Linkuri accesibilitate

Ştiri

Iași: Focar de COVID-19 la un spital de psihiatrie, peste 50 de persoane infectate

Un nou focar de infectare cu virusul SARS-CoV-2 a fost identificat de autoritățile din Iași în Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri, unde mai mult de 50 de persoane, majoritatea pacienți, au fost diagnosticate cu COVID-19, relatează Mediafax.

Direcția de Sănătate Publică Iași a informat, sâmbătă, despre apariția unui nou focar Covid-19, la Centrul de servicii sociale Târgu Frumos. Aici, 16 persoane (8 beneficiari și 8 salariați) sunt infectate.

Beneficiarii bolnavi au fost izolați în centru, iar angajații urmează să fie evaluați în serviciile de specialitate. Ancheta este în desfășurare pentru identificarea contacților direcți în unitate.

De asemenea, DSP Iași anunță că în Spitalul de Psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Pădureni Grajduri, în secția Psihiatrie cronici – au mai fost confirmate alte 51 de cazuri pozitive (44 pacienți și 7 angajați.

Acest focar a început în urmă cu două zile, când au fost confirmați cu noul coronavirus trei pacienți.

Pacienții au fost evaluați de un medic infecționist.

Administrația transnistreană nu achită nici măcar jumătate din costul electricității, gazelor și căldurii

Administrația transnistreană nu achită nici măcar jumătate din costul facturilor instituțiilor publice pentru consumul de curent electric, gaze și căldură. Din cauza acestor datorii și a proastei administrări întreprinderile care gestionează aceste domenii în stânga Nistrului nu au posibilitatea nici să investească în întreținerea rețelelor, nici să mărească salariile la angajați. Restanțe importante exista și la plățile pentru întreținere datorate de populație.

„Dacă am avea un nivel de achitare de măcar 60 la sută, am putea să ne realizăm programul investițional de reabilitare a rețelelor și chiar să majorăm parțial salariile”, a declarat în cadrul unei ședințe a executivului de la Tiraspol directorul financiar al rețelelor electrice transnistrene, Tatiana Balova. Potrivit ei, anual, datoria bugetului transnistrean pentru consumul de curent electric se ridică la 35 milioane de ruble locale, echivalentul a peste 2 milioane de dolari, iar pandemia a înrăutățit și mai mult situația și datoria a crescut cu încă 3 milioane de ruble.

Departamentul dezvoltării economice de la Tiraspol elaborează un grafic de achitare, conform căruia peste doi ani, în 2022 vor fi plătite 60 la sută din serviciile consumate, peste trei ani – 80 la sută, și abia peste patru ani, în 2024 administrația transnistreană se angajează să plătească la nivel de 100 la sută ceea ce consumă, anunță un comunicat al executivului transnistrean.

Mișcarea Politică UNIREA condamnă declarația lui Igor Dodon referitoare la obligativitatea limbii ruse în școală

Mișcarea Politică UNIREA condamnă declarația lui Igor Dodon, potrivit căreia limba rusă trebuie introdusă în lista obligatorie a obiectelor școlare. Mișcarea Politică Unirea amintește că Declarația de Independență a Republicii Moldova, Constituția și Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 prevăd că limba oficială în Republica Moldova este limba română.

„Impunerea studiului obligatoriu al limbii ruse discriminează și vine în contradicție cu drepturile celorlalte comunități etnice din R. Moldova, se arată într-o declarație a Mișcării.(…) Limba rusă, care aparține uneia dintre minoritățile etnice din R. Moldova, nu poate fi pusă mai presus, prin studiere obligatorie, față de limbile ucraineană, găgăuza, bulgară, precum și alte limbi vorbite pe teritoriul R. Moldova. „Limba rusă nu poate fi mai presus nici de limba română, care este limba oficială a statului nostru”, se mai arată în declarația Mișcării Politice Unirea din 17 octombrie.

Igor Dodon, care candidează pentru un nou mandat de președinte, a declarat în cadrul emisiunii on-line „Igor Dodon răspunde” din 16 octombrie că limba rusă trebuie să redevină obiect obligatoriu de studiu în școlile moldovenești.

R. Moldova: au fost confirmate 792 cazuri noi de COVID-19

792 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate sâmbătă în Republica Moldova.

Din numărul total de cazuri, șase cazuri sunt de import: două din România și câte unul din Italia, Germania, Federația Rusă și Turcia. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 66 652 de cazuri. 878 de pacienți COVID sunt in stare gravă. De la începutul pandemiei și până astăzi 1568 de pacienți au murit.

