Guvernul Rusiei a anunțat că va cheltui, în următorii patru ani, 310 miliarde de ruble (aproape cinci miliarde de dolari) pentru dezvoltarea peninsulei ucrainene Crimeea, anexată 2014. Premierul Dmitri Medvedev a afirmat că jumătate din această sumă va fi oferită deja anul acesta. Guvernul rus intenționează să cheltuie banii pe construcția drumurilor și asigurarea cu apă și energie a Crimeii. Tot astăzi, serviciul federal de statistică Rosstat a anunțat că produsul intern brut al Rusiei a crescut anul trecut cu 2,3%, cu mult peste așteptări, prognozele oficiale fiind de sub 2%.

Candidatul în alegerile parlamentare Ilan Şor susține că președintele Igor Dodon l-ar fi amenințat pe el și familia sa cu dosare penale în Rusia. Într-o conferință de presă, el a pretins că șeful statului ar face presiuni pentru ca formațiunea sa, Partidul Șor, să iasă din cursa electorală. Ilan Șor susține că Igor Dodon a zburat de mai multe ori la Moscova din contul său, oferindu-i și alte favoruri, și că l-a ajutat financiar în două campanii electorale.

Președinția a emis un comunicat de presă în care se spune, între altele, că instituția nu se implică în lupta electorală și că Igor Dodon „nu intenționează să reacționeze la provocări”. „Unii candidați la alegerile parlamentare încearcă să atragă Președintele și instituția prezidențială în polemici politice cu temei fictiv. (...) Observăm o încercare disperată a unor candidați de a distrage atenția de la învinuirile directe care li se aduc în legătură cu furtul miliardului și nelegitimitatea participării lor în scrutinul parlamentar”, se mai spune în declaraţia Președinției.

Crește numărul țărilor europene care l-au recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaido, drept președinte interimar al țării. Până acum, 12 state au făcut declarații oficiale.

Spania, Germania, Franța și Marea Britanie au urmat, astăzi, exemplul recent al Statelor Unite, punându-și în aplicare un avertisment dat la sfârșitul lui ianuarie președintelui contestat Nicolas Maduro.

Au urmat Austria, Suedia, Olanda, Finlanda, Danemarca, Portugalia, Lituania și Letonia, care au anunțat că îl recunosc pe Guaido președinte interimar și garant al unor alegeri anticipate și până când în țară va fi restabilită democrația.

Președintele Nicolas Maduro, sprijinit de Rusia, Cuba, Turcia și China, spune că e de acord cu alegeri parlamentare anticipate, dar nu și prezidențiale.

Uniunea Europeană a anunțat că nu are o poziție consolidată față de recunoașterea liderului opoziției Juan Guaido drept președinte interimar al Venezuelei, printre cei care se opun fiind, bunăoară, Italia.

Moscova a anunțat astăzi că decizia țărilor europene de a-l recunoaște ca președinte interimar pe Guaido ar echivala cu amestecul în treburile interne ale Venezuelei.

Guvernul de la Moscova a avizat pozitiv proiectul de lege privind eventuala deconectare a internetului în Rusia de la rețeaua globală. Însă guvernul rus a cerut parlamentarilor, după aprobarea proiectului în prima lectură, să indice sursele de finanțare pentru instalarea echipamentelor suplimentare la operatorii de rețele, necesare pentru izolarea segmentului rusesc de Internet. Autorii proiectului spuneau că aplicarea legii nu ar cere cheltuieli în plus, dar experții guvernului i-au contrazis.

Totodată, în aviz se atrage atenția asupra faptului că instalarea de noi echipamente nu ar trebui să conducă la înrăutățirea calității conexiunii de internet, cu excepția cazurilor de interdicție impusă răspândirii unor informații în rețea. Guvernul cere ca proiectul să definească mai exact amenințările de securitate și integritate, în baza cărora internetul rusesc ar putea fi izolat de rețeaua globală.

Proiectul a fost înaintat în Duma de Stat în decembrie 2018, printre autori fiind Andrei Klișas, aflat pe lista de sancțiuni occidentale pentru implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina, și Andrei Lugovoi, suspectat de procuratura britanică de otrăvirea fostului agent rus Aleksandr Litvinenko. Autorii proiectului de lege invocă pretinse acțiuni agresive ale Statelor Unite ale Americii în spațiul cibernetic. Pe de altă parte, în Statele Unite se desfășoară o anchetă privind amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016.

Ministrul Apărării Republicii Moldova, Eugen Sturza, efectuează o vizită oficială în Belgia. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului Apărării, Eugen Sturza are programate întrevederi, la sediul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE), cu generalul Curtis M. Scaparrotti, Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), şi cu generalul Odd Egil Pedersen, locţiitor al şefului statului major al Direcţiei parteneriate militare din cadrul SHAPE.

Comunicatul nu precizează tematica discuțiilor. În cadrul vizitei, care va dura până pe 5 februarie, ministrul moldovean apărării va vizita Cartierul General NATO, unde se va întâlni cu vicepreşedintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice, general-locotenent Steven M. Sherpo, și cu reprezentanta permanentă a Statelor Unite ale Americii la NATO, ambasadoarea Kay Bailey Hutchison.

Liderii din Rusia, Iran și Turcia se vor întâlni la Soci (pe litoralul rusesc al Mării Negre), pe 14 februarie, pentru a discuta despre situația din Siria, transmite presa oficială rusă și turcă. Nu sunt oferite detalii privind agenda întrevederii președinților Vladimir Putin, Hassan Rohani și Recep Tayyip Erdogan, însă postul rusesc NTV relatează că aceasta se va axa pe așa-numita zonă de securitate din apropiere de Idlib și așteptata retragere a militarilor americani din Siria. Cele trei țări au declarat că doresc identificarea unei soluții politice pentru oprirea războiului civil de șapte an din Siria. Moscova și Teheranul îl sprijină pe președintele sirian Bashar al-Assad, în timp ce Turcia și Statele Unite sprijină grupuri rebele diferite. Mai multe runde de negocieri din ultimii ani au eșuat să pună capăt luptelor, în urma cărora și-au pierdut viața peste 400 de mii de oameni, milioane s-au refugiat, iar mai multe locuri de patrimoniu istoric din țară au fost devastate.

Partidul Liberal cere Comisiei Electorale Centrale excluderea Partidului Socialiștilor din campania electorală, pe motiv că ar fi susținut de președintele Igor Dodon, deși acesta a spus că nu participă la alegeri. Liderul liberalilor, Dorin Chirtoacă, a spus într-o conferință de presă că „Partidul Socialiștilor și Igor Dodon folosesc întreaga mașinărie a instituției prezidențiale în scop electoral”. Totodată, Chirtoacă l-a acuzat pe șeful statului că prin vizitele sale la Moscova și întrevederile cu Vladimir Putin, l-ar implica pe liderul de la Kremlin în campania electorală din Republica Moldova.

Într-o conferință de presă, fruntași socialiști au respins acuzațiile liberalilor, spunând că vizitele șeful statului la Moscova ar fi adus mai multe beneficii Republicii Moldova.

Candidatul blocului ACUM la Orhei Valeriu Munteanu a cerut excluderea din cursa electorală a contracandidatului său Ilan Șor. În contestația depusă la consiliul electoral de circumscripţie, Munteanu îl acuză pe primarul suspendat al Orheiului de „comiterea fraudelor electorale de corupere a alegătorilor, utilizarea resurselor administrative, a mijloacelor financiare ilicite şi nedeclarate”.

Între altele, Munteanu susține, invocând o înregistrare video, că pe 1 februarie în cadrul Primăriei Orhei ar fi avut loc o întâlnire cu caracter electoral, organizată de Ilan Șor, la finele căreia participanților li s-au oferit cadouri. Potrivit lui, potențialilor alegători li s-a pus la dispoziție transport, iar pungile oferite lor „nefiind cu certitudine niște cadouri simbolice”, prevăzute de Codul electoral.

Purtătoarea de cuvânt a lui Ilan Șor, Alina Șargu, a declarat pentru Radio Chișinău că nu comentează declarațiile lui Valeriu Munteanu, „care încearcă să-și facă campanie electorală și PR pe spatele Partidului Politic Șor”.

O misiune de observatori străini la alegerile parlamentare moldovene și-a exprimat îngrijorarea față de cazurile de hărțuire a candidaților electorali și deteriorarea materialelor electorale, înregistrate la începutul acestei campanii. La o conferință de presă la Chișinău, observatorii Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor au cerut instituțiilor statului să prevină astfel de atacuri și să tragă la răspundere vinovații. Candidații blocului opoziției ACUM, Dinu Plîngău și Valeriu Munteanu s-au plâns că au fost maltratați când și-au lansat campaniile în circumscripțiile din Edineț și Orhei.

Mai multe țări europene l-au recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaido, drept președinte interimar al țării latino-americane, punându-și în aplicare un avertisment dat la sfârșitul luii ianuarie președintelui contestat Nicolas Maduro.

Franța, Spania, Marea Britanie, Suedia și Danemarca au urmat exemplul recent al Statelor Unite și l-au recunoscut astăzi pe Guaido, care s-a proclamat președinte interimar pe 23 ianuarie 2019. Franța a adăugat că liderul opoziției, care este și spicher al Parlamentului, este în drept să organizeze alegeri prezidențiale anticipate, având în vedere refuzul socialistului Maduro de a le convoca. Țările europene îi acordaseră acestuia opt zile pentru a decide în privința anticipatelor, după ani de gravă criză politică, socială și economică din Venezuela. Contestat încă de la alegerile pe care și le-a organizat și câștigat în aprilie 2018, Maduro este sprijinit pe plan internațional de către Rusia. Kremlinul a spus azi că decizia țărilor europene de a-l recunoaște ca președinte interimar pe Guaido ar echivala cu amestecul în treburile interne ale Venezuelei.

Astăzi începe ultima sesiune a Parlamentului actual înainte de alegerile din 24 februarie. Forul legislativ nu mai poate adopta legi organice, mandatul expirându-i la 30 noiembrie 2018. Dar poate adopta legi ordinare și hotărâri, poate organiza audieri, consultări și efectua controlul parlamentar. Biroului permanent se va întruni miercuri pentru a stabili data și agenda primei ședințe plenare din sesiunea de primăvară.

Președintele Igor Dodon a acceptat o medalie controversată instituită de autoritățile de la Comrat pentru a marca cinci ani de la referendumul privind o eventuală secesiune a autonomiei găgăuze, pe care guvernul de la Chișinău l-a declarat ilegal. Distincția găgăuză i-a fost înmânată de guvernatoarea autonomiei, Irina Vlah, care a elogiat contribuția lui Dodon, pe atunci doar deputat și lider al Partidului Socialiștilor, la organizarea referendumului din 2014. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru organizarea plebiscitului, în ciuda unei anchete începute de Procuratura Generală. Participanții la referendum s-au pronunțat împotriva apropierii de Uniunea Europeană și au pledat pentru secesiunea autonomiei găgăuze, dacă Republica Moldova se unește cu România.

Comisia Electorală Centrală a Ucrainei spune că 83 de persoane și-au exprimat dorința de a candida la alegerile prezidențiale din 31 martie. Până duminică, ultima zi de depunere a cererilor, au fost înregistrați 28 de candidați, 22 de cereri au fost respinse, altele 33 mai fiind examinate. În sondajele de opinie, conduce fosta prim-ministră, Iulia Timoșenko, urmată de președintele în funcție, Petro Poroșenko, așteptându-se că cei doi se vor confrunta și în turul doi de scrutin. Ambii pledează pentru relații mai strânse cu Uniunea Europeană și NATO. Alegerile au loc la patru ani de la anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea războiului din Donbas. La prezidențialele din 2014, Poroșenko a devenit primul politician ucrainean care a câștigat majoritatea voturilor atât în vestul pro-occidental, cât și în estul tradițional pro-rus al Ucrainei.

Liderii Rusiei, Turciei și Iranului se vor întâlni la Soci pe 14 februarie pentru convorbiri privind situația din Siria, relatează presa oficială rusă și turcă. Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan și Hassan Rouhani urmează să ia în discuție crearea unei zone pașnice în provincia Idlib din nordul Siriei, precum și așteptata retragere a militarilor americani. Cele trei țări spun care sprijină tabere diferite în războiul civil sirian de șapte ani spun că doresc găsirea unei soluții politice. În ultimii ani, au eșuat mai multe tentative de aplanare politică a conflictului, care a făcut peste 400 de morți și milioane de refugiați.

Mii de oameni au protestat duminică în Rusia față de consecințele ecologice ale gropilor de gunoi și au cerut o mai bună gestionare a deșeurilor. Protestele supranumite, „Rusia nu este o gunoiște” au avut loc în aproximativ 30 de regiuni ale țării, spun organizatorii apropiați opoziției. Pe 1 ianuarie, în Rusia a intrat în vigoare o reformă prin care selectarea operatorilor pentru colectarea deșeurilor a fost pusă în sarcina administrațiilor regionale. Dar criticii cred că aceasta va duce la creșterea costurilor. Cele mai mari proteste au avut loc duminică în regiunea nord-vestică Arhangelsk, unde se planifică trimiterea deșeurilor din Moscova pentru a rezolva o criză care durează de mai mulți ani în capitala Rusiei.

În Polonia, primul politician gay declarat a creat duminică un nou partid, Wiosna (Primăvara) pentru a lupta contra partidului conservator de guvernământ, Lege și Justiție, în alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. La un congres la Varșovia, Robert Biedron a spus că scopul noului partid este unificarea societății poloneze, care ar fi divizată de formațiunea puterii și opoziția de centru stânga din Platforma Civică. În vârstă de 43 de ani, Biedron este primul gay declarat care a fost ales deputat în Parlamentul polonez în 2011, dar a părăsit legislativul trei ani mai târziu, când a devenit primul primar gay într-un oraș polonez, la Słupsk, unde a fost ales cu o mare majoritate de voturi.

Iranul spune că trei savanți ai săi au decedat în timpul unui incendiu izbucnit la Centrul de Cercetări Spațiale. Ministrul Telecomunicațiilor, Mohammad Javad Azari Jahromi, care a făcut anunțul nu a precizat numele victimelor. Potrivit unor relatări ale presei, incendiul a avut loc în timp ce angajații centrului sărbătoreau 40 de ani de la revoluția islamică din Iran. Programul spațial iranian este sursa recentelor tensiuni cu Statele Unite, care bănuiesc că ar fi folosit ca paravan pentru dezvoltarea unor rachete balistice.

Liderul opozitiei din Venezuela, Juan Guaido, presedinte al Parlamentului de la Caracas, a făcut un apel către liderii armatei sa îl abandoneze pe controversatul presedinte socialist Nicolas Maduro, dupa ce un inalt general Francisco Yanez a declarat intr-o postare pe Youtube ca armata il sprijina în realitate pe liderul opozitiei. Maduro, a propus alegeri generale anticipate.

Sute de mii de oameni au protestat sîmbătă la Caracas și in alte orase ale Venezuelei impotriva regimului socialist al lui Nicolas Maduro. La aceste proteste Guaido a făcut apelul către armată, cu atit mai mult cu cit saptamina ce vine ar urma sa soseasca in Venezuela ajutoare umanitare – atit pe mare cit si pe uscat – si armata ar putea sa opreasca intrarea lor în țara.

Sîmbătă, președintele controversat Maduro a anunțat că este deschis dialogului cu opozitia, dar Juan Guaido a respins propunerea, spunind ca ea ar fi menită doar să ciștige timp, deoarece pănă acum discutiile dintre putere și opozitie in Venezuela s-au soldat cu eșecuri si cu plecarea în exil forțat a membrilor opozitiei.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavușoglu a declarat astazi că țările care l-au recunoscut pe liderul opozitiei și presedinte al Parlamentului de la Caracas, Juan Guaido, drept președinte interimar ar încuraja framîntarile politice din Venezuela și i-ar pune in pericol pe locuitorii acestei țări, infpormeaza agenția AP.

Turcia il susține pe președintele socialist Nicolas Maduro, in timp ce ceilalti aliați ai Turciei din NATO, il sprijina pe liderul opozitiei. Șapte țări ale Uniunii Europene – Germania, Franta, Marea Bitanie, Spania, Portugalia, Olanda si Belgia – au anunțat ca il vor recunoaste pe liderul opozitiei venezuelene Juan Guaido drept președinte interimar al Venezuelei. In replica, președintele socialist de la Caracas a caracterizat decizia acestor tari europene drept un act de „impertinență”. Rusia , China, Iranul si Siria – in afara de Turcia – il susțin pe controversatul presedinte de la Caracas, a cărui re-alegere în aprilie trecut nu este recunoscută de opoziție și de multe guverne străine.

Parlamentul de la Chisinau începe mîine sesiunea de primăvară a legislativului, potrivit dispozitiei presedintelui său, Andrian Candu. Miercuri, 6 februarie, va avea loc ședința Biroului permanent al Parlamentului, care va stabili data primei ședințe plenare din sesiunea de primăvară.

Mandatul Parlamentului de legislatura a XX-a a expirat la 30 noiembrie 2018, dar conform prevederilor Constituției, mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă, Parlamentul poate adopta legi ordinare, hotărâri etc., poate organiza audieri, consultări și efectua control parlamentar.

Preşedintele Partidului Social Democrat din România , Liviu Dragnea, a declarat duminică, la sedinta Comitetului executiv al PSD că le-a solicitat prim-ministrului Viorica Dăncilă şi ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, să analizeze sumele alocate în proiectul de buget pentru serviciile secrete şi să realoce sume de la acestea către Sănătate, transmite Agerpres.

Potrivit proiectului de buget pe 2019, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor pe 31 ianuarie, sunt prevăzute creșteri pentru toate cele trei mari servicii secrete față de 2018, SRI (4,8%), SIE (8,5%) și SPP (20%) .

Sedinta Comitetului Executiv al PSD are locpe fundalul unor tensiuni crescute în cadrul principalului partid de guvernamint din România.

Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei in România a ajuns la 69, potrivit ultimei informări a Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, transmite agentia Agerpres.

Ultima persoană decedată din această cauză este o femeie în vârstă de 41 de ani, din judeţul Olt, confirmată cu virus gripal tip A, subtip (H1) pdm09, având condiţii medicale preexistente, nefiind vaccinată antigripal. Decesul a survenit sâmbătă.

Numărul salariaţilor la stat din București a ajuns, la finele lunii noiembrie 2018, la 1.018.213 persoane, comparativ cu 993.740 persoane în perioada similară din 2017, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, citate de agenția Agerpres. Câştigul salarial mediu brut, era la finele lunii noiembrie 2018, de 5.942 lei (4.408 lei în noiembrie 2017), iar cel net de 3.552 lei (3.164 noiembrie 2017).

Pe de altă parte, la finele lunii noiembrie erau înregistraţi 15.776 şomeri, în scădere cu 2.567 persoane comparativ cu perioada similară din 2017. Rata şomajului se situa la 1,3%, în cazul femeilor aceasta fiind de 1,5%. În ceea ce priveşte pensionarii, numărul acestora era de 484.429 persoane în noiembrie 2018, iar pensia medie se cifra la 1.503 lei.

O delegație pre-electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a efectuat o vizită la Chișinău pentru a evalua campania electorală și pregătirile pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Campania electorală tocmai a demarat, iar partidele politice și candidații la alegeri au, în general, posibilitatea de a-și desfășura campania în mod liber.

Delegația a fost informată de mai mulți interlocutori despre un șir de îngrijorări persistente care rămân încă nesoluționate, în special cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților; cazuri de discurs de ură, inclusiv împotriva candidatelor femei; cazuri privind utilizarea resurselor administrative; suspiciuni privind cumpărarea alegătorilor; cazuri privind implicarea funcționarilor publici în procesul de colectare a semnăturilor; cazuri de distribuire a cadourilor electorale în timpul evenimentelor electorale cu implicarea fundațiilor de caritate afiliate unor partide politice. În opinia unor interlocutori, utilizarea camerelor de supraveghere video în incinta secțiilor de votare poate fi percepută drept mijloc de presiune și control al votului. Delegația APCE condamnă astfel de practici și cere autorităților relevante să întreprindă toate măsurile necesare pentru a le exclude.
Adunarea Parlamentară și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de transparență a criteriilor pentru determinarea numărului secțiilor de votare în străinătate. Delegația consideră că problema nu poate fi soluționată prin creșterea numărului buletinelor de vot atribuite fiecărei secții de votare, dacă numărul și amplasarea secțiilor de votare nu reprezintă în mod proporțional alegătorii care locuiesc în diferite țări.

Delegația a fost informată despre numărul sporit de cazuri frecvente de presiune, amenințări și atacuri fizice și verbale asupra jurnaliștilor independenți pe parcursul ultimilor luni înainte de alegeri. Pluralismul media poate fi considerat limitat, deoarece majoritatea mijloacelor de informare sunt afiliate principalelor partide politice, iar sectorul publicității este sub controlul acestora. Gradul foarte înalt de concentrare a proprietății asupra mijloacelor de informare, monopolul asupra multor organe de presă și lipsa transparenței privind sursele de finanțare se regăsesc printre subiectele care ridică serioase îngrijorări menționate în rapoartele anterioare ale APCE, se mai arata in declaratia delegației APCE care a fost in Moldova.

Partidul Liberal (PL) s-a lansat astăzi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie din Republica Moldova. Liderul formaţiunii, Dorin Chirtoacă, s-a pronunțat pentru unirea cu România. „Împreună cu România și Europa vom aduce prosperitatea și schimbările spre bine”, a spus Chirtoacă.