Președintele Igor Dodon și-a reafirmat speranța că actuala majoritate parlamentară și guvernul pe care îl susține va dura un mandat întreg. În cadrul întâlnirii de miercuri, la Chișinău, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate. Dodon a precizat: „Consider că pentru realizarea tuturor reformelor necesare țării va fi nevoie de cel puțin un an, însă ar fi ideal ca actuala configurare a guvernării să fie menținută pentru toți cei patru ani de mandat parlamentar”.

Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a asigurat, la Chișinău, că politica UE față de R. Moldova va rămâne „constantă”, chiar dacă în aceste zile, întreaga structură de conducere a Uniunii se schimbă ca urmare a alegerilor pentru Parlamentul European din mai. Mai mult, el a anunțat că în câteva zile sosește la Chișinău o delegație de noi eurodeputați, condusă de David McAllister, președintele vechii Comisii pentru politică externă.

Președintele României, Klaus Iohannis a solicitat modificări ale tuturor legilor electorale, astfel ca diaspora să poată vota și anticipat, modificări care să se aplice începând cu alegerile prezidențiale, unde șeful statului candidează pentru încă un mandat.

Klaus Iohannis le-a scris șefei Guvernului, Viorica Dăncilă, președinților Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), și Marcel Ciolacu (PSD), o scrisoare în care solicită modificări ale legilor electorale. Între altele, președintele cere introducerea votului anticipat pentru alegerea președintelui și extinderea votului prin corespondență la toate tipurile de alegeri

Totodată, președintele le-a cerut și parlamentarilor să adere la aceste modificări, astfel încât până la finalul sesiunii parlamentare să intre în vigoare.

În caz contrar, a arătat șeful statului, va convoca sesiune extraordinară a Parlamentului pe timpul verii, pentru ca modificările să intre în vigoare în toamnă. Miza este asigurarea condițiilor de vot pentru diaspora încă de la alegerile prezidențiale, care vor avea loc la finalul anului.

Mai multe, aici.

Noua președintă a Parlamentului, Zinaida Greceanîii a declarat, în cadrul unei întâlniri, astăzi, cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, că susținerea solidară a Federației Ruse, Statelor Unite și Uniunii Europene în depășirea crizei politice din Republica Moldova a fost un element decisiv pentru transmiterea pașnică a puterii, la Chiținău. Vașnețov, la rândul său, a salutat formarea noii majorități parlamentare, reamintind că Rusia a fost una din primele țări care au recunoscut legitimitatea noului Parlament.

Audierile în cadrul noii comisii parlamentare de anchetă a furtului miliardului vor începe luni 24 iunie. Potrivit președintelui comisiei, deputatul PPDA, Alexandru Slusari, lista prelabilă a celor care vor fi audiați conține 20 de nume.

Slusari a afirmat, citat de Agora.md, că primii audiați vor fi fostul ministru al Finanțelor în perioada 2009-2013, Veaceslav Negruța și fostul președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, Totodată, el a precizat că s-a solicitat de la Procuratura Generală actele precedentelor două comisii de anchetă, cele din 2013 și 2015, conduse de Oleg Reidman și Marcel Răducan. Comisia parlamentară de anchetă este formată din nouă membri, câte trei de la PSRM și Blocul ACUM, iar alți trei membri ar urma să fie din partea PDM și Partidului Șor.

Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a reafirmat, la Chișinău, tot sprijinul Uniunii Europene pentru noul guvern al R.Moldova și și-a exprimat speranța că sprijinul financiar european pentru susținerea bugetului, ca și cel macrofinanciar, vor putea fi dezghețate chiar din toamnă dacă toate condițiile sunt îndeplinite. „I-am transmis aceste condiții fostului premier Filip, multe rămân de făcut”, a precizat Hahn, la conferința de presă cu premierul Maia Sandu.

Hahn, primul înalt funcționar european care vizitează R.Moldova după schimbarea complicată de guvernare, a mai declarat că anul viitor sprjinul financiar pentru Moldova ar putea chiar crește substanțial, dacă noul guvern continuă reformele, mai ales în domeniul justiției și a combaterii corupției. Comisarul a îndemnat, de asemeni, guvernul să fie cât mai deschis unei colaborări cu societatea civilă în formularea și aplicarea reformelor.

Hahn a fost la Chișinău acum două săptămâni, pe 3 iunie, odată cu vicepremierul rus Dmitri Kozak și directorul Oficiului pentru Europa de Est din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite, Bradley A. Freden. Întrebat la conferința de presă de miercuri ce rol au jucat UE, Statele Unite și Rusia în rezolvarea crizei constituționale de la Chișinău, comisarul a precizat că „a fost decizia suverană a politicienilor de aici” de a face noua coaliție, dar că pentru prima dată în mulți ani, acum interesele europenilor, americanilor și rușilor au fost convergente și anume, menținerea stabilității Moldovei și a regiunii.

În Olanda, procurorul șef Fred Westerbeke a anunțat că patru persoane vor fi puse direct sub acuzare pentru rolul jucat în doborârea avionului malaiezian de pasageri MH17 în 2014, deasupra estului separatist al Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Cei patru suspecți, a precizat Westerbeke miercuri, la o conferință de presă, sunt cetățenii ruși Serghei Dubinski, Igor Girkin și Oleg Pulatov și ucraineanul Leonid Harcenko și vor fi judecați în Olanda. Mandatele internaționale de arest vor fi emise „miercuri, 19 iunie” a mai declarat Westerbeke.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei Rusiei, Dmitri Peskov, a criticat miercuri ancheta autorităţilor olandeze. El a declarat agenţiei TASS că "Rusia nu a avut ocazia de a participa" la investigaţiile privind cursa MH17.

Pe de altă parte, Comisia comună de Investigație a precizat că dovezile probează o linie directă de comandă între Rusia și separatiștii ucraineni. Și a prezentat, ca dovezi, o serie de convorbiri telefonice și prin rețele de socializare, între suspecți. Încă din 2016, Comisia a informat că sistemul de rachete Buk, utilizat în atac, venea din Rusia. Aparținea brigadei 53 antiaeriene a armatei ruse, care în 2014, l-a dus în estul Ucrainei și ulterior, l-a retras.

Rusia respinge orice amestec sau responsabilitate pentru accident, dă vina pe Ucraina și Agenția americană de Informații (CIA).

Procurorul olandez Westerbeke a declarat că suspecții se află acum în Rusia, se va cere extrădarea lor dar procesul va avea loc „chiar dacă acuzații nu vor fi în tribunal”.

Unul dintre suspecți, Igor Girkin, fost lider al separatiștilor pro-ruși din estul Ucraiei, a respins acuzațiile: „Nu voi spune mai multe decât că rebelii nu au doborât avionul” a comentat el.

Din Comisia comună de Investigație fac parte anchetatori din Australia, Belgia, Malaiezia, Olanda și Ucraina.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, crede că vizita sa la Phenian va contribui la realizarea de progrese în dialogul şi negocierile asupra problemelor din peninsula coreeană, precum denuclearizarea. Xi și-a exprima opinia într-un articol publicat miercuri, în presa din Coreea de Nord, în ajunul vizitei sale de două zile. Textul face o referire clară la discuţiile privind denuclearizarea purtate de Phenian cu Washington, blocate de la summitul eşuat de la Hanoi din februarie, când Statele Unite nu au primit garanții suficiente că regimul nord-coreean va renunța la programul nuclear și rachetele balistice în schimbul ridicării treptate a sancțiunilor economice internaționale.

Președintele american Donald Trump și-a lansat în Florida campania pentru prezidențialele din 2020. „Încă patru ani” au scandat miile de suporteri care veniseră marți noapte la Orlando, unde a avut loc lansarea campaniei.

"Ţara noastră avansează, prosperă şi se află în plină creştere în prezent şi, sincer să fiu, zboară spre înălţimi de necrezut", a declarat între altele președintele Trump.

Potrivit unui sondaj de opinie dat publicității de canalul conservator de știiri FOX News, Donald Trump se află în acest moment numai pe locul șase în preferințele electoratului. Lista preferințelor este condusă de Joe Biden, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama, cu 49% din intenţiile de vot, faţă de 39% pentru Trump.

Fostul premier român, Dacian Cioloș a fost ales lider al noului grup liberal din Parlamentul European, numit „Renew Europe” din care mai fac parte partidele din fostul ALDE, partidul „En Marche” al președintelui francez Emmanuel Macron și partidul Ciudadanos din Spania, alături de Alianța 2020 din România.

Dacian Cioloș, care conduce partidul PLUS, era favorit după ce, joia trecută, Nathalie Loiseau, lidera eurodeputaților de pe lista „En Marche” a lui Macron, a renunțat la candidatură.

Cioloș devine primul politician din estul Europei care preia președinția unui grup important din Parlamentul European, într-un moment în care cele două mari familii europene - Popularii și Social Democrațiii - au pierdut majoritatea și vor fi nevoite să se coalizeze cu alte forțe pro-europene. „Renew Europe” (Renașterea Europei) este a treia forță în noul Parlament European cu 108 eurodeputați din totalul de 751.

„Pro-România”, partidul condus de fostul premier român Victor Ponta și pentru care a candidat și fostul premier moldovean Iurie Leancă, nu a fost acceptată în Renew Europe.

Miercuri după amiază, liderii fracțiunilor parlamentare se reunesc pentru a discuta împărțirea funcțiilor în UE, înainte de summitul european care începe joi, la Bruxelles.

Noua coaliție guvernamentală din Republica Moldova este mai unită în dorința de a impulsiona creșterea economică și a combate corupția, decât e divizată de viziunile de politică externă, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, marți, la Washington, noul ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu.

„Ceea ce unește [partidele] este dorința de a crea condiții mai bune pentru dezvoltarea economică în Moldova și acest lucru este mai important pentru populația Republicii Moldova, decât etichetele geopolitice aplicate unui sau altui partid”, a spus șeful diplomației moldovene.

Blocul pro-european ACUM și Partidul pro-rusesc al Socialiștilor au format o majoritate parlamentară și un nou guvern, pe 8 iunie, îndepărtând de la guvernare Partidul Democrat, care a încercat să se mențină la putere. Orientările geopolitice divergente ale celor două formațiuni au ridicat semne de întrebare privind longevitatea noii coaliții, în contextul relațiilor problematice dintre țările occidentale și Rusia.

Majoritatea PSRM-ACUM a adoptat în lectură finală amendamente legislative care simplifică procedura de demitere a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Aceștia vor putea fi demiși de către autoritățile care i-au numit în funcție, fără să mai fie nevoie ca demisia să fie confirmată de instanțele de judecată. CEC este compusă din nouă membri, unul fiind desemnat de către șeful statului, iar ceilalți opt sunt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. În ultimele zile, deputați ai majorității PSRM-ACUM și prim-ministra Maia Sandu și-au exprimat neîncrederea față de unii membri ai CEC, în special față de Iurie Ciocan.

China și Rusia au cerut Statelor Unite să relaxeze presiunile asupra Iranului, pe fundalul îngrijorărilor privind o posibilă confruntare militară între americani și iranieni. Apelul survine după ce Teheranul a spus că va renunța la tot mai multe angajamente asumate prin acordul nuclear semnat cu puterile internaționale în 2015, inclusiv în ceea ce privește îmbogățirea uraniului. Consilierul de stat chinez Wang Yi a cerut Iranului să continue respectarea angajamentelor asumate, în ciuda faptului că Statele Unite s-au retras din acord și au reintrodus sancțiunile împotriva Teheranului. Ministerul rus de externe a reacționat între timp la anunțul Washingtonului că va trimite încă 1000 de militari americani în Orientul Mijlociu. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a spus că anunțul Statelor Unite este „provocator” și cauzează „îngrijorări serioase”. Statele Unite au promis să facă totul pentru a asigura navigarea liberă prin Strâmtoarea Ormuz, o rută majoră de transport a petrolului, acuzând Iranul că ar încerca să pericliteze traficul maritim prin atacuri recente asupra unor tancurilor petroliere. Iranul neagă că ar fi implicat.

Cancelara germană Angela Merkel a confirmat că s-a simțit rău în timpul ceremoniei de întâmpinare la Berlin a președintelui ucrainean Volodomir Zelenski, dar a spus că motivul a fost deshidratarea și că și-a revenit după câteva pahare cu apă. Merkel a dat explicația după discuțiile cu Zelenski, la Cancelaria Federală, răspunzând îngrijorărilor jurnaliștilor care au văzut-o ceva mai cum depune eforturi pentru a-și menține echilibrul, la întâmpinarea președintelui ucrainean. Cei doi lideri au discutat despre eforturile de soluționare a conflictului din estul Ucrainei între forțele guvernamentale ucrainene și rebelii sprijiniți de Rusia. Merkel a repetat că sancțiunile occidentale impuse Rusiei după anexarea Crimeii și declanșarea conflictului din Donbas, în 2014, vor rămâne în vigoare dacă suveranitatea Ucrainei nu este restabilită.

Avocatul lui Michel Platini a spus într-un comunicat că fostul star al fotbalului francez și șef al UEFA, reținut astăzi de poliție într-un presupus caz de corupție, nu a comis nicio încălcare. În declarația reprezentantului lui Platini se mai spune că acesta nu a fost arestat, ci numai interogat „în calitate de martor”, afirmând la interogatoriu că nu cunoaște nimic despre faptele vizate. Platini a fost reținut din dispoziția Parchetului Național Financiar francez în legătură cu dobândirea de către Qatar a dreptului de a organiza Cupa Mondială la fotbal din 2022. Parchetul Național Financiar a declanșat în 2016 o anchetă preliminară de „corupție privată”, în rândul persoanelor fără funcție publică, sub bănuiala de mită și trafic de influență înaintea deciziei din 2010 ca turneul mondial fotbalistic să aibă loc în Qatar.

Parlamentul a stabilit că alegerile locale generale vor avea loc pe data de 20 octombrie. Proiectul de hotărâre privind stabilirea datei alegerilor a fost adoptat prin votul unanim al deputaților, inclusiv a deputaților PD din opoziție. Astfel, campania electorală urmează să înceapă la 20 septembrie. Mandatele actualilor primari și consilieri locali au expirat pe 14 iunie 2019.

Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, și-a apărat formațiunea în fața acuzațiilor de tentativă de uzurpare a puterii, spunând în plenul Parlamentului că o nou-creată comisie de anchetă poate deveni un instrument de persecutare a oponenților politici. „Vă implor, țara așteaptă ca Parlamentul R. Moldova să contribuie la liniște”, a spus Diacov, care a luat cuvântul de la tribuna Parlamentului în numele PD.

Majoritatea parlamentară PSRM – ACUM a creat comisia de anchetă parlamentară pentru a elucida circumstanțele a ceea ce numește „tentativă de puci anticonstituțional” orchestrată de PD prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale, începând cu 7 iunie. Timp de o săptămână, PD a refuzat să transfere puterea către noua majoritate și a încercat să dizolve parlamentul cu ajutorul unor decizii ale Curții Constituționale, pe care instanța și le-a anulat între timp. La discuțiile de astăzi din Parlament au lipsit liderul PD, Vlad Plahotniuc, care ar fi fugit în străinătate după ce partidul său a cedat puterea, precum și fostul spicher democrat, Andrian Candu, despre care nu se știe unde se află.

Majoritatea parlamentară PSRM – ACUM a votat astăzi pentru crearea unei comisii de anchetă formată din 7 deputați pentru a elucida circumstanțele a ceea ce numește „tentativă de puci anticonstituțional” orchestrată de Partidul Democrat prin intermediul Curții Constituționale și a Procuraturii Generale. Comisia a fost creată la prima ședință plenară a parlamentului de la preluarea puterii de către alianța ACUM-PSRM.

Comisia de anchetă urmează să stabilească între altele dacă judecătorii Curții Constituționale au fost presați de PD să adopte hotărârile din perioada 7-9 iunie prin care democrații au scos în afara legii noua majoritate parlamentară, încercând să dizolve parlamentul actual. Un alt obiectiv al anchetei este să clarifice dacă Procuratura Generală ar fi pregătit, la indicația PD, mandate de arestare pe numele deputaților PSRM-ACUM. Deputații democrați de opoziție au refuzat să-și delege reprezentanți în comisie.

Majoritatea parlamentară a votat în prima lectură abrogarea legii „cetățeniei prin investiție” pe motiv că prezintă riscuri multiple. „De cetățenia moldoveană pot beneficia oameni cu trecut dubios din alte state sau persoane care au câștigat din furtul miliardului”, a spus deputatul ACUM Sergiu Litvinenco, președintele comisiei juridice a parlamentului. Pusă în aplicare din octombrie anul trecut, legea cetățeniei prin investiții a fost adoptată de fostul parlament, dominat de Partidul Democrat, și a fost promulgată de președintele Igor Dodon. Ea prevede că străinii pot cumpăra cetățenia moldoveană și pașaportul cu care pot călători fără vize în Uniunea Europeană contra unor investiții de minim 100 de mii de euro, iar identitatea noilor cetățeni nu este făcută publică.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări, spunând că asemenea legi prezintă riscuri de securitate, pot încuraja corupția, iar regimul fără vize acordat Moldovei nu trebuie folosit pentru atragerea investițiilor individuale.

În Rusia, Duma de Stat a adoptat aproape unanim o rezoluție prin care sprijină ferm decizia președintelui Vladimir Putin de a suspenda participarea țării în Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare din 1987, care interzice o întreagă clasă de rachete. Camera superioară a parlamentului rus, Consiliul Federației, urmează să examineze și ea proiectul care mai lasă la discreția lui Putin dreptul de a relua implementarea tratatului.

În luna februarie, Statele Unite și-au suspendat participarea în tratat acuzând Rusia că îl încalcă prin dezvoltarea unei rachete noi. Moscova respinge acuzația și acuză Statele Unite de același lucru. Tratatul încheiat în timpul Războiului Rece de Statele Unite și Uniunea Sovietică interzice dezvoltarea, fabricarea și amplasarea rachetelor cu lansare de la sol cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5500 de kilometri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit astăzi la Berlin cu cancelara germană Angela Merkel, la o zi după ce a cerut, la Paris, aliaților europeni ai Kievului să mențină presiunea asupra Rusiei pentru încheierea conflictului din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a mai spus că cei doi vor mai aborda subiecte legate de aprovizionarea energetică a Ucrainei în lumina proiectului Nord Stream 2 de furnizare a gazelor rusești direct Germaniei, cu ocolirea țărilor Europei de Est.

Agențiile de știri relatează că Angela Merkel l-a întâmpinat pe Zelenski la sediul guvernului german, Cancelaria Federală, agențiile de știri relatând că, în timpul ceremoniei, ea a părut să se simtă rău din cauza arșiței. Luni, președintele francez Emmanuel Macron i-a spus omologului său ucrainean la Paris că-l va sprijini în efortul de a instaura pacea în estul Ucrainei.

Noul ministru de Interne, Andrei Năstase, spune că ministerul său nu are informații despre faptul că liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și primarul din Orhei, Ilan Șor, ar fi părăsit R. Moldova prin punctele controlate de autoritățile constituționale. Vorbind de la tribuna parlamentului în timpul ședinței plenare de astăzi, Năstase a spus însă că autoritățile fac verificări suplimentare împreună cu cele ucrainene în urma relatărilor că cei doi puteau fugi prin regiunea transnistreană, zburând ulterior de la Odesa. „Mai există și altă posibilitate de a părăsi țara: pe aeroportul din Chișinău s-a creat un coridor pentru bandiți, prin care au trecut în permanență Plahotniuc și Șor cu bani și bunuri de valoare mare”, a mai spus Năstase. Ceva mei devreme, el a făcut un denunț împotriva lui Plahotniuc la Procuratura Generală, cerând instituției să facă demersurile necesare pentru ridicarea imunității parlamentare a liderului PD în vederea judecării lui pentru uzurparea puterii în stat. Vineri noaptea, după ce a cedat puterea noii majorități PSRM-ACUM, PD a spus că Plahotniuc a plecat în străinătate să-și vadă familia. Acesta a scris ulterior pe Facebook că nu se poate întoarce pentru că R. Moldova „nu este o țară sigură” pentru el. În ce îl privește pe fostul bancher Ilan Șor, care a fost condamnat în prima instanță în legătură cu devalizarea băncilor, în 2014, acesta ar avea interdicție de a părăsi teritoriul R. Moldova pe perioada procesului.

Prim-ministra Maia Sandu i-a mulțumit ambasadorului Statelor Unite, Dereck J. Hogan, „pentru susținerea din ultimele zile a noului guvern”. Într-o postare pe Facebook, Maia Sandu precizează că s-a întâlnit cu Hogan luni. În timpul incertitudinii politice de săptămâna trecută, când Partidul Democrat refuza să cedeze puterea noii majorități PSRM – ACUM, ambasadorul american a avut întâlniri multiple cu forțele politice aflate în conflict, fiind creditat de presă cu meritul de a fi convins PD să transfere pașnic guvernarea. „Parteneriatul strategic cu SUA este o prioritate a politicii externe moldovenești”, mai spune în mesajul său Maia Sandu precizând că ambasadorul Hogan i-a dat asigurări că Statele Unite „vor conlucra îndeaproape cu noul guvern pentru consolidarea statului de drept și crearea unor instituții puternice”.

Curtea de Justiție a UE a calificat drept discriminatorii noile reguli germane de plată a taxelor de autostradă, pentru că povara lor ar fi suportată numai de șoferii din alte state ale UE, nu și de cei germani. În baza noii legi, care încă nu se aplică, toți șoferii ar urma să plătească o taxă, dar șoferii germani ar urma să fie compensați sub forma unor scutiri de impozite pe mașină. Așa-numita taxă pe infrastructură plănuită de autoritățile de la Berlin a fost contestată de unii din vecinii Germaniei, în frunte cu Austria. Comisia Europeană a ridicat obiecții față de planul german, dar a renunțat la ele în 2016. Decizia de marți a Curții UE cu sediul la Luxemburg obligă Germania să renunțe la noile reguli sau să le revizuiască.

Cancelara germană Angela Merkel a felicitat-o pe șefa noului guvern moldovean, Maia Sandu. În mesajul publicat pe site-ul cancelariei de la Berlin, semnalat de presa moldoveană, Merkel laudă „curajul personal, energia și rezistența” Maiei Sandu, care au contribuit la rezolvarea pașnică a crizei din R. Moldova. „Țara dvs. se află acum în fața unor mari provocări politice și economice. Guvernul federal german va fi bucuros să vă sprijine în implementarea reformelor dvs. pro-europene, democratice, orientate spre viitor”, se mai arată în comunicatul Angelei Merkel, în care șefa guvernului german spune că o așteaptă curând pe premierul de la Chișinău în vizită la Berlin.