În anul care a început, în negocierile din formatul 5+2, Tiraspolul se va concentra asupra chestiunilor sociale, economice și umanitare, „pentru a îmbunătăți viața oamenilor și a elimina orice bariere”, a declarat șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev. Asta, în timp ce vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău, Cristina Lesnic, spunea anterior că în 2019 strategia pe care o va utiliza Republica Moldova va include „abordarea concomitentă a problemelor din toate cele trei „coșuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic”.

Ignatiev a lăudat ritmul întâlnirilor dintre Chişinău și Tiraspol din anul trecut și a spus că acesta nu trebuie să scadă, chiar dacă Republica Moldova a intrat deja în procesul electoral. De menționat că vicepremiera pentru reintegrare Cristina Lesnic figurează pe lista candidaților Partidului Democrat la alegerile parlamentare din 24 februarie.

„Procesele electorale nu trebuie să împiedice realizarea înțelegerilor convenite. Încă nu au fost realizate cele care țin de dosarele penale motivate politic, de restabilirea legăturilor telefonice și cooperarea bancară. Există și probleme legate de tranzitul pe calea ferată. Pe aceste priorități ne vom concentra eforturile”, a subliniat Vitali Ignatiev. Acesta a mai spus că săptămâna viitoare la Tiraspol este așteptat șeful Misiunii OSCE, Claus Neukirch.

Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat că la sfârșitul lunii noiembrie 2018 ponderea creditelor neperformante era în medie de 13,4% în sectorul bancar, o scădere „față de începutul anului 2018 cu 5,0 puncte procentuale”, relatează IPN. Armașu a mai spus că cele trei bănci în lichidare, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, au rambursat până acum Băncii Naționale și Ministerului de Finanțe aproape două miliarde de lei. Cele trei bănci au intrat în lichidare ca urmare a așa-numitului „furt al miliardului” de dolari, după ce primiseră garanții din partea Băncii Naționale. Ulterior, au fost salvate temporar de creditul acordat de Banca Națională, care a fost transformat între timp în datorie publică.

Papa Francisc va beatifica în timpul vizitei în România (31 mai – 2 iunie) șapte episcopi greco-catolici „care au preferat moartea în locul trădării credinței” în fața prigoanei comuniste, au declarat, pentru Europa Liberă, surse din cercurile clerului. Este vorba, printre alții, de Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Russu și Ion Bălan. Biserica greco-catolică a fost interzisă de regimul comunist în 1948, clericii greco-catolici au fost obligați să treacă la ortodoxie, cei care au refuzat au fost persecuții, unii (cum este cazul episcopilor care vor fi beatificați) un murit în închisorile comuniste.

Purtătorul de cuvânt al BOR, citat de Hotnews.ro, a declarat, pe de altă parte, că Papa Francisc se va întâlni în cursul vizitei sale cu Patriarhul Daniel și va vizita și Catedrala Mântuirii Neamului.

Papa Francisc vine la București pe 31 mai, va merge la Iași, urmând ca la Blaj, capitala de facto a greco-catolicilor din România, să oficieze ceremonia de beatificare. Francisc ar deveni astfel al doilea papă care vizitează România, predominant ortodoxă, după Papa Ioan Paul al Doilea, care a venit în 1999.

Un tribunal din Moscova a anunțat că pe 15 ianuarie va examina cererea Comitetului rus de Investigație de a prelungi mandatele de arest preventiv ale celor 24 de marinari ucraineni reținuți în noiembrie în Marea Neagră, când forțele ruse au sechestrat trei vase ucrainene. Incidentul a avut loc în largul coastelor peninsulei Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014, în timp ce navele ucrainene se apropiau de strâmtoarea Kerci, în drum spre Marea Azov. A fost prima confruntare directă între forțe ruse și ucrainene de la izbucnirea crizei de 2014.

Comitetul de Investigație cere prelungirea mandatelor de arest până în aprilie. Cei 24 de marinari ucraineni sunt deținuți în Rusia.

Joi, Uniunea Europeană apelase din nou la Rusia să-i elibereze pe toți cetățenii ucraineni, inclusiv marinarii, deținuți „ilegal” în Rusia și în peninsula Crimeea.

Guvernul Macedoniei a reluat astăzi discuțiile de urgență cu opoziția parlamentară, în tentativa de a asigura majoritatea de două treimi din deputați, necesară pentru aprobarea acordului cu Grecia privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave. Votul în Parlament asupra acordului a fost amânat până acum de mai multe ori.

Grecia a blocat multă vreme apropierea Macedoniei de UE și NATO, insistând că numele fostei republici iugoslave ar implica pretenții teritoriale.

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a anunțat că luna viitoare, Statele Unite vor să organizeze în Polonia un summit dedicat crizelor din Orientul Mijlociu. Iranul va fi una din temele centrale ale reuniunii din 13-14 februarie, a precizat Pompeo, într-un interviu cu Fox News.

„Trebuie să ne asigurăm că Iranul nu este o forță destabilizatoarea în regiune”, a spus secretarul de stat american. Pompeo se află în Bahrain, ultima etapă a turneului său prin nouă țări din Orientul Mijlociu, pe care a încercat să le asigure că Statele Unite nu abandonează regiunea, deși a început retragerea din Siria.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la București, că, în opinia sa, România este „bine pregătită din punct de vedere tehnic” pentru președinția de șase luni a Uniunii Europene. El a atras însă atenția Guvernului român că președinția implică și „disponibilitatea de a-i asculta pe alții, și o puternică voință de a subordona acestora propriile preocupări. Aici am unele îndoieli”, a declarat Juncker la conferința de presă comună cu premierul român Viorica Dăncilă, relatează Hotnews.ro.

„Am încredere că problemele interne nu se vor reflecta la nivel european, pentru că acest lucru ar fi dăunător. Am încredere că acest mesaj a fost înțeles”, a mai declarat Juncker, care, la sfârșitul lunii decembrie, într-un interviu cu cotidianul german Welt, afirma că guvernul român nu pare să fi înțeles implicațiile președinției europene.

În Franța, autoritățile se așteaptă ca sâmbătă să fie o mobilizare mai mare a protestatarilor din așa-numita mișcare a vestelor galbene și la mai multă violență. Potrivit prefectului Poliţiei din Paris şi directorului general al Poliţiei Naţionale franceze, este de așteptat o mobilizare mai mare a grupărilor radicale din această mișcare de protest. Dintre cei 80.000 de poliţişti şi jandarmi mobilizaţi pentru întreaga Franță, 5.000 vor fi la Paris, alături de 14 vehicule blindate ale jandarmeriei. Pe 15 decembrie, autoritățile au estimat la peste 65 de mii numărul protestatarilor în toată Franţa.

Guvernul britanic nu va amâna ieșirea din Uniunea Europeană, programată pentru 29 martie, a declarat o purtătoarea de cuvânt a premierului Theresa May, reacționând astfel la un articol de ziar. Potrivit cotidianului londonez „Evening Standard”, care citează un înalt responsabil guvernamental britanic, o amânare a Brexit-ului ar fi din ce în ce mai probabilă, dat fiind volumul foarte mare de acte legislative care trebuie procesate până pe 29 martie. Pentru moment, se așteaptă la 15 ianuarie votul din Parlamentul britanic asupra acordului privind Brexit-ul, negociat de Londra cu Uniunea Europeană.

Papa Francisc va vizita România în perioada 31 mai-2 iunie 2019, au anunțat astăzi simultan Administrația Prezidențială de la București și Vaticanul. Papa va merge la București, Iași, Blaj și Șumuleu Ciuc (Csiksomlyo), un loc de pelerinaj al catolicilor, din județul Harghita. Francisc ar deveni astfel al doilea Papă care vizitează România predominant ortodoxă, după Papa Ioan Paul al Doilea, care a venit în 1999. Știrea vizitei Papei Francisc în România a fost publicată tot astăzi de Vatican, care a spus că vizita „apostolică” se va face la invitația președintelui României. AP notează că agenda călătoriilor Papei Francisc este încărcată, el urmând să mai viziteze în prima jumătate a anului curent Panama, EAU, Marocul, Bulgaria și Macedonia.

