Curtea de Apel Chișinău a cerut intervenția Curții Constituționale în procesul intentat de blocul ACUM ale opoziției proeuropene Comisiei Electorale Centrale în chestiunea secțiilor de votare din străinătate. Instanța constituțională trebuie să spună dacă decizia guvernamentală de a deschide 125 de secții de votare peste hotare respectă Constituția, urmând ca abia apoi procesul să se reia în instanța de drept comun. ACUM spune că, pentru diaspora, au fost planificate puține secții și că ele urmează a fi amplasate în orașe unde vin puțini alegători, fiindu-le îngrădit în felul acesta dreptul la vot. Opoziția mai solicită ca autoritățile să declare explicit, așa cum s-a făcut în cazul altor scrutine din trecut, că alegătorii din străinătate nu sunt obligați să prezinte un pașaport valabil pentru a putea vota, ci să facă doar dovada cetățeniei.

În cea de-a doua zi a campaniei electorale pentru alegerile din 24 februarie, fruntașii Partidului Democrat de guvernământ au pornit astăzi în echipă, cu un autobus electoral, prin raioane. „Avem intenția să colindăm întreaga țară”, a spus spicherul democrat Andrian Candu într-un video publicat pe Facebook, care îl înfățișează în autobusul de campanie al PD, cu fotolii de piele, intervievându-și mai mulți colegi. Echipa PD a fost azi în vizită la Anenii Noi, potrivit postărilor pe Facebook. Partidul Socialiștilor cotat cu șansa obținerii celor mai multe voturi a anunțat pe de altă parte că unul din autobusele sale electorale a fost incendiat într-o parcare din sudul țării. „Este un incident relevant pentru a înțelege cum va avea loc campania electorală”, a scris pe Facebook socialistul Ion Ceban, sugerând că PD ar șicana concurența. Liderii opoziției pro-europene, Maia Sandu și Andrei Năstase, au călătorit individual astăzi la întâlniri cu alegătorii din mai multe raioane, inclusiv la Criuleni, Orhei Telenești și Ialoveni.

Germania, Franța și Spania au anunțat că se alătură Statelor Unite în criza politică din Venezuela, recunoscându-l ca președinte interimar pe Juan Guaido în locul lui Nicolas Maduro, dacă nu au loc alegeri noi în timp de opt zile. Situația este luată în discuție astăzi de către Consiliul de Securitate ONU, la cererea Statelor Unite. În vreme ce Maduro refuză să cedeze președinția după alegerile controversate de anul trecut, opoziția protestează în stradă, iar Guaido s-a proclamat președinte interimar, pe 23 ianuarie. Ambele tabere sunt reprezentate la dezbaterile de astăzi. În vreme ce țările occidentale sprijină schimbarea în Venezuela după ani de criză socială, economică și politică, Rusia, membră permanentă a Consiliului de Securitate, îl sprijină în continuare pe Maduro.

Statele Unite au avertizat autoritățile din Kosovo că în relațiile acestora cu Washingtonul vor exista „consecințe” dacă nu suspendă imediat tarifele vamale de 100% impuse produselor din Serbia. Avertismentul a fost difuzat de ambasada Statelor Unite la Pristina și nu este primul de acest fel. Kosovo a impus taxe exporturilor sârbești în luna noiembrie ca pedeapsă, după ce a acuzat Belgradul să i-ar sabota încercările de obținere a recunoașterii internaționale depline. Serbia nu recunoaște independența fostei sale provincii proclamate în 2008, la un deceniu după războiul kosovar din 1998-99. Atât Statele Unite cât și Uniunea Europeană cer Pristinei să renunțe la taxele impuse mărfurilor sârbești. Normalizarea relației între Kosovo și Serbia este o condiție pentru avansarea lor pe calea integrării în UE.

Cu ocazia Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, cancelara Germaniei, Angela Merkel, a spus că astăzi există o necesitate stringentă de a combate antisemitismul, rasismul și ura. La peste 70 de ani de la Holocaust, Merkel a spus într-un mesaj video că trebuie găsite metode noi pentru a ține vie amintirea milioanelor de oameni uciși de naziști și s-a pronunțat pentru „toleranță zero” față de xenofobie și toate formele de antisemitism.

„Cei care cresc astăzi, trebuie să știe de ce erau capabili oamenii în trecut și trebuie să garantăm în mod activ faptul că acele lucruri nu se vor mai repeta”, a spus Merkel. Milioane de oameni au fost deposedați de drepturi, torturați și uciși de naziști în Europa între 1933 și 1945. În cursul Holocaustului au fost omorîți șase milioane de evrei. La sfîrșitul anului 2016 se estima că în Israel s-ar mai afla în viață circa 185 de mii de supraviețuitori ai Holocaustului.

Merkel și-a exprimat regretul profund cauzat de manifestarea antisemitismului printre germani, precum și printre imigranții musulmani, spunând că aceste sentimente de ură, la fel ca și ura față de Israel nu pot fi tolerate.

La Paris și alte orașe franceze au avut loc noi demonstrații antiguvernamentale ale „vestelor galbene” într-un semnal că președintelui Emmanuel Macron încă nu-i reușește aplanarea protestului izbucnit cu aproape trei luni în urmă. În unul din cele câteva marșuri din capitala franceză, sute de oameni au mărșăluit spre Champs-Elysees, scena protestelor care au loc în fiecare sâmbătă, degradând uneori în violențe. Astăzi, participanții au anunțat că vor transforma marșul în cea ce au numit o „noapte galbenă” la Paris. Începute în luna noiembrie în semn de protest față de mărirea taxelor pentru carburanți, demonstrațiile au ajuns să simbolizeze contestarea președintelui Macron și guvernului acestuia.

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență spune că circulația autovehiculelor de mare tonaj a fost reluată pe mai multe drumuri naționale, care au fost închise anterior pentru acestea din cauza gheții și poleiului, inclusiv traseul R – 30 Anenii Noi – Căușeni – Ștefan Vodă – frontieră cu Ucraina, traseul R -34 Hâncești – Leova – Cahul - Slobozia Mare, tronsonul Cahul – Giurgiulești. Șoferii sunt îndemnați în continuare să conducă prudent. Ceva mai devreme, ministerul de Externe al României a avertizat cetățenii români că unele segmente de drum din Republica Moldova sunt impracticabile sau cu circulație rutieră dificilă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Suma transferurilor bănești nete din străinătate în Republica Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice a crescut în 2018, față de anul precedent, arată noi date ale Băncii Naționale. A intrat în Republica Moldova pe această cale echivalentul a 1 miliard 266 milioane de dolari, în creștere cu 5,6% față de anul 2017. În felul acesta, remitențele oficiale constituie aproximativ 8,5% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a transferurilor (42%), provine din țările Uniunii Europene. Dar, în distribuția pe țări, Rusia rămâne principala sursă, deși ponderea este de mai mulți ani în continuă scădere.

Fostul deputat și ministru liberal, Valeriu Munteanu, a fost hărțuit de un grup de activiste la Orhei, unde a încercat să-și lanseze astăzi candidatura în alegerile din 24 februarie. Într-o înregistrate video postată pe Facebook, Munteanu este huiduit și împiedicat să distribuie pliante electorale de către grupul de activiste, care l-ar susține pe primarul din Orhei, Ilan Șor. Condamnat de prima instanță pentru implicare în furtul miliardului, Șor se află într-un conflict acerb cu blocul opoziției pro-europene ACUM, din partea căruia candidează și Munteanu. Acesta vrea să obțină un loc în parlament în circumscripția uninominală 18, care cuprinde parțial raioanele Orhei și Călărași.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat satisfacția după aprobarea vineri de către Parlamentul Greciei a acordului de normalizare a relațiilor cu Macedonia. Guterres a spus într-un mesaj că acordul va permite „consolidarea păcii și securității” în Balcani. În urma înțelegerii, Macedonia și-a schimbat denumirea în Republica Macedoniei de Nord pentru a nu coincide cu denumirea unei provincii grecești, fiind aplanată în felul acesta o dispută îndelungată. Grecia a promis în schimb să renunțe la obiecțiile față de primirea fostei republici iugoslave în NATO și Uniunea Europeană. Acordul negociat rapid vara trecută de guvernele de stânga ale celor două țări au cauzat proteste ale naționaliștilor atât la Atena, cât și la Skopje.

Consiliul de Securitate ONU este convocat astăzi la cererea Statelor Unite pentru a lua în discuție criza politică din Venezuela. La ședința de la New York și-au anunțat participarea secretarul de stat american Mike Pompeo și ministrul de externe venezuelian, Jorge Arreaza. Vineri, Pompeo a spus că va cere membrilor Consiliului de Securitate să-l recunoască președinte interimar în Venezuela pe Juan Guaido în locul lui Nicolas Maduro. Spicher al Adunării Naţionale de la Caracas, Guaido s-a declarat președinte pe 23 ianuarie, când opoziția a ieșit în stradă pentru a cere demisia lui Maduro. La fel ca Statele Unite, multe țări europene au sprijinit și ele schimbarea, dar Maduro are sprijinul Rusiei, membră în Consiliul de Securitate ONU.

Duma de Stat de la Moscova a aprobat în prima lectură un set de amendamente legislative care prevăd pedepse cu până la 15 zile de detenție pentru cei găsiți vinovați că insultă autoritățile, instituțiile guvernamentale și simbolurile de stat ale Rusiei. Amendamentele nu definesc însă insultele pasibile de pedepse. Inițiativa mai prevede amenzi de până la 1 milion de ruble (15 mii de dolari) pentru răspândirea știrilor false, inclusiv pe internet. Dar criticii se tem că toate aceste prevederi urmăresc singurul scop de a reduce la tăcere disidenții.

Populația Germaniei a atins numărul record de 83 de milioane de oameni la sfârșitul anului trecut, a estimat oficiul federal de statistică de la Berlin. Acesta este cel mai mare număr de după reunificarea Germaniei în 1990, când populația țării reunificate număra 79,3 milioane de oameni. Creșterea s-a datorat în mare parte imigrației, care a constituit anul trecut aproximativ 350 de mii de oameni. Cu toate acestea, imigrația netă în 2018 a continuat să scadă față de punctul culminant înregistrat în 2015 din cauza valului de solicitanți de azil din Afganistan, Siria și alte țări ale Orientului Mijlociu.

Într-o alocuțiune pronunțată în cursul acestei seri la Washington, la Casa Albă, președintele Donald Trump a anunțat ajungerea la un acord temporar cu membri Congresului pentru redeschiderea guvernului, închis de la 22 decembrie 2018, în cea mai îndelungată criză de acest gen din istoria americană.

„Sînt foarte mîndru să anunț astăzi că am ajuns la un acord pentru a pune capăt închiderii și de a redeschide guvernul federal”, a spus președintele, despre înțelegerea care urmează acum să fie votată de ambele camere, Senatul și Camera Reprezentanților, iar apoi semnată de el.

Donald Trump a precizat în continuare: „Nu avem, cu adevărat, altă opțiune decît să construim un zid sau o barieră de oțel, puternică. Dacă nu vom obține o înțelegere corectă din partea Congresului, guvernul va fi ori închis din nou la 15 februare, ori îmi voi folosi prerogativele pe care le am în baza legilor și a Constituției Statelor Unite pentru a trata aceasta ca stare de urgență”.

Trump a declarat că un comitet bipartizan din Congres se va reuni în conferință pentru a prezenta un plan referitor la asigurarea securității frontierei.

La scurtă vreme după alocuțiunea prezidențială – anunță agențiile de presă și canalele de televiziune americane – liderul majorității senatoriale, Mitch McConnell, a spus în Senat că speră ca un vot să aibă loc deja în cursul acestei seri. Un consilier democrat a declarat, în același context, că dacă republicanii se decid să voteze, acordul va fi supus votului tot astăzi în Camera Reprezentanților.

Dosarul unuia dintre oponenții actualei administrații de la Tiraspol, Oleg Horjan, lider al Partidului Comuniștilor din regiune, a fost admis pentru examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și va fi examinat în timpul apropiat, anunță printr-o declarație asociația Promo-lex. Oleg Horjan a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru organizarea, vara trecută, a unui protest pașnic în centrul Tiraspolului.

Declarația notează că Oleg Horjan este deținut în penitenciarul Hlinaia, „în condiții care sunt calificate drept inumane și degradante potrivit constatărilor formulate de Comitetul european pentru prevenirea torturii după vizitarea regiunii transnistrene”. „Totodată, notează declarația, există riscul ca situația lui Oleg Horjan să fie înrăutățită din cauza conflictului dintre acesta și conducerea așa numitului minister al afacerilor interne din Tiraspol”. Semnatarii solicită guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse, precum și instituțiilor internaționale, să monitorizeze situația respectării dreptului la libera exprimare și întrunire în regiunea transnistreană.

Condamnarea lui Oleg Horjan nu este singurul caz calificat de observatori drept persecuție a adversarilor politici de către actuala putere de la Tiraspol, dominată de holdingul Sheriff. La sfârșitul anului trecut, pe 30 decembrie, Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, a permis procuraturii locale să-l cerceteze penal pe deputatul Vasili Vlasov. Decizia venea după condamnarea în absență la 16 ani de închisoare a fostului lider transnistrean, Evgheni Șevciuk. Vlasov este considerat un apropiat al lui Șevciuk, fiind în mandatul acestuia vicepremier responsabil în echipa executivă de sectorul termoelectric și locativ din stânga Nistrului. Și Evgheni Șevciuk, și Vasili Vlasov nu se află în regiunea transnistreană.

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, va cere Consiliului de Securitate ONU să îl recunoască pe liderul opoziţiei din Venezuela, Juan Guaido, drept preşedinte interimar al țării, la ședința de urgență a consiliului care va avea loc mâine, pe 26 ianuarie, se arată într-o declaraţie a Departamentului de stat. Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate a fost cerută de Statele Unite, după ce Washingtonul si mai multe țări din America de Sud au recunoscut autoritatea liderului opoziţiei si președintelui parlamentului de la Caracas drept președinte interimar și i-au cerut controversatului președinte Nicolas Maduro să demisioneze. Socialistul Nicolas Maduro și-a început la 10 ianuarie al doilea mandat de preşedinte al Venezuelei, pentru şase ani, după o victorie electorală contestată de opoziţie şi de comunitatea internaţională. El este susţinut de Rusia, China, Turcia si Siria.

Roger Stone, un fost aliat al președintelui american Donald Trump, a fost arestat astazi în legatură cu investigatia condusa de procurorul special Robert Mueller despre posibila implicare a Rusiei in alegerile prezidențiale americane din 2016. Exista șapte capete de acuzare impotriva sa, formulate ieri, potrivit unui rechizitoriu facut public de biroul procurorului special Mueller.

Domnul Stone a fost arestat la locuința sa din Fort Lauderdale, iar televiziunea CNN a difuzat momentul in care FBI-ul a intrat in locuinta celui pus sub acuzare. Robert Stone a apărut in fata unui tribunal din Florida si a fost eliberat pe cautiune, platind 250 de mii de dolari în obligațiuni. Intr-o conferinta de presa tocmai incheiata, domnul Stone a spus ca va lupta impotriva acuzatiilor care i se aduc si nu isi va recunoaste vinovăția.

Intr-un mesaj Twitter, președintele Donald Trump a scris după arestarea lui Stone că este „cea mai mare vânătoare de vrajitoare din istoria țării noastre” și cu majuscule că „nu este nici o conspiratie”. Președintele a mai scris și că traficantii de oameni sau de droguri sunt tratati mai bine și se întreaba cine anume a anunțat rețeaua CNN pentru a fi de fața la momentul arestarii fostului sau aliat.

Purtatoarea de cuvint a Casei Albe a declarat CNN-ului că arestarea domnului Stone nu are nimic de-a face cu președintele Donald Trump.

Stone este unul din cei 35 de oameni puși sub acuzare de catre procurorul special Robert Mueller, in cadrul investigatiei pe care o face in legatura cu posibila implicare a Rusiei in alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016, câștigate de Donald Trump. 12 ofiţeri de informaţii ruși au fost si ei puși sub acuzare in aceasta investigaţie.

Roger Stone a fost un asociat apropiat al presedintelui Trump și un consilier in campania electorala. El este pus sub acuzare pentru obstructionarea unor procedeuri oficiale. Cinci capete de acuzare se refera la declaratiile sale false și unul este legat de manipularea martorilor. Rechizitoriul nu il acuza pe Stone că și-ar fi coordonat activitatea cu guvernul rus in alegerile prezidențiale din 2016, subiectul cel mai importat pe care il investigheaza procurorul special Mueller.

Documentul vorbeste insă despre discutiile pe care le-a avut Robert Stone și despre email-urile Partidului Democrat postate de WikiLeaks în saptaminile dinaintea alegerilor, Potrivit biroului procurorului special Mueller aceste emailuri, care ii apartin șefului campaniei electorale a doamnei Hillary Clinton, John Podesta, au fost interceptate de ofiteri ai serviciilor de informatii ruse.

