Președintele Igor Dodon s-a întâlnit marți, 9 iunie cu ambasadorul american la Chișinău, Dereck J. Hogan și au discutat „despre importanța păstrării independenței instituțiilor financiare cheie, inclusiv a Băncii Naționale a Moldovei și importanța colaborării constructive cu donatorii internaționali pentru a ajuta Republica Moldova să depășească prezenta criză economică” se arată într-un mesaj al ambasadei SUA, postat pe Facebook.

Recent, premierul Ion Chicu a critica faptul că Banca Națională, din banii statului, asigură asistența juridică a funcționarilor săi, suspectați de implicare în furtul miliardului din sistemul bancar al R. Moldova, relatează Radio Chișinău. Chicu a anunțat că guvernul va pregăti un proiect de modificare a legislației „pentru a elimina privilegiile absolut neîntemeiate de care beneficiază funcționarii BNM".

Marți a venit replica Băncii Naționale, care a arătