curând și că va mai ține cont de faptul care țară a adresat prima cererea de extrădare. Ambele criterii par să favorizeze Statele Unite, care îl acuză pe Nikulin de crime cibernetice serioase. În vârstă de 30 de ani, suspectul a fost arestat la Praga, în octombrie 2016, pe baza unui mandat internațional eliberat de Statele Unite. Rusia a cerut extrădarea mai târziu. Deputați cehi au speculat că americanii îl caută între altele pentru că Nikulin ar avea legături cu operațiune cibernetice rusă împotriva țărilor occidentale.

Statele Unite și puterile europene au promis să dea „un răspuns ferm” autorilor atacului bănuit cu gaze toxice din provincia siriană Ghouta Orientală, unde sute de civili au murit în ultimele săptămâni. Avertismentul survine după declarația comisarului ONU pentru drepturile omului că masacrarea civililor în Ghouta „reprezintă probabil crime de război și potențial crime împotriva umanității”. Președintele american Donald Trump și cancelara germană Angela Merkel, care au purtat vineri o convorbire telefonică, au spus, potrivit Berlinului, că președintele sirian Bashar al-Assad „trebuie tras la răspundere”. Un avertisment asemănător a fost transmis în urma unei conversații telefonice a lui Trump cu președintele francez Emmanuel Macron.

Uniunea Europeană s-a declarat dispusă să medieze în noua dispută dintre Ucraina și Rusia privind livrările de gaze naturale, a informat Comisia Europeană la Bruxelles. Conflictul a izbucnit pe 1 martie, când Gazprom a anunțat, surprinzător, că nu va mai livra gaze Ucrainei până nu este negociat un contract adițional la cel semnat deja. Pe 28 februarie, curtea de arbitraj din Stokholm a decis că Gazprom datorează companiei ucrainene Naftogaz peste 2,5 miliarde de dolari după ani de dispute privint taxele pentru tranzitul de gaze și costul livărilor rusești. La Chișinău, compania Moldovagaz a ținut să precizeze că livrările de gaze naturale către consumatorii din Republica Moldova nu vor fi perturbate de actuala dispută ruso-ucraineana și vor fi realizate în volume depline, conform contractului existent.

Marea Britanie nu se va răzgândi în legătură cu decizia de a părăsi Uniunea Europeană şi în prezent politicienilor le revine sarcina să pună în aplicare această hotărâre, a declarat vineri premierul britanic Theresa May. Într-un discurs privitor la viziunea Londrei asupra viitoarei relaţii cu UE după Brexit, Theresa May a declarat că Marea Britanie va fi o „naţiune mai puternică şi mai coerentă” după ce va părăsi Uniunea Europeană. May a adăugat că Marea Britanie poate opta să rămână aliniată la normele privind concurenţa şi ajutoarele de stat după Brexit. Totodată a reafirmat că Londra și UE trebuie să evite apariția unei „frontiere dure” între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit Michel Barnier a salutat discursul premierului britanic , pentru că oferă „claritate” cu privire la viitoarele relaţii între Marea Britanie şi UE.

„E o provocare”, a comentat la Chișinău vicepreşedinte executiv al Consiliului Atlantic Damon Wilson, prezentarea noilor arme strategice ale Rusiei făcută de președintele Vladimir Putin joi, la Moscova, în cadrul discursului despre starea națiunii. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Damon Wilson a precizat că scutul anti-rachetă american, despre care Putin spune că noile arme rusești l-ar putea penetra fără nici o problemă, nu a fost creat „cu scopul să avem o capacitate de a ține piept arsenalului nuclear rus. Apărarea anti-rachetă era creată pentru pericolele din partea Coreei de Nord și Iranului”. În esență, a mai declarat Wilson, [prezentarea lui Putin] e un efort de a intimida țările vecine, de a-i provoca într-o oarecare măsură și pe aliații europeni, și de a se prezenta drept o problemă pentru liderii americani.”

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat decizia de joi a Statelor Unite de a vinde Ucrainei rachete anti-tanc, despre care spune că se vor dovedi „un argument disuasiv împotriva agresiunii ruse" în estul ţării. Potrivit agenţiei federale americane pentru contracte militare, guvernul ucrainean vrea să achiziţioneze 210 de rachete Javelin şi 37 de lansatoare de rachete, la un preţ total de 47 de milioane de dolari.

În 2014 în estul Ucrainei a izbucnit un conflict separatist între Kiev și milițiile pro-ruse, susținute de Moscova, acuzație pe care Rusia o respinge categoric. Rusia respinge și informațiile că ar avea trupe în estul Ucrainei. Conflictul a făcut peste 10.000 de victime în rândul populației civile, iar în februarie 2015, părțile implicate au semnat așa-numitele acorduri de pace de la Minsk. Ignorate în mare parte.

„Nu există nimic (în acordurile de pace de la Minsk) care să indice faptul că livrările de arme pot ajuta în vreun fel la reglementarea situaţiei", a reacţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă Interfax.

Un cetățean rus, bănuit că ar fi vrut să aducă ilegal din Argentina în Rusia aproape 400 de kilograme de cocaină, a fost reținut în Germania. Este vorba de Andrei Kovalciuk. Rusia a cerut deja extrădarea sa. Moscova susține că Andrei Kovalsiuk ar fi organizat unul din cele mai ciudate cazuri de trafic cu droguri – este vorba de 16 geamantane, cu aproape 400 de kilograme de cocaină, cu o valoare estimată de 60 de milioane de dolari, care au fost descoperite în 2016, de autoritățile argentiniene în debaraua școlii de pe lângă ambasada Rusiei de la Buenos Aires. Bagajele au fost găsite în urma unei informații de la Serviciul Federala de Informații al Rusiei. Ulterior, bagajele au fost umplute cu făină și trimise în Rusia în 2017. Doi bărbați, care au preluat geamantanele, au fost arestați. Însă Kovalciuk este persoană bănuită de a fi organizat traficul. Inițial s-a spus că Andrei Kovalciuk ar fi fost angajat al ambasadei Rusiei, informație dezmințită vineri de Ministerul de externe de la Moscova. Pe de altă parte, avocatul lui Kovalciuk susține că geamantanele erau ale clientului său, care le lăsase în școală, dar umplute cu țigări, alcool, cafea și alte bunuri. Tot avocatul a declarat, fără a prezenta vreo dovadă, că ar fi o înscenare pusă la cale de serviciile secrete americane pentru a compromite ambasada Rusiei din Argentina.

Cancelara germană Angela Merkel și președintele american Donald Trump au avut vineri o conversație telefonică privind noile arme strategice, prezentate de președintele rus Vladimir Putin joi, în discursul despre starea națiunii. Potrivit cancelariei germane, cei doi lideri s-au declarat „îngrijorați” de faptul că Rusia pare să fi încălcat prevederile unor acorduri fundamentale de dezarmare, cum sunt Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987 și noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (START), care cuprinde doar armele strategice şi serveşte drept bază pentru doctrina de descurajare.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a respins acuzațiile că Rusia ar încălca tratatele de dezarmare sau ar relansa o „cursă a înarmării”. „Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor ", a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale", a adăugat el.

Alianța Nord-Atlantică a calificat drept „inacceptabile și contraproductive” avertismentele date de președintele Putin țărilor NATO, în cursul discursului despre starea națiunii de joi. „Nu vrem un nou Război Rece”, a declarat purtătoarea de cuvânt NATO, Oana Lungescu, care a repetat faptul că scutul american antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Cu ocazia unei reuniuni pe teme de securitate ținută vineri la Chișinău, președinții Parlamentelor din R. Moldova, Georgia și Ucraina au semnat o declarație în care se angajează să promoveze politici comune în domeniul apărării și securității și să coopereze în integrarea europeană. În declarație se exprimă „profunda îngrijorare” că trupe rusești se află în continuare pe teritoriul R. Moldova și că „ocupația rusă și alte forme de intervenție militară continuă în diverse regiuni din Georgia și Ucraina”. Sunt condamnate de asemenea, fără să fie numită explicit Rusia, încercările de amestec în treburile interne ale celor trei state prin propagandă pe rețele de socializare și prin presă. „Chemăm colegii noștri din statele membre ale UE și instituțiile UE, precum și din Statele Unite ale Americii să rămână angajați și să continue să sprijine Georgia, Republica Moldova și Ucraina pe calea dificilă, dar meritorie a reformelor democratice”, se mai spune în declarația președinților parlamentelor din cele trei țări post-sovietice, membre în programul „Parteneriatul estic” al UE.

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, Steffen Seibert, a spus că Germania „respinge” tarifele pe importurile de oțel și aluminiu pe care vrea să le impună președintele Statelor Unite, Donald Trump și va analiza cum să răspundă dacă tarifele devin realitate. Ceva mai devreme, tot vineri, ministrul de externe german Sigmar Gabriel l-a îndemnat pe președintele american să „regândească” decizia anunțată joi, care a stârnit temeri globale de război comercial. Producătorii germani ar fi afectați cu siguranță de tarifele americane, întrucât furnizează cam 4% din importurile americane de oțel. Sigmar Gabriel l-a avertizat pe președintele Trump că un război comercial între Statele Unite și UE ar fi numai în avantajul altor țări – o aluzie la China și alte puteri economice în ascensiune.

Parlamentul Armeniei l-a ales președintele țării pe Armen Sarkissian, cu mare majoritate de voturi. În vârstă de 64 de ani, Armen Sarkissian a fost premier și ambasador în Marea Britanie, printre altele. El urmează să dețină șefia statului vreme de 7 ani după ce a primit vineri votul a 90 de deputați. Zece au votat împotrivă, iar unul s-a abținut. Armen Sarkissian îi ia locul lui Serj Sarksyan, despre care liderii opoziției spun că ar urma să devină premier, păstrându-și și chiar mărindu-și puterea politică. În ciuda asemănării prenumelor lor, cei doi politicieni armeni nu sunt rude. Armenia a trecut de la sistemul de republică semi-prezidențială la cel parlamentar printr-un referendum ținut în decembrie 2015. Noul președinte va avea de aceea puteri reduse și dreptul la un singur mandat.

Guvernul Siriei ar putea permite trecerea unui convoi umanitar cu provizii pentru 180.000 de oameni spre orașul Douma în enclava asediată Ghouta de est duminică, a spus vineri directorul pentru Orientul Mijlociu al UNICEF, citat de Reuters. Geert Cappelaere a mai spus la o conferință de presă la Geneva că nu se cunoscut eventuale acorduri pentru eventuale convoaie ulterioare, destinate restului de 400.000 de oameni din enclavă, nici privind evacuarea a 1000 de oameni cu nevoi urgente de asistență medicală. Ghouta de est, aflată sub controlul rebelilor, este asediată de forțele fidele președintelui sirian Bashar al-Assad din 2013, iar în ultimele luni asediul a devenit și mai strict, lăsând locuitorii fără hrană, electricitate și medicamente.

24 de oameni au murit într-un incendiu în primele ore ale zilei de vineri într-o clinică de reabilitare pentru narcomani din capitala azeră Baku. Incendiul a fost stins de pompieri și a fost pornită o anchetă. Flăcările au distrus complet o clădire de lemn. Trei oameni au fost internați la spital cu arsuri, iar 34 au fost salvați. La fața locului au mers oficiali guvernamentali de rang înalt. Nu există indicii clare despre cauze, dar într-o declarație oficială se spune că se suspectează o defecțiune a rețelei electrice.

Prețul acțiunilor a scăzut vineri în Asia, în continuarea prăbușirii de joi seară de pe Wall Street după ce președintele american Donald Trump a anunțat că țara lui va impune tarife mari pe importurile de oțel și aluminiu, provocând temeri de război comercial.Trump a spus că săptămâna viitoare vor fi anunțate oficial tarifele de 25% la oțel și 10% la aluminiu, riscând astfel riposte din partea partenerilor comerciali majori ca China, UE sau Canada vecină. Prețul acțiunilor producătorilor de oțel sud-coreean Posco a coborât vineri cu 3.3%, iar cel al companiei japoneze Nippon Steel – cu 3,8%. S-au ieftinit de asemenea cu 2,4% acțiunile Toyota Motor, după ce cel mai mare constructor de automobile din lume a spus că tarifele americane vor ridica substanțial costurile de producție și implicit prețul mașinilor vândute în America.

Presa israeliană spune că poliția îl chestionează pe premierul Benjamin Netanyahu ca parte dintr-o anchetă într-un caz de corupție în care figurează și concernul israelian al telecomunicațiilor. Radioul armatei și alte organizații media au spus că polițiștii au intrat în reședința lui Netanyahu vineri dimineață, iar soția lui Sara era chestionată în alt loc. Săptămâna trecută doi apropiați ai lui Netanyahu au fost arestați sub bănuiala de promovare a unor reglementări aducătoare de mari profituri companiei de telecomunicații Bezeq. În schimb, portalul de știri al companiei, Walla, a reflectat pozitiv activitatea lui Benjamin Netanyahu. Este prima dată când Netanyahu, care a deținut și portofoliul comunicațiilor până anul trecut, este chestionat în afacerea cunoscută drept Cazul 4000. Poliția a recomandat inculparea lui Benjamin Netanyahu sub acuzații de corupție și în alte două cazuri. Premierul neagă toate învinuirile.

Astăzi, 2 martie, are loc la Chișinău o conferință internațională pe teme de securitate, sub patronajul șefilor legislativelor din R. Moldova, Ucraina și Georgia. Președintele Parlamentului R. Moldova, Andrian Candu, promitea recent că evenimentul intitulat: „Parteneriatul estic și provocările de securitate curente” va readuce R. Moldova „în vizorul internațional”. Conferința organizată în cooperare cu Atlantic Council, un institut din Statele Unite, îi are ca oaspeți pe mai mulți oficiali influenți din legislative din UE și de peste ocean, ca și experți occidentali în probleme de securitate. Printre temele discutate se vor număra amenințările de securitate ale țărilor post-sovietice, inclusiv zonele de conflict de pe teritoriile lor, precum și rolul Rusiei în destabilizarea vecinilor ei.