Ministerul românilor de pretutindeni spune că ministra Natalia Intotero a cerut autorităților din Ucraina, în timpul unei vizite, să consulte minoritatea română în procesul de reformare a educației și difuziunii publice așa cum a recomandat și Comisia de la Veneția. „România pune accent pe menținerea neafectată a dreptului la educație și informare în limba română pe teritoriul ucrainean”, este citată într-un comunicat de presă Intotero, care a vizitat vineri și sâmbătă regiunea Cernăuți și Transcarpatia. La începutul lunii trecute autoritățile din Ucraina au anunțat că amână până în 2023 intrarea în vigoare a clauzei controversate din noua lege a educației, care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv limba română. Legea adoptată anul trecut a fost criticată dur de România, Ungaria, Polonia și Rusia. Ucraina a spus ulterior că și-a luat o pauză pentru a pregăti o „hartă de implementare” a clauzei lingvistice și a asigurat că minoritățile din țările UE nu vor avea de suferit, ceea ce a trezit o reacție și mai critică a Moscovei.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a felicitat-o pe cancelara conservatoare a Germaniei, Angela Merkel și pe liderul în exercițiu al social-democraților german, Olaf Scholz, pentru depășirea unui blocaj îndelungat în negocierea coaliției de guvernare. „Este o veste bună pentru Europa. În săptămânile următoare, Franța și Germania vor colabora în privința unor noi inițiative pentru avansarea proiectului european”, se spune într-o declarație a președinției franceze. Membrii Partidului Social Democrat german tocmai s-au pronunțat în cadrul unor alegeri interne în sprijinul refacerii unei largi coaliții de guvernare cu creștin și social-democrații. Săptămâna viitoare, Parlamentul de la Berlin urmează să o aleagă pentru a patra oară pe Merkel cancelară, la cinci luni după alegerile parlamentare neconcludente din octombrie trecut.

Franța a declarat că programul de rachete balistice al Iranului trezește îngrijorări majore. Declarația a fost difuzată de Ministerul francez de externe cu o zi înainte de vizita ministrului Jean-Yves Le Drian la Teheran. În declarație, Iranului i se mai cere să contribuie de o manieră „pozitivă” la rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu, în particular a crizei din Siria și situației umanitare. Într-un interviu separat acordat ziarului Journal du Dimanche, ministrul Le Drian a spus că Iranul riscă noi sancțiuni internaționale dacă nu răspunde adecvat îngrijorărilor privind rachetele sale balistice. Oficiali iranieni au spus în repetate rânduri că programul de rachete urmărește doar scopuri de apărare și se află în afara oricăror negocieri.

Pakistanezii au ales în premieră în Senat o femeie reprezentând minoritatea hindusă marginalizată a Pakistanului. În vârstă de 39 de ani, Krishna Kumari Kohli, membră a Partidului Popular, provine dintr-o așa numită „castă înregistrată”, termenul folosit în India și Pakistan pentru comunitățile cele mai sărace și defavorizate. „Voi continua să muncesc pentru drepturile oamenilor oprimați, în special pentru sporirea rolului femeilor, pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și educației pentru femei”, a spus Kumari Kohli într-un interviu agenției Associated Press. Victoria sa în fața unui cleric afiliat cu talibanii este considerată și o victorie simbolică pentru drepturile minorităților și femeilor din țara musulmană.

Ministerul rus al energiei a informat Uniunea Europeană că livrările de gaze naturale către țările membre nu sunt periclitate de decizia concernului Gazprom de a renunța la aprovizionarea Ucrainei, relatează Reuters. Și autoritățile de la Kiev au spus, sâmbătă, că livrările de gaz către Europa prin conductele de pe teritoriul ucrainean nu sunt afectate. Societatea națională de transport al gazelor Ukrtransgaz a precizat că au fost necesare măsuri suplimentare pentru asigurarea livrărilor către clienții europeni, în vreme ce Ucraina a mărit importurile în revers din Polonia, Slovacia și Ungaria. Gazprom a decis să rezilieze contractele de vânzare a gazelor către Ucraina, în urma deciziei de joi a unei instanțe de arbitraj din Stockholm, care obligă concernul rus la plata a 2,5 miliarde de dolari către societatea ucraineană Naftogaz după ani de dispute privind taxele pentru tranzitul de gaze și costul livrărilor rusești. La Chișinău, compania Moldovagaz a declarat vineri că livrările de gaze naturale către consumatorii din Republica Moldova nu vor fi perturbate de disputa ruso-ucraineana și vor fi realizate în volume depline, conform contractului existent.

În Germania, membrii Partidului Social Democrat s-au pronunțat în cadrul unor alegeri interne în sprijinul refacerii unei largi coaliții de guvernare cu conservatorii cancelarei Angela Merkel. La votul prin poștă, 66% din cei 460 de mii de membri înregistrați ai SPD au votat pentru refacerea parteneriatului cu creștin și social-democrații, punând capăt unui blocaj de cinci luni survenit în urma alegerilor parlamentare neconcludente din octombrie 2017. Săptămâna viitoare, Parlamentul de la Berlin urmează să o aleagă pentru a patra oară pe Merkel cancelară a celei mai mari economii și celei mai populate țări a Uniunii Europene.

Alegătorii din Italia participă astăzi la alegeri parlamentare în care partidele populiste și de extremă-dreapta, inclusiv coaliția fostului premier Silvio Berlusconi, se bat pentru majoritate cu o alianță de centru stânga. Sondajele de opinie creditează cu 28 la sută din voturi mișcarea populistă MoVimento 5 Stelle, dar mulți observatori văd mai posibilă o coaliție guvernamentală de centru-dreapta în jurul partidului „Forza Italia!” al lui Berlusconi. Acesta însă nu va putea fi prim-ministru din cauza condamnării penale pentru fraude. Economiștii și-au exprimat temeri că promisiunile populiste făcute de mai toate partidele italiene vor mări datoria publică italiană, cea mai mare din Uniunea Europeană după a Greciei.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lăudat sâmbătă decizia Partidului Comunist Chinez de a elimina limita de două mandate la președinție, deschizându-i astfel drumul președintelui Xi Jinping pentru menținerea puterii pe termen nelimitat. „Acum e președinte pe viață, președinte pe viață. Şi e mare! Şi iată, a putut face asta. Cred că e grozav. Poate ar trebui să încercăm și noi într-o bună zi”, a spus Trump la un eveniment de colectare de fonduri în Florida, potrivit unei înregistrări audio difuzate de CNN. Casa Albă nu a răspuns deocamdată întrebărilor jurnaliștilor dacă Trump a vorbit serios sau a glumit despre ridicarea limitei de două mandate pentru președinții americani. În China, Parlamentul urmează să aprobe luni decizia Partidului Comunist de modificare a Constituției.

Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, va trimite luni o delegație în Coreea de Nord pentru aplanarea tensiunilor nucleare și crearea unui mediu prielnic pentru reluarea convorbirilor între Phenian și Washington. Convorbirile survin într-un moment rar de destindere în relația celor două țări survenit în urma recentelor Jocuri Olimpice găzduite de Coreea de Sud. După convorbirile de la Phenian, membrii delegației sud-coreene condusă de directorul pentru securitatea națională urmează să călătorească la Washington pentru a informa Statele Unite. Luna trecută, președintele american Donald Trump a spus că discuțiile cu Coreea de Nord pot avea loc doar când vor exista „condițiile necesare”.

Poliția ucraineană a dezasamblat tabără de corturi a protestatarilor din apropierea Parlamentului de la Kiev, reținând peste 100 de suporteri ai liderului de opoziție Mihail Saakașvili, expulzat între timp din Ucraina. Comisariatul de poliție din Kiev spune că 13 protestatari și 7 polițiști au fost răniți în timpul raidului forțelor de securitate din 3 martie. Autoritățile spun că au confiscat nouă grenade și mai multe cocteiluri Molotov. Un reporter al serviciului ucrainean al Europei Libere spune poliția a folosit gaze lacrimogene, stropindu-l și pe el, chiar dacă era identificat ca jurnalist. Tabăra de corturi a fost instalată anul trecut de suporterii lui Saakașvili pentru a cere eforturi mai hotărâte împotriva corupției.

În Bosnia-Herțegovina, continuă confruntarea dintre forțele de securitate federale și sute de veterani ai războiului din 1992-95, care cer mai multe drepturi, inclusiv îmbunătățirea beneficiilor sociale. Cel puțin doi oameni au fost răniți pe 3 martie, când poliția a deblocat o intersecție rutieră importantă în apropiere de orașul nordic Tuzla. Combatanții demobilizați ai fostei Armate Bosniace și Consiliului de Apărare Croat au mai blocat alte drumuri în localitățile Tuzla, Zenica și Doboj precum și o arteră din apropiere de capitala Sarajevo.