Aprobarea unei legi care să dezincrimineze unele fapte de corupție și să amnistieze pe unii din cei condamnați pentru asemenea fapte ar fi un pas înapoi pentru România în ce privește respectarea statului de drept, a spus vineri la București președintele CE, Jean-Claude Juncker. Vorbind la o conferință de presă comună cu președintele român Klaus Iohannis, Juncker a spus că deși UE este construită pe compromisuri, nu trebuie să existe compromisuri în ce privește domnia legii. Juncker a făcut declarația la o zi după ce România a preluat oficial pentru șase luni președinția rotativă a UE printr-o ceremonie desfășurată la Ateneul din București.

Autoritățile Poloniei au arestat un angajat chinez al companiei Huawei și un polonez în baza unor acuzații de spionaj în domeniul ciberneticii, a informat vineri presa poloneză. Televiziunea națională a relatat că serviciul de securitate polonez a făcut raiduri la filiala locală a companiei chineze Huawei și la birourile firmei de telecomunicații Orange Polska, unde se spune că lucrează suspectul polonez. În decembrie, autoritățile din Canada au arestat un oficial de frunte de la Huawei, Meng Wanzhou, la cererea autorităților americane, în legătură cu o anchetă privind posibila încălcare a unor sancțiuni comerciale americane. De atunci, serviciile de informații din Statele Unite, dar și din alte țări din NATO și UE, au avertizat că echipamentele livrate de Huawei are putea conține elemente ce pot fi folosite pentru spionaj de către autoritățile Chinei.

Ministerul de externe al Rusiei a spus vineri că este exclus vreun schimb de spioni cu Statele Unite în cazul fostului pușcaș marin american Paul Whelan, numind speculațiile despre un asemenea târg „știri false”. Whelan, care are pașapoarte din Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Irlanda, a fost reținut de FSB la 28 decembrie, fiind acuzat de spionaj. Rudele sale spun că este nevinovat și că fusese la Moscova la o nuntă. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe rus, a spus tot vineri că diplomați din cele patru țări al căror cetățean este Whelan vor avea acces la suspect în ceea ce Zaharova a numit „orizontul de timp convenit”.

Ninsorile abundente creează probleme mai ales în transporturi în R. Moldova. Presa de la Chișinău relatează că au fost închise pentru transportul de mare tonaj punctele vamale de la Sculeni și Leușeni, autoritățile încercând în acest fel să evite formarea de ambuteiaje pe traseu. Pe multe șosele, inclusiv în capitală, se circula vineri dimineață cu dificultate din cauza zăpezii. Din cauza vizibilității reduse au fost întârziate decolările a cel puțin 7 curse aeriene de pe aeroportul din Chișinău. Ministerul Economiei și Infrastructurii îndeamnă șoferii să reducă viteza atât în localități, cât și în afara lor, să păstreze o distanță mai mare între automobile, astfel încât să frâneze la timp, la nevoie, și să evite parcarea autovehiculelor în apropierea copacilor. Administrația de Stat a Drumurilor a recomandat dimineață șoferilor să nu iasă cu mașinile la drum, dacă nu este neapărată nevoie, cel puțin până către ora 15, când ar trebui să înceteze ninsorile.

Ministrul de externe al Marii Britanii, James Hunt, a spus vineri că Brexit-ul ar putea să nu aibă loc dacă Parlamentul de la Londra respinge prin vot săptămâna viitoare acordul de „divorț” negociat de premierul Theresa May cu UE. Potrivit relatării Reuters, Hunt a spus că dacă acordul este respins de legislatori, există o șansă reală a unei „paralizii Brexit” care ar putea duce la stoparea plănuitei ieșiri a Marii Britanii din UE, programată pentru 29 martie. Hunt a mai spus că Parlamentul britanic este hotărât să prevină ieșirea țării din UE fără un acord cu Bruxelles-ul. Votul din parlamentul britanic este programat pentru 15 ianuarie.

Coaliția militară condusă de Statele Unite a început să-și retragă trupele din Siria, a anunțat vineri un purtător de cuvânt. „(Coaliția) a început procesul retragerii ei deliberate din Siria”, a declarat colonelul Sean Ryan, citat de AFP. Anunțul vine după ce joi secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a spus joi că retragerea trupelor americane din Siria, decisă de președintele Donald Trump va avea loc, în ciuda numeroaselor critici. „Decizia președintelui Trump privind retragerea s-a făcut. Asta se va face”, a spus Pompeo la Cairo, la o conferință de presă comună cu ministrul de externe egiptean Sameh Shoukry. Pompeo a adăugat însă că Statele Unite vor continua să lupte împotriva grupării Statul Islamic, și vor rămâne un partener de nădejde pentru țările din Orientul Mijlociu.

Lidera PAS Maia Sandu a avertizat guvernarea dominată de PD că blocul ACUM, din care fac parte PAS și PPDA, ar putea organiza proteste dacă puterea va comite „ilegalități crase” la alegerile de la 24 februarie. Potrivit IPN, la o conferință de presă joi Sandu a enumerat printre neregulile posibile neînregistrarea nemotivată a unor candidați. Ea a avertizat că dacă neregulile vor fi numeroase și grave, R. Moldova ar putea fi izolată pe plan internațional. Tot joi, blocul electoral ACUM a anunțat că nu va participa la referendumul consultativ ce se va ține odată cu alegerile parlamentare de la 24 februarie, referitor la reducerea numărului de deputați cu peste o treime, de la 101 la 61, ca și la posibilitatea ca alegătorii să poată retrage mandatul deputatului.

Asociația Promo-Lex a dat publicității joi un nou raport de monitorizare electorală, al doilea dinaintea alegerilor de la 24 februarie. El critică, printre altele, manifestările electorale premature, de care s-ar face vinovate multe partide politice.

Primul asemenea raport, publicat la sfârșitul anului trecut, fusese criticat foarte aspru de Partidul Democrat; autorii studiului scoteau atunci în evidență printre alte neajunsuri faptul că tocmai PD profită de rolul de partid de guvernământ pentru a-și asigura avantaje pre-electorale nedrepte față de concurenți.

Președintele Igor Dodon i-a scris premierului Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, ca să se plângă că noile tensiuni dintre Rusia și Ucraina blochează aplicarea unor înțelegeri comerciale moldo-ruse. Dodon a amintit că de la 1 ianuarie sunt anulate anumite taxe rusești pe mărfuri din R. Moldova, numai că tot la acea dată intră în vigoare noi restricții pentru importurile din Ucraina și prin teritoriul ei, ceea ce îngreunează mult aplicarea înlesnirilor acordate de ruși mai ales exportatorilor de fructe și legume, moldoveni. Plângeri similare a formulat și regimul separatist de la Tiraspol prin vocea ministrului de externe Vitalie Ignatiev, care a spus că transnistrenii au contacte pe această temă cu Moscova.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că este gata să declare o stare de urgență la scară națională ca să poată cheltui banii publici pe un zid la granița cu Mexicul, dacă legislativul nu-i pune la dispoziție fondurile necesare. Trump a făcut declarația joi într-o vizită la frontieră, în Texas, după 20 de zile în care angajații federali americani nu și-au luat salariile din cauza disputei pe tema zidului dintre președinte și opoziția democrată. Democrații spun că ridicarea unui zid, despre care Trump spunea în campanie că îl va plăti Mexicul, ar fi costisitoare și imorală. Trump spune că zidul ar fi necesar ca să stăvilească imigrația ilegală și traficul de droguri.

Oficialitățile UE și-au exprimat convingerea că România va îndeplini cu succes misiunea de președintă a Consiliului European în prima jumătate a anului curent. Într-un discurs rostit la Ateneu, la București, unde a avut loc un concert festiv, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a lăudat talentul gazdelor și s-a arătat optimist în ce privește președinția românească a UE: „Sunt convins că în aceste șase luni ale președinției române veți interpreta o adevărată Rapsodie Română”.

Embed Răspândește

România: între agenda națională și cea europeană

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:04 0:00

Link direct

• 270p | 5,5MB
• 360p | 8,0MB
• 720p | 17,9MB
• 1080p | 39,0MB

La rândul lor, guvernanții români au promis că disputele politice interne nu vor obstrucționa președinția românească a UE. În discursuri rostite joi seară la București, în prezența oficialilor de la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă și vicespicherul parlamentar Florin Iordache au spus că România își înțelege foarte bine rolul asumat pentru prima jumătate a anului curent și va face eforturi pentru a „genera consens” la nivel european. Remarcile au venit după ce președintele CE, Jean Claude Juncker, aflat și el aseară la București, își exprimase într-un interviu de presă dubii despre capacitatea guvernanților români de a-și îndeplini misiunea la șefia rotativă a UE.

Parlamentul Macedoniei urmează să țină astăzi, după o nouă amânare, o dezbatere crucială pe tema schimbării numelui țării de dragul integrării euroatlantice, în baza acordului menit să pună capăt unei lungi dispute cu Grecia vecină. Dezbaterea din legislativul de la Skopje a fost amânată ultima oară joi cu o zi ca să dea premierului Zoran Zaev mai mult timp să adune majoritatea de două treimi necesară, inclusiv ademenind parlamentari din principalul bloc conservator, care ca se opune înțelegerii cu Atena. Grecia a blocat multă vreme apropierea Macedoniei de UE și NATO insistând că numele fostei republici iugoslave ar implica pretenții teritoriale.

Secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a spus joi că retragerea trupelor americane din Siria, anunțată de președintele Donald Trump va avea loc, în ciuda numeroaselor critici. „Decizia președintelui Trump privind retragerea s-a făcut. Asta se va face”, a spus Pompeo la Cairo, la o conferință de presă comună cu ministrul de externe egiptean Sameh Shoukry. Pompeo a adăugat însă că Statele Unite vor continua să lupte împotriva grupării Statul Islamic, și vor rămâne un partener de nădejde pentru țările din Orientul Mijlociu

Un procent de 81% dintre români consideră că intrarea țării lor în Uniunea Europeană a fost un lucru bun, potrivit unui sondaj realizat de IRES la începutul acestei săptămâni, cu ocazia preluării de către București a președinției Consiliului European, informează site-ul G4media.

78% dintre respondenți cred că deținerea președinției UE este un lucru bun pentru România, iar 70% dintre ei spun că România va avea de câștigat de pe urma acestui lucru. Întrebați ce șanse cred că are România să adere la Spațiul Schengen în 2019, 68% dintre cei intervievați sunt convinși că acest lucru nu se va întâmpla.

Sondajul a fost realizat în perioada 7 – 9 ianuarie 2019, pe un eșantion de 1.356 de subiecți și are o eroare maximă de plus/minus 2,7%.

Câteva sute de oameni s-au adunat joi seară în fața Bibliotecii Universitare la București, la protestul anunțat sub deviza „We need UE” și „Vrem Europa, nu dictatură” de organizațiile „Rezistența”, „Corupția Ucide” și „Inițiativa România”. Protestul are loc cu ocazia ceremoniei de lansare oficială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, desfășurată la Ateneul Român, în prezența lui Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Jean-Claude Juncker, Antonio Tajani și Donald Tusk. Potrivit site-ului Hotnews.ro, printre protestatari au trecut și Dan Bârnă și Vlad Voiculescu. [Pe pagina noastră de Facebook dedicată publicului din România, găsiți relatări live în aceasta seară de la proteste și de la ceremoniile oficiale]