Până astăzi, 25 ianuarie, consiliile electorale ale circumscripțiilor electorale uninominale au înregistrat 246 de concurenți electorali, dintre care 25 sunt independenți. 107 dosare mai sunt în proces de examinare, urmând să fie pronunțate decizii în cel mult șapte zile din data depunerii, informează agenția IPN.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, din totalul celor 360 de dosare depuse, șapte au fost respinse.

Perioada de depunere a cererilor pentru înregistrare în calitate de concurent electoral s-a încheiat ieri, 24 ianuarie. În circumscripția națională și-au depus dosarele 15 partide, iar nouă dintre ele au fost deja înregistrate.

La alegerile parlamentare din 24 februarie, 50 de deputați vor fi aleși în circumscripția națională, pe liste de partid, iar alți 51 vor fi aleși în circumscripțiile uninominale.

• Ștefan Grigoriță

Perioada electorală pentru alegerile parlamentare s-a desfășurat fără incidente și nu au fost semnalate acte de violență, notează un raport de monitorizare al Institutului Republican Internațional, care se referă la perioada 3 decembrie 2018 – 5 ianuarie 2019.

Toate grupurile de inițiativă au colectat semnăturile necesare. Cu toate acestea, există o îngrijorare din partea observatorilor în ceea ce privește modalitatea de colectare a semnăturilor, cât și validarea acestora.

Raportul mai scrie și că posturile de radio și televiziune, cu câteva excepții, și-au anunțat programele electorale, potrivit noilor reglementări. Raportul IRI exprimă îndoieli despre cum au fost organizate comisiile electorale în circumscripțiile 44, 19 și 21.

De asemenea, IRI se referă la un concert public al unui artist internațional renumit, organizat în parteneriat cu un partid politic. În cadrul concertului, a fost folosit logoul partidului și au fost ținute discursuri ale liderilor de partid. „Influența potențială a unor astfel de activități în timpul alegerilor pre-campaniei asupra preferințelor alegătorilor rămâne ambiguă”, scrie raportul.

În opinia autorilor, în baza interviurilor care au fost făcute, raportul exprimă îndoieli că publicul are suficiente informații și știe cum se va desfășura scrutinul, ceea ce va putea duce la confuzie și nemulțumiri. Raportul recomandă CEC să familiarizeze mai bine publicul cu sistemul electoral din acest an.

În luna decembrie 2018, prin intermediul băncilor licențiate din Moldova au fost transferate din străinătate aproape 100 de milioane de dolari. Această sumă este în scădere cu 9,3 la sută comparativ cu decembrie 2017. Suma este mai mică și față de transferurile din luna precedentă, noiembrie, când au constituit 103,57 milioane de dolari. Potrivit datelor Băncii Naționale, citate de agenția IPN, 42% din transferuri provin din Uniunea Europeană, 25,6% din țările CSI și 32,4% din alte părți ale lumii.

Transferurile din Rusia au o pondere de 24,4%, în scădere cu 7,5 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2017. Transferurile din Israel alcătuiesc 18,1%, din Italia – 12,5%, SUA – 9,0%, Germania – 6,2% etc.

În structura pe valute, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 51,2% (în creștere cu 6,8 puncte procentuale), urmate de transferurile în dolari SUA – 43,0% (în descreștere cu 5,1 puncte procentuale, comparativ cu decembrie 2017) și cele în ruble rusești – 5,8% (în descreștere cu 1,7 puncte procentuale).

Un procuror de la DNA a cerut, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, la o pedeapsă maximă de 12 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese în dosarul „Polaris”, informează agenţia Agerpres.

Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2015 pentru luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese. Mazăre a părăsit teritoriul României, în decembrie 2017, şi a anunţat că cere azil politic în Madagascar.

Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit un milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanţii a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism pentru proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le dezvolte în Constanţa.

Agenția Fitch a revizuit în scădere perspectiva asociată ratingurilor băncilor româneşti BCR și BRD (ambele BBB+), de la „Stabilă” la „Negativă” din cauza efectelor OUG 114, cunoscută ca „ordonanța lăcomiei”, potrivit unui comunicat al agenției, citat de G4media.ro. Revizuirea negativă a perspectivei a fost cauzată de „o serie de măsuri legislative propuse sau adoptate recent, care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra băncilor, problema cea mai acută fiind taxa pe activele bancare”.

Un grup autointitulat Distributed Denial od Secrets (DDOS) a postat online, ceea ce grupul susţine ca ar fi, într-un efort de transparenţă colectivă, o cantitate imensa de emailuri care au fost sparte și documente despre „politicieni ruşi, jurnaliști, oligarhi, figuri religioase și cunoscute”. Grupul anunță că materialele au fost publicate „pentru a permite accesul liber la date de interes public”.

Co-fondatoarea grupului, jurnalista americană Emma Best a declarat publicației Daily Beast că unele materiale au fost greu de amplasat pentru cercetători, dar că grupul caută să le pună pe toate într-un singur loc. Unele materiale fiind deja cunoscute, altele ar fi „necunoscute” sau „uitate”. Într-o declarație pentru postul nostru de radio, jurnalista americană a spus că este greu de stabilit ce cantitate este publicată acum pentru prima oară.

Unele materiale care sunt publicate acum de DDOS au fost publicate deja – precum emailurile consilierului preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, Vladislav Surkov. Spargerea contului de email al consilierului Kremlinului a fost revendicată de hackeri ucraineni în 2016, iar emailurile publicate arătau implicarea înaltului oficial al Kremlinului în activitatea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. La data aceea, Kremlinul afirmase că ar fi fost posibil ca emailurile să fie truncate.

Gruparea DDOS susţine că documentele publicate astăzi includ materiale despre „naționaliști”, „separatiști” și „teroriști” care acționează în Ucraina.

Consiliul NATO-Rusia de astăzi a eșuat în a aduce o rezolvare în chestiunea noilor rachete balistice ruseşti, pe care Alianța Nord Atlantică le consideră o amenințare pentru Europa, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

„Nu au fost înregistrate progrese la această întâlnire pentru că Rusia nu a dat de înțeles că ar dori să își schimbe poziţia. Dar Rusia încă mai poate să se răzgândească și noi îi cerem să nu piardă aceasta oportunitate. Responsabilitatea pentru păstrarea tratatului INF este a Rusiei, pentru că Rusia îl încalcă acum prin desfășurarea de rachete noi care încalcă tratatul. Aceste noi rachete sunt dificil de detectat, sunt mobile, au capacități nucleare și ele pot ținti oraşe europene și reduce timpul de avertizare și de asemenea pragul pentru potențiala folosire a armelor nucleare într-un conflict”, a spus Stoltenberg.

După convorbirile de astăzi de la Bruxelles, secretarul general al NATO a spus că importantul tratat din 1987, din perioada Războiului Rece, este în pericol și „nu am văzut nici un semn că situaţia ar putea fi depășită”.

Statele Unite și NATO acuza Rusia că noile sale rachete 9M729 , cunoscute și sub denumirea de SSC8 ar încalcă prevederile acestui acord. Moscova neagă acuzaţia și susține că rachete nu pot atinge ţinte decât la 480 de km distanță, în timp ce tratatul vorbeşte despre 500 de km. Washingtonul i-a dat Rusiei un ultimatum până la 2 februarie să respecte tratatul, în caz contrar începând cele șase luni de retragere din acord.

La discuțiile de la Bruxelles a participat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, care a spus, la rândul lui, că „nu s-au făcut progrese reale”.

Parlamentul Greciei a aprobat acordul istoric dintre Aneta și Skopje pentru normalizarea relaţiilor dintre ele, o decizie salutată imediat de Uniunea Europeană. Votul a fost de 153 de deputaţi greci „pentru” și 146 „împotrivă”.

Votul, ca și dezbaterea din parlamentul de la Atena, a avut loc pe fundalul unor proteste masive de stradă împotriva acordului, proteste susținute de Partidul Comunist din Grecia. Și votul Parlamentului de la Skopje a avut loc tot sub presiunea opoziţiei de stânga.

Odată acceptat de cele doua parlamente, acordul netezește calea țării balcanice, ce se va numi Macedonia de Nord, de a se apropia de Alianța Nord Atlantică și de Uniunea Europeană.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, coordonatoarea politicii externe a UE, Federica Mogherini, și comisarul european pentru extindere și politica vecinătății, Johannes Hahn, au salutat, într-un comunicat comun, ceea ce ei au numit „un pas crucial” pentru ratificarea acordului între premierul grec Alexis Tsipras și premierul macedonean Zoran Zaev.