Conducerea partidului Platforma DA a decis astăzi pe cine va desemna acest partid să candideze la funcția de primar al Chișinăului, dar spune că va anunța public numele candidatului abia luni. „Platforma DA este mai hotărâtă ca oricând să pună capăt actualului regim oligarhic şi să repună tara pe făgașul normalității, bunăstării, libertății și securității”, se spune într-un comunicat al Consiliul Politic Naţional al formațiunii de opoziție. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a sugerat săptămâna aceasta că așteaptă în anticipatele din Chișinău sprijinul formațiunii PAS a Maiei Sandu, pe care a sprijinit-o la rândul său în alegerile prezidențiale din 2016. Anticipatele trebuie să aibă loc după ce primarul suspendat Dorin Chirtoacă și-a dat demisia luna trecută, spunând că vrea să strice în felul acesta presupusele planuri ale guvernării de a prelua primăria cu ajutorul dosarelor penale împotriva sa, dar fără alegeri. Dacă Platformei DA își anunță luni candidatul, poate fi primul asemenea anunț. Comisia Electorală Centrală nu a stabilit încă data alegerilor anticipate.

Autoritățile din Slovacia i-au pus în libertate pe toți cei șapte suspecți reținuți în legătură cu asasinarea reporterului de investigație Jan Kuciak într-o crimă care a șocat țara central-europeană. Jurnalistul și prietena sa au fost găsiți morți în locuința lor dintr-un sat la est de capitala Bratislava la sfârșitul săptămânii trecute. Kuciak investiga posibile legături cu mafia ale unor oameni de afaceri italieni din estul Slovaciei. Poliția a reținut suspecții în estul țării, inclusiv cel puțin un om de afaceri italian, dar nu a găsit motive de arestare, eliberându-i la expirarea termenului legal de 48 de ore. Mii de oameni au mărșăluit vineri în Bratislava și alte orașe slovace, cerând elucidarea rapidă a asasinatului. În ultimul articol al lui Kuciak, rămas nefinisat, dar publicat postum de presă, figurează un bărbat suspectat de abuzare a subsidiilor europene și alte fraude, care ar fi avut legături cu oficiali din anturajul premierului slovac Robert Fico. În urma asasinatului, partenerii de coaliție ai lui Fico au cerut demisia oficialilor.

Embed Răspândește

Criză politică în Slovacia după asasinarea unui jurnalist

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00

Link direct

• 270p | 7,0MB
• 360p | 11,6MB
• 720p | 26,0MB
• 1080p | 58,2MB

Primărița interimară a capitalei, Silvia Radu, spune că nu s-ar grăbi să semneze o declarație simbolică de unire cu România, după cum au făcut autoritățile din zeci de sate, chiar dacă o asemenea decizie ar fi luată de Consiliul Municipal Chișinău. Într-un interviu acordat Europei Libere, Radu a spus că o asemenea tentativă promovată de rivalii săi liberali la 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România a picat deja la vot în Consiliu. „Un primar, mai ales un primar care reprezintă Chișinăul în care trăiesc o sumedenie de națiuni, trebuie să fie un primar care unește și nicidecum un primar care dezbină”.

Numită anul trecut la conducerea primăriei Chișinăului în locul primarului liberal suspendat Dorin Chirtoacă, Radu spune că nu a decis deocamdată dacă ar vrea să și candideze pentru această funcție, în așteptatele alegeri anticipate.

Astăzi expiră termenul de depunere a candidaturilor pentru funcția vacantă de membru al Curții Constituționale, eliberată când președintele instanței, Tudor Panțâru, a părăsit-o subit la sfârșitul lunii ianuarie, invocând motive personale. Portalul Bizlaw citează surse din Consiliul Superior al Magistraturii spunând că singura candidatură depusă până vineri a fost cea a actualului președinte al Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. CSM urmează să examineze dosarul acestuia la ședința care va avea loc marți, 6 martie. Opoziția care-și spune anti-oligarhică speculează de mult că Poalelungi s-ar afla în relații apropiate cu Vlad Plahotniuc, coordonatorul coaliției de guvernare.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko spune că livrările de gaze spre Ucraina „s-au stabilizat” datorită sporirii importurilor din Polonia, Slovacia și Ungaria, azi dimineață, după ce concernul rus Gazprom le-a întrerupt săptămâna aceasta. „Situația dificilă a fost aplanată ..., astăzi avem livrări stabile”, a declarat Poroșenko. Conflictul a izbucnit pe 1 martie, când Gazprom a anunțat că nu va mai livra gaze Ucrainei până este negociat un contract adițional la cel semnat deja. Pe 28 februarie, Curtea de Arbitraj din Stockholm a decis că Gazprom datorează companiei ucrainene Naftogaz peste 2,5 miliarde de dolari după ani de dispute privind taxele pentru tranzitul de gaze și costul livrărilor rusești.

Poliția de la Kiev a descins în tabăra protestatarilor antiguvernamentali din apropierea sediului Parlamentului, reținând aproximativ 50 de persoane, noaptea trecută, potrivit unui comunicat al Gărzii Naționale. Un purtător de cuvânt a declarat presei ucrainene că șase protestatari și patru polițiști au fost răniți în timpul ciocnirilor. Incidentul a avut loc după ce protestatarii au incendiat anvelope în fața Radei Supreme. Poliția spune că a intervenit pentru a reține autorii unor violențe anterioare, din 27 februarie, când protestatarii ar fi rănit 14 polițiști, aruncând în ei cu pietre și cocteiluri Molotov. Protestatarii conduși de fostul președinte georgian expulzat între timp din Ucraina, Mihail Saakașvili, și-au instalat tabăra în apropierea Parlamentului ucrainean în octombrie 2017, cerând combaterea mai hotărâtă a corupției.

Președintele rus Vladimir Putin spune că țara sa nu va lua măsuri împotriva rușilor acuzați de amestec în alegerile prezidențiale americane din 2016, dacă aceștia nu au încălcat legile Rusiei. Într-un interviu difuzat noaptea trecută de televiziunea americană NBC, Putin a spus că Moscova nu a primit oficial vreo dovadă sau vreo cerere de extrădare a celor 13 ruși inculpați luna trecută de procurorul special american Robert Mueller, care cercetează presupusul amestec rus. „Oamenii care au o bună pregătire trebuie să înțeleagă că noi, în Rusia, nu-i putem trage la răspundere pe cei care nu au încălcat legea rusă”, a spus Putin. Printre cei 13 ruși inculpați în Statele Unite se numără oligarhul apropiat lui Putin, Evgeni Prigojin, presupusul patron al așa numitei „fabrici de troli” din St. Petersburg, care ar fi desfășurat între altele o campanie online de influențare a alegătorilor americani.

Ministrul ceh al Justiției, Robert Pelika, a declarat că va decide dacă presupusul hacker rus Evgheni Nikulin va fi extrădat Rusiei sau Statelor Unite în funcție de gravitatea crimelor care i se impută acestuia. Vorbind vineri în Parlamentul ceh, Pelika a mai spus că va anunța decizia în curând și că va mai ține cont de faptul care țară a adresat prima cererea de extrădare. Ambele criterii par să favorizeze Statele Unite, care îl acuză pe Nikulin de crime cibernetice serioase. În vârstă de 30 de ani, suspectul a fost arestat la Praga, în octombrie 2016, pe baza unui mandat internațional eliberat de Statele Unite. Rusia a cerut extrădarea mai târziu. Deputați cehi au speculat că americanii îl caută între altele pentru că Nikulin ar avea legături cu operațiune cibernetice rusă împotriva țărilor occidentale.

Statele Unite și puterile europene au promis să dea „un răspuns ferm” autorilor atacului bănuit cu gaze toxice din provincia siriană Ghouta Orientală, unde sute de civili au murit în ultimele săptămâni. Avertismentul survine după declarația comisarului ONU pentru drepturile omului că masacrarea civililor în Ghouta „reprezintă probabil crime de război și potențial crime împotriva umanității”. Președintele american Donald Trump și cancelara germană Angela Merkel, care au purtat vineri o convorbire telefonică, au spus, potrivit Berlinului, că președintele sirian Bashar al-Assad „trebuie tras la răspundere”. Un avertisment asemănător a fost transmis în urma unei conversații telefonice a lui Trump cu președintele francez Emmanuel Macron.

Uniunea Europeană s-a declarat dispusă să medieze în noua dispută dintre Ucraina și Rusia privind livrările de gaze naturale, a informat Comisia Europeană la Bruxelles. Conflictul a izbucnit pe 1 martie, când Gazprom a anunțat, surprinzător, că nu va mai livra gaze Ucrainei până nu este negociat un contract adițional la cel semnat deja. Pe 28 februarie, curtea de arbitraj din Stokholm a decis că Gazprom datorează companiei ucrainene Naftogaz peste 2,5 miliarde de dolari după ani de dispute privint taxele pentru tranzitul de gaze și costul livărilor rusești. La Chișinău, compania Moldovagaz a ținut să precizeze că livrările de gaze naturale către consumatorii din Republica Moldova nu vor fi perturbate de actuala dispută ruso-ucraineana și vor fi realizate în volume depline, conform contractului existent.

Marea Britanie nu se va răzgândi în legătură cu decizia de a părăsi Uniunea Europeană şi în prezent politicienilor le revine sarcina să pună în aplicare această hotărâre, a declarat vineri premierul britanic Theresa May. Într-un discurs privitor la viziunea Londrei asupra viitoarei relaţii cu UE după Brexit, Theresa May a declarat că Marea Britanie va fi o „naţiune mai puternică şi mai coerentă” după ce va părăsi Uniunea Europeană. May a adăugat că Marea Britanie poate opta să rămână aliniată la normele privind concurenţa şi ajutoarele de stat după Brexit. Totodată a reafirmat că Londra și UE trebuie să evite apariția unei „frontiere dure” între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit Michel Barnier a salutat discursul premierului britanic , pentru că oferă „claritate” cu privire la viitoarele relaţii între Marea Britanie şi UE.

„E o provocare”, a comentat la Chișinău vicepreşedinte executiv al Consiliului Atlantic Damon Wilson, prezentarea noilor arme strategice ale Rusiei făcută de președintele Vladimir Putin joi, la Moscova, în cadrul discursului despre starea națiunii. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Damon Wilson a precizat că scutul anti-rachetă american, despre care Putin spune că noile arme rusești l-ar putea penetra fără nici o problemă, nu a fost creat „cu scopul să avem o capacitate de a ține piept arsenalului nuclear rus. Apărarea anti-rachetă era creată pentru pericolele din partea Coreei de Nord și Iranului”. În esență, a mai declarat Wilson, [prezentarea lui Putin] e un efort de a intimida țările vecine, de a-i provoca într-o oarecare măsură și pe aliații europeni, și de a se prezenta drept o problemă pentru liderii americani.”

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat decizia de joi a Statelor Unite de a vinde Ucrainei rachete anti-tanc, despre care spune că se vor dovedi „un argument disuasiv împotriva agresiunii ruse" în estul ţării. Potrivit agenţiei federale americane pentru contracte militare, guvernul ucrainean vrea să achiziţioneze 210 de rachete Javelin şi 37 de lansatoare de rachete, la un preţ total de 47 de milioane de dolari.

În 2014 în estul Ucrainei a izbucnit un conflict separatist între Kiev și milițiile pro-ruse, susținute de Moscova, acuzație pe care Rusia o respinge categoric. Rusia respinge și informațiile că ar avea trupe în estul Ucrainei. Conflictul a făcut peste 10.000 de victime în rândul populației civile, iar în februarie 2015, părțile implicate au semnat așa-numitele acorduri de pace de la Minsk. Ignorate în mare parte.

„Nu există nimic (în acordurile de pace de la Minsk) care să indice faptul că livrările de arme pot ajuta în vreun fel la reglementarea situaţiei", a reacţionat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă Interfax.

Un cetățean rus, bănuit că ar fi vrut să aducă ilegal din Argentina în Rusia aproape 400 de kilograme de cocaină, a fost reținut în Germania. Este vorba de Andrei Kovalciuk. Rusia a cerut deja extrădarea sa. Moscova susține că Andrei Kovalsiuk ar fi organizat unul din cele mai ciudate cazuri de trafic cu droguri – este vorba de 16 geamantane, cu aproape 400 de kilograme de cocaină, cu o valoare estimată de 60 de milioane de dolari, care au fost descoperite în 2016, de autoritățile argentiniene în debaraua școlii de pe lângă ambasada Rusiei de la Buenos Aires. Bagajele au fost găsite în urma unei informații de la Serviciul Federala de Informații al Rusiei. Ulterior, bagajele au fost umplute cu făină și trimise în Rusia în 2017. Doi bărbați, care au preluat geamantanele, au fost arestați. Însă Kovalciuk este persoană bănuită de a fi organizat traficul. Inițial s-a spus că Andrei Kovalciuk ar fi fost angajat al ambasadei Rusiei, informație dezmințită vineri de Ministerul de externe de la Moscova. Pe de altă parte, avocatul lui Kovalciuk susține că geamantanele erau ale clientului său, care le lăsase în școală, dar umplute cu țigări, alcool, cafea și alte bunuri. Tot avocatul a declarat, fără a prezenta vreo dovadă, că ar fi o înscenare pusă la cale de serviciile secrete americane pentru a compromite ambasada Rusiei din Argentina.