Daniel Ioniță: Pentru Chișinău par mai importante utilajele rusești decât ajutoarele medicale românești

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, consideră că autoritățile de la Chișinău par să acorde mai multă importanță unor utilaje de deszăpezire decât ajutoarelor sub formă de echipamente de protecție și medicamente anti-covid acordate de către România și UE. Mesajul diplomatului vine după ce, în luna mai, convoiul de camioane cu ajutoare acordate de România nu a fost lăsat să intre în centrul Chișinăului, fiind oprit sub podul de la marginea orașului, în timp ce cele 5 autospeciale la mâna a doua donate de Moscova au defilat ieri pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – principala arteră a Chișinăului.

Cele 5 autospeciale donate de administrația Moscovei au fost prezentate ieri publicului la o ceremonie la care a participat ambasadorului Rusiei în R. Moldova.

Mașinile au fost parcate în fața primăriei și apoi pe strada Vlaicu Pîrcălab.

Primarul general Ion Ceban a anunțat că valoarea unei autospeciale uzate primite este de aproximativ 1,5 milioane de lei. Împreună, cele 5 Kamazuri ar valora 7,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 385 de mii de euro.

Ajutorul acordat de România în timpul stării de urgență avea o valoare de 3,5 milioane de euro. Totodată, o echipă de 42 de medici români a venit în luna mai în R. Moldova pentru a-i ajuta pe medicii moldoveni în lupta cu Covid-19, scrie Ziarul de Gardă.

Alegătorii moldoveni pot depune din 17 octombrie cereri privind votarea în locul în care se află

Alegătorii moldoveni pot depune de astăzi, 17 octombrie, cereri privind votarea în locul în care se află. Cererile pot fi depuse până pe 31 octombrie, precizează Comisia Electorală Centrală într-un comunicat de presă, citat de agenția IPN.

Potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni la secția de votare, poate solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă. Cererile se fac în scris, începând cu două săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris până la ora 15.00, dacă se prezintă și certificat medical.

În contextul situației de criză în sănătate publică, în ziua alegerilor, până la ora 15.00, pot vota acasă fără obligația de a prezenta certificatul medical doar alegătorii care manifestă simptome ale infecției COVID-19.

În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează cel puțin doi membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.

Familiile nevoiașe vor primi un ajutor peste iarnă

Familiile cu venituri reduse pot beneficia de un ajutor financiar pentru perioada rece a anului (ianuarie-martie), în valoare de 500 de lei pe lună, dacă depun o cerere la asistentul social din localitate sau la Direcția/secția asistență socială și protecție a familiei, conform reședinței.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale precizează, într-un răspuns pentru agenția IPN, că ajutorul pentru perioada rece a anului se stabileşte şi se acordă familiilor defavorizate beneficiare de ajutor social, dar și familiilor solicitante de ajutor social, care au un venit global mediu lunar mai mic decât nivelul venitului lunar minim garantat majorat de 2,2 ori. Beneficiază de drepturile de familie şi persoanele adulte care nu fac parte dintr-o familie.

Familia poate solicita ajutor social/ajutor pentru perioada rece a anului de la stat chiar și în cazul în care beneficiază de compensații la căldură din partea autorităților locale.

Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță că ajutorul social și ajutorul pentru perioada rece a anului nu se acordă în mod automat (de exemplu, beneficiarilor de pensii a căror pensie nu depășește cuantumul venitului lunar minim garantat). Pentru a evalua posibilitatea acordării dreptului la aceste ajutoare este nevoie a solicitantul din cadrul familiei aflate în dificultate să depună cererea pentru acordarea ajutorului social, însoţită de actele confirmative, la asistentul social din localitate.

În ianuarie 2020 au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului aproape 200 de mii de familii.

România: 4026 de noi cazuri de coronavirus raportate în ultimele 24 de ore

România înregistrează 4026 de noi cazuri de coronavirus raportate în ultimele 24 de ore. Numărul persoanelor decedate cu COVID 19 in ultimele 24 de ore este de 75 , iar în total a ajuns în Romania la 5812. Mai multe amănunte AICI.

În Franța, nouă persoane au fost interogate după ce un bărbat a decapitat un profesor de gimnaziu

Oameni adunați în fața colegiului Bois d'Aulne după atacul petrecut în suburbia pariziană St Honorine, 17 octombrie 2020

Poliția franceză a interogat sâmbătă nouă persoane aflate în custodie, după ce un bărbat a decapitat un profesor de la un gimnaziu, în plină stradă, într-o suburbie a Parisului, informează surse din poliția franceză, citate de agențiile internaționale de știri.

Poliția franceză a anunțat că victima, Samuel Paty, era profesor de istorie și geografie, avea 47 de ani și a arătat recent caricaturi ale profetului Mohammed ca parte a unei discuții despre libertatea de exprimare, lecție care a provocat reclamații din partea unor părinți.

Bărbatul suspectat de decapitarea lui Paty era un tânăr de 18 ani născut la Moscova și originar din Cecenia, a informat presa franceză.

Surse ale poliției franceze au declarat că cei nouă suspecți reținuți, printre care bunicii și fratele atacatorului, acesta din urmă având 17 ani.

Atacatorul a fost împușcat de polițiști și, potrivit poliției, nu au existat indicații anterioare că ar fi un potențial radical, scrie AFP.

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat incidentul din 16 octombrie drept un „atac terorist islamist”.

Lideri musulmani din Franța au condamnat crima, percepută de personalități publice ale vieții francize drept un atac asupra esenței statalității franceze și a valorilor sale de laicitate, libertate de cult și libertate de exprimare.

În Adunarea Națională, parlamentul Franței, deputații s-au ridicat pentru a onora profesorul ucis și a condamna „atacul terorist atroce”.

BNS: Pandemia a influențat semnificativ viața moldovenilor

Potrivit unui raport al Biroului Național de Statistică, citat de agenția IPN, pandemia de COVID-19 a influențat semnificativ viața și perspectivele de viitor ale moldovenilor. Prin amploarea ei, pe lângă impactul socio-economic, pandemia are un impact considerabil și asupra stării de spirit a populației. Persoanele din 38,7% dintre gospodării au declarat că au avut în perioada respectivă stare de depresie, stres, anxietate.

Omenii au menționat că, urmare a pandemiei COVID-19, s-au confruntat cu dificultăți legate de reducerea sau pierderea veniturilor. Ei au spus că dispun de venituri mai mici cu circa 25% pe o persoană. În cazul a circa 15% dintre gospodării cu membri peste hotare, cel puțin un membru al familiei s-a întors de peste hotare, deoarece a pierdut locul de muncă. În cazul altor 15% – cineva din gospodărie nu a putut să se întoarcă în țară. Și gospodăriile care au realizat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare dispun de un venit pe persoană mai mic cu 9,2% în raport cu cele care nu au înregistrat aceste reduceri sau pierderi.

O serie de dificultăți au fost menționate cu referire la accesarea serviciilor de educație la distanță. Circa 10% gospodării cu elevi sau studenți au declarat că accesul la învățământul la distanță este limitat din cauza numărului insuficient de computere sau dispozitive electronice în gospodărie, 9,6% – conexiunii slabe la internet, 6,3% – lipsa conexiunii la internet, iar 4,4% sunt gospodării cu elevi sau studenți care nu dispun de echipamente electronice.

Mesajul Ursulei von der Leyen către toți profesorii europeni după decapitarea unui profesor francez

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a adresat sâmbătă, într-un mesaj twitter „gândurile" sale profesorilor „din Franţa şi din toată Europa", după decapitarea unui profesor de istorie de la un colegiu dintr-o suburbie vestică a Parisului, informează AFP.

Decapitarea acestui profesor, care a arătat elevilor săi caricaturi ale profetului Mahomed, a fost caracterizată de către preşedintele Emmanuel Macron drept "atentat terorist islamist".

Atacul a avut loc vineri după amiază în apropiere de clădirea şcolii și procuratura a deschis o anchetă pentru „asasinat în legătură cu o acţiune teroristă" şi „asociere la o grupare terorista” de către Parchetul naţional antiterorist francez.

Potrivit AFP, identitatea atacatorului, care a strigat „Allah Akbar" înainte de a fi împuşcat de poliţişti, a fost confirmată de anchetatori: un tânăr cecen rus, în vârstă de 18 ani, născut la Moscova.

Oficiali francezi afirmă că profesorul de istorie ar fi primit amenințări cu moartea.

Lideri ai comunității musulmane din Franța au condamnat atacul. Franța are cea mai mare populație musulmană din Europa – în jur de cinci milioane.

Recent, președintele Emanuel Macron a cerut o lege care să stăvilească ceea ce el a numit „separatismul domestic”, adică împotriva radicalismului islamic, împotriva celor care nu respectă valorile seculare ale Franței: libertatea de expresie și cea a religiei. Luna trecută, un emigrant din Pakistan a rănit doi oameni în apropiere de fostul sediu al redacției publicației satirice Charles Hebdo, care a publicat acum cinci ani caricaturi ale profetului Mahomed, considerate ofensatoare pentru musulmani.

Bogdan Aurescu va avea la Washington consultări politice cu Mike Pompeo

Bogdan Aurescu

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va avea luni, la Washington DC, consultări politice cu secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo, în cadrul vizitei pe care şeful diplomaţiei române o efectuează în Statele Unite ale Americii, până marţi, la invitaţia omologului său american.

Organizată în contextul celebrării în acest an a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi SUA, vizita „reprezintă un bun prilej pentru reconfirmarea principalelor coordonate ale Parteneriatului Strategic, precum şi pentru evaluarea stadiului şi prioritizarea proiectelor de interes comun, reflectând angajamentul solid al celor două ţări pentru extinderea şi aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic", arată un comunicat al ministerului roman de externe, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, discuţiile dintre ministrul Aurescu şi secretarul de stat Pompeo vor viza cooperarea bilaterală în domeniile politic, militar, energetic şi economic, inclusiv proiectele strategice prioritare de interconectare promovate de România în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.

Comunicatul citat afirmă că vor fi abordate evoluţiile regionale, cu accent pe regiunea Mării Negre şi securitatea pe flancul estic al NATO, precum şi alte teme de interes de pe agenda internaţională.

„Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii ocupă un loc central, fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali ai arhitecturii politicii externe şi de securitate a României, iar dezvoltarea şi aprofundarea acestuia, în toate dimensiunile sale, constituie obiective asumate la cel mai înalt nivel", afirmă Bogdan Aurescu, citat în comunicat.

Un atac cu rachete a lovit o zonă rezidențială din orașul azer Ganja

Spitalul din regiunea Martakert

Un atac cu rachete din primele ore ale zilei a lovit o zonă rezidențială din Ganja, al doilea oraș ca mărime din Azerbaidjan, ucigând 13 persoane și rănind alte peste 50, a anunțat Ministerul Situațiilor de Urgență de la Baku. Locuințele a cel puțin 20 de familii au fost afectate.

Într-o adresă televizată, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a denunțat atacul ca fiind o crimă de război și a avertizat conducerea Armeniei că poartă răspunderea pentru aceasta.

„Azerbaidjanul își va da răspunsul și îl va face exclusiv pe câmpul de luptă", a spus Aliev.

În același timp, un alt atac cu rachetă a lovit orașul Mingacevir, unde se află un mare baraj, informează serviciul azer al postului nostru de radio. Nu se știe nimic despre pagubele înregistrate în urma acestui atac.

Luptele au loc după ce un accord de încetare a focului, mediat de Moscova, nu a fost respectat, iar fiecare parte dă vina pe cealaltă pentru încălcarea lui.

Baku și Erevan au revendicat, fiecare, câștiguri grele în luptele din și în jurul regiunii separatiste care este majoritar populată de armeni. Populația din Nagorno-Karabah este estimată la 150.000 de locuitori.

Există temeri că conflictul vechi de decenii ar putea cuprinde regiunea într-o conflagrație care să implice Turcia și Rusia - cele două țări susțin fiecare o parte aflată în conflict.

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la 15 octombrie, într-un interviu cu un post de radio din Atlanta, a avertizat voalat Turcia despre pericolul reprezentat de implicarea sa activă în conflictul dintre azeri și armeni.

Nagorno-Karabah


Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.

Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994. De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forte armene.

Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută international.

„Avem acum Turcia care a intervenit și a furnizat resurse Azerbaidjanului, crescând riscul, crescând violențele în acest conflict istoric”, a declarat în interviu Mike Pompeo.

Secretarul de stat american a cerut „negocieri și discuții pașnice ... și cu siguranță nu ... terțe părți” care vin să sporească puterea uneia sau alteia dintre părți într-o situație caracterizată de Mike Pompeo drept „un butoi de pulbere” în regiune.

Armenia a acuzat Turcia că a încurajat Azerbaidjanul să încerce să resolve militar o problema ce nu a putut fi rezolvată în ani de negocieri internaționale.

Artsrun Hovhannisian, secretarul de presă al Ministerului armean al Apărării, a declarat vineri că forțele azere au bombardat Nagorno-Karabah din nord „cu totală ignorare pentru armistițiul umanitar”.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că o retragere a forțelor etnice armene în teritoriu a lăsat trupele Baku cu un avantaj de-a lungul Liniei de Contact care separă părțile în conflict.

Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar este în mare parte populat de etnici armeni care sunt susținuți de Erevan.

Conducerea de facto a teritoriului a raportat încă 29 de decese vineri, iar numărul celor uciși în urma violențelor a ajuns la 633.

Guvernul azer nu anunță cifrele privind victimele militare, dar înainte de atacul cu rachete asupra Ganja a spus că 47 de civili au murit.

Radu Călin Cristea a murit

Radio Europa Libera regretă dispariția fostului nostru coleg Radu Călin Cristea, pentru ani de zile o voce importantă a Europei Libere.

Radu Călin Cristea a fost între iunie 1995 şi decembrie 2003, moderatorul „Actualităţii Româneşti" la Europa Liberă cât și al emisiunii „Firul Ariadnei”, emisiune care a adus la microfonul postului nostru de radio importante repere politice și culturale ale României perioadei de tranziție – de la Doina Cornea, la Corneliu Coposu, de la Nicolae Manolescu la Andrei Pleșu sau Horia Roman Patapievici.

Din 2013, Radu Calin Cristea a fost membru al Consiliului Național al Audiovizualului. CNA deplânge, într-un comunicat disparitța lui Radu Calin Cristea. A fost membru al Uniunii Scriitorilor, a fost decorat cu Crucea Casei Regale a României. A obţinut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1984) şi Marele Premiu "George Călinescu" (1985).
Dumnezeu să îl odihnească!

Puteți asculta emisiuni din ciclul Firul Ariadnei realizate de Radu Călin Cristea la Radio Europa Liberă, AICI.

CEC a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale

Moldova, Comisia Electorala Centrala logo

Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 pentru secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, numărul total al acestora este de 2 934 017 exemplare, dintre care în limba română – 2 168 620 exemplare şi 765 397- în limba rusă.

În conformitate cu prevederile Codului electoral, buletinele de vot tipărite vor fi distribuite consiliilor electorale de circumscripţie, ulterior remise biroului electoral al secţiei de votare.

Pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, pe teritoriul Republicii Moldova au fost constituite 2004 secții de votare.

CEC: La alegerile prezidențiale se poate vota, pe propria răspundere, la orice secție pe liste suplimentare

Președintele CEC, Dorin Cimil

Alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu și/sau au reședința expirată pot vota în cadrul alegerilor prezidențiale la orice secție de votare, unde vor fi înscriși în liste electorale suplimentare. Acești alegători au obligația de a completa și de a semna o declarație pe proprie răspundere privind abținerea de la votarea multiplă, potrivit unei hotărîri aprobate de către Comisia Electorală Centrală, informează agenția IPN.

Aceeași hotărâre prevede că dreptul la vot se exercită în localitatea în care alegătorul își are domiciliul. În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității reședinței el votează în localitatea în care își are reședința.

Președintele CEC, Dorin Cimil, a declarat că se exceptează de la norma generală mai multe categorii de alegători, care își vor exercita dreptul la vot în condiții speciale. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot care în ziua alegerilor se află în spitale, stațiuni balneare, case de odihnă, amplasate în altă localitate decât locul permanent de trai. Aceștia pot vota la locul aflării, fiind incluși în liste suplimentare.

La locul aflării votează și persoanele deținute pe baza unui mandat de arest, până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoarea, dar sentința în cazul lor nu este definitivă, persoanele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, precum și persoanele condamnate la închisoare și care se află în detenție. Acești alegători pot vota fiind incluși în listele electorale suplimentare sau, după caz, în listele pentru votarea la locul aflării.

Persoanele în privința căror este aplicată măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu pot vota prin intermediul urnei mobile.

Persoanele care satisfac serviciul militar pot vota la secția de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară, acești alegători fiind incluși în listele suplimentare.

Înscrierea în listele electorale a categoriilor de alegători menționate se face începând cu două săptămâni până la ziua votării și până la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua alegerilor, până la ora 15.00, pot vota la locul aflării fără obligația de a prezenta certificatul medical, doar alegătorii care prezintă simptome ale infecției COVID-19, aceștia fiind înscriși în listele pentru votarea la locul aflării.

Bogdan Aurescu recomandă cetățenilor români din străinătate votul prin corespondență

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, la Luxemburg, 12 octombrie 2020.

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, recomandă cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate să aleagă votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, ca „o modalitate simplă, eficientă și care protejează sănătatea”, transmite IPN, cu referire la un comunicat de presă al Ambasadei României în Republica Moldova.
Ministerul de externe român a menționat că mai sunt doar șase zile în care cetățenii pot opta pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, prin înregistrarea pe platforma www.votstrainatate.ro .
Potrivit lui Bogdan Aurescu, votul prin corespondență este cea mai sigură cale pentru protejarea sănătății, în actualul context pandemic. La înscrierea pentru votul prin corespondență persoanele au posibilitatea de a face dovada reședinței sau domiciliului în străinătate folosindu-se de unele dintre cele mai uzuale documente, cum ar fi permisul de conducere în Spania, factura de utilități în Franța, abonamentul de transport în Olanda. Lista integrală este disponibilă pe site-ul MAE, în secțiunea dedicată alegerilor parlamentare din anul 2020.

De asemenea, Biroul Electoral Central a decis de curând faptul că alegătorul care deține un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020 își poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din decembrie 2020 în baza acestuia.

Un atac cu rachete a lovit o zonă rezidențială din orașul azer Ganja, omorând 13 persoane

Atac cu artilerie și rachete în Ganja, 17 octombrie 2020

Un atac cu rachete a lovit în primele ore ale diminetii o zonă rezidențială din Ganja, al doilea oraș ca mărime din Azerbaidjan, omorând 13 persoane și rănind peste 50 de alte persoane, a declarat Ministerul Situațiilor de Urgență de la Baku. Locuințele a cel puțin 20 de familii au fost afectate. În același timp, un alt atac cu rachetă a lovit orașul Mingacevir, unde se află un mare baraj. Nu se știe nimic despre eventuale pagube în urma acestui atac.

Atacurile au avut loc la câteva ore după ce au fost raportate noi ciocniri între forțele azere și armene în Nagorno-Karabah și în jurul regiunii, marcând o nouă escaladare a conflictului între cele două țări. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a lansat noi atacuri, în ciuda unui acord de încetare a focului intermediat de Rusia, care nu a reușit însă să fie respectat. Baku și Erevan au pretins fiecare câștiguri în urma luptelor din acest teritoriu disputat, ca și din vecinătatea acestuia. Există temeri că conflictul vechi de decenii s-ar putea extinde în regiune, implicând Turcia, cel mai important aliat al Azerbaijanului, și Rusia, care susține Armenia, garantându-i securitatea în baza acordurilor semnate în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).

Profesor francez, decapitat. Emmanuel Macron: „A fost un atac terorist islamist”

Emmanuel Macron

Un profesor francez care le-a arătat recent elevilor caricaturi ale profetului Mahomed a fost decapitat în fața școlii sale într-o suburbie a Parisului, în ceea ce președintele Emmanuel Macron a numit un „atac terorist islamist”. Stând lângă școala gimnazială unde profesorul a fost atacat, Macron a spus că „un cetățean a fost ucis astăzi pentru că era profesor și pentru că a predat libertatea de exprimare”. Atacatorul a fost împușcat de polițiști, a anunțat poliția. Procurorii francezi antiterorism au declarat că tratează crima ca fiind „legată de o organizație teroristă” și „o asociație criminală teroristă”, scrie cotidianul Le Monde. Ziarul relatează, de asemenea, că un document de identitate găsit asupra suspectului ar indica că este vorba de un tânăr de 18 ani, născut la Moscova. Documentul sugerează că bărbatul era de origine cecenă, dar anchetatorii așteptă identificarea oficială. O sursă de poliție a fost citată spunând că profesorul a arătat elevilor caricaturile profetului Mahomed, publicate în presa occidentală. Pentru musulmani aceste caricaturi au fost considerate blasfematorii. Patru persoane, inclusiv un minor, au fost arestate, a declarat o sursă judiciară pentru agenția AFP. Toate cele patru persoane sunt rude cu agresorul, a declarat o sursă citată de AFP.

Statele Unite : Propunerea lui Vladimir Putin de a prelungi tratatul NEW START este un „non-starter”

Statele Unite afirmă că propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a prelungi tratatul de dezarmare nucleară Noul START este un „non-starter”. Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Robert O'Brien, a făcut declarația pe 16 octombrie pe Twitter ca răspuns la prelungirea propusă de Putin a tratatului bilateral pentru un an, fără condiții prealabile. O'Brien a spus că propunerea SUA de a prelungi New Start pentru un an în schimbul ca Rusia și Statele Unite să limiteze toate focoasele nucleare în acea perioadă „ar fi fost o victorie pentru ambele părți”. Statele Unite au crezut că rușii sunt dispuși să accepte propunerea SUA atunci când O'Brien s-a întâlnit cu omologul său rus la Geneva la începutul acestei luni, a spus O'Brien. Putin a propus prelungirea tratatului bilateral pentru un an fără condiții prealabile pentru a-l împiedica să expire și, potrivit Kremlinului, ar fi oferit o șansă pentru continuarea convorbirilor pe aceasta temă. Putin l-a instruit și pe ministrul de externe Serghei Lavrov la o întâlnire cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Rusiei, pe 16 octombrie, să elaboreze poziția Rusiei cu privire la Noul START și să informeze Statele Unite despre evoluții. El a mai spus că ar fi „extrem de trist” dacă tratatul ar expira.

Rusia: Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia pe lista celor mai căutate persoane

Svetlana Țihanovskaia părăsind Palatul Prezidențial din Bratislava, 8 octombrie 2020

Rusia spune că a pus-o pe lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia pe lista celor mai căutate persoane, după ce regimul autoritar de la Minsk a pretins că Țihanovskaia a cerut răsturnarea ordinii constituționale în Belarus.

Presa rusească a citat vineri ministerul rus de interne cu declarația că măsura a fost luată în conformitate cu înțelegerile regionale convenite în cadrul uniunii dintre Rusia și Belarus.

Acum trei zile, Țihanovskaia i-a adus la cunoștință președintelui Alexandr Lukașenka un așa-numit „ultimatum al poporului”, în care i se cere să demisioneze până în 25 octombrie, în caz contrar urmând ca în Belarus să se declanșeze o grevă generală.

Într-un interviu pentru serviciul belarus al Radio Europa Liberă din 16 octombrie, Svetlana Țihanovskaia a spus că decizia de a anunța ultimatumul poporului nu-i aparține doar ei, ci a fost luată de Consiliul de coordonare a opoziției, de partide politice din opoziție, diverse grupări protestatare, de reprezentanți ai muncitorilor greviști și de cetățeni belaruși bătuți și torturați de poliție.

Lukașenka s-a declarat învingător în alegerile prezidențiale din 9 august, dar opoziția și cea mai mare parte a societății belaruse spun că scrutinul a fost falsificat, și cer demisia lui Lukașenka în ample demonstrații de protest reprimate cu brutalitate de poliție.

În 12 octombrie Uniunea Europeană l-a pus pe liderul autoritar de la Minsk pe lista ei de sancțiuni.

Un jurnalist rus care a scris despre protestele din Habarovsk, răpit de necunoscuți

Protest la Habarovsk

Un jurnalist rus care a acoperit protestele în curs de desfășurare în orașul Habarovsk din Orientul Îndepărtat al Rusiei ar fi fost răpit și amenințat de persoane mascate necunoscute. Un coordonator al organizației de opoziție Rusia Deschisă, Serghei Naumov, a declarat vineri pentru postul nostru de radio că jurnalistul Serghei Plotnikov a fost răpit peste noapte. Plotnikov, reporter pentru canalul YouTube RusNews, și-a sunat colegii dimineața și le-a spus că se află într-o pădure lângă un cimitir și a cerut ajutor. Naumov a spus că Plotnikov i-a spus că a fost răpit în apropierea casei sale de mai mulți bărbați mascați, care l-au încătușat și l-au adus în pădure, unde l-au amenințat trăgând în pământ lângă picioarele lui și cerându-i să „coopereze”. În regiune au loc proteste masive de când fostul guvernator al regiunii, Serghei Furgal, a fost arestat în iulie pentru pretinse acțiuni ilegale petrecute cu mulți ani înainte și dus la Moscova. Protestatarii au cerut eliberarea lui Furgal și în ultimele săptămâni au început să ceară și demisia președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Pe 10 octombrie, autoritățile au folosit pentru prima data forța pentru a dispersa protestele.

Laura Codruța Kovesi: Există state cu sute de cazuri de fraude și state cu 3-4 cazuri

Laura Codruța Kövesi

Laura Codruța Kövesi se declară surprinsă că în UE există discrepanțe mari în privința numărului investigațiilor fraudelor financiare. Există state cu sute de cazuri și state cu 3-4 cazuri, scrie agenția Mediafax.

Pandemia care a determinat alocarea de mai mulți bani europeni poate înseamna mai puțină rigurozitate în respectarea regulilor și implicit un risc mai mare pentru fraude financiare, a declarat Laura Codruța Kövesi, procuror-șef european al Parchetului European, în cadrul EUROSFAT.

„Atunci când vorbim de apărarea statului de drept, implicit de combaterea corupției și a fraudei financiare, Parchetul European va avea un rol foarte important. Mă refer mai ales la această situație cu pandemia, o situație în care pentru prima dată o să avem mai mulți bani care merg către statele membre, mai multă flexibilitate și mai puțină rigurozitate în a respecta anumite reguli, ceea ce înseamnă un risc mai mare pentru a avea fraude financiare”, a afirmat Laura Codruța Kövesi.

Ea a adăugat că daunele cu TVA la nivelul UE pot ajunge într-un an la aproximativ 30-60 de miliarde de euro, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. Cea de-a doua concluzie a studiului este că există corupție în toate statele UE.

„Investigarea acestui tip de fraude va fi o prioritate în toate statele membre”, a explicat procurorul-șef european.

Când i-a fost cerut să realizeze bugetul pentru înființarea Parchetului European, Laura Codruta Kövesi a solicitat un raport despre fraudele financiare investigate în ultimii patru ani în cele 22 de state membre ale Parchetului.

Întrebată despre evoluția numărului de infracțiuni în timpul pandemiei, oficialul european a spus că se așteaptă la o creștere a fraudelor financiare în sistemul medical.

„Mă refer în special la domeniul achizițiilor publice. Aici sunt convinsă că numărul achizițiilor publice a crescut și, în general, când sunt făcute fără licitații, fără reguli stricte, este clar că există un risc mai mare pentru fraude. Chiar dacă nu am început activitatea, am primit câteva plângeri cu privire la acest tip de infracțiuni, dar pe toate le-am trimis la Oficiul European de Luptă Antifraudă”, a declarat procurorul-șef european, potrivit Mediafax.

Comisia juridică din Senatul american a încheiat joi audierea candidatei lui Donald Trump la Curtea Supremă

Amy Coney Barrett .

Senatul american se apropie de numirea lui Amy Coney Barrett la Curtea Supremă, după ce Comisia juridică a încheiat joi audierea candidatei lui Donald Trump.

Ultima zi a audierilor a fost dominată de protestele Democraților privind graba cu care a fost audiată Coney Barrett. Democrații s-au plâns și de faptul că judecătoarea a evitat să răspundă la întrebări legate de transferul de putere după alegeri.

Trump a făcut presiuni pentru nominalizarea unui judecător care să ocupe locul vacant la Curtea Supremă după decesul lui Ruth Bader Ginsburg înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, și a spus că se așteaptă ca această Curte să decidă rezultatul scrutinului din cauza unei potențiale fraudări a alegerilor în urma numărului mare de voturi exprimate prin poștă.

Autoritățile electorale americane resping temerile lui Trump, spunînd că votarea prin corespondență are loc de decenii fără probleme în Statele Unite.

Dacă e confirmată de Comisia juridică, nominalizarea lui Amy Coney Barrett va fi votată la sfîrșitul lui octormbrie în plenul Senatului, unde Partidul Republican are o majoritate de 53 la 47. Și dacă Senatul votează numirea ei, Republicanii vor avea o majoritate de 6 la 3 la Curtea Supremă.

Brexit cu sau fără acord comercial?

imegine generică

Negocierile asupra unui Brexit cu tratat comercial cu Uniunea Europeană s-au terminat, a declarat vineri purtător de cuvînt al premierului britanic Boris Johnson, adăugînd că n-are nici un rost ca discuțiile să continue dacă blocul comunitar nu-și modifică substanțial poziția.

Pe de altă parte, surse diplomatice și oficiale citate de agenția Reuters spun că Uniunea Europeană se pregătește pentru continuarea negocierilor comerciale săptămâna viitoare. „[Boris Johnson] n-a spus că vor părăsi masa negocierilor. Asta e doar retorică. N-a spus că nu vor continua să stea de vorbă. Așa că vor sta de vorbă”, a spus un diplomat european citat de Reuters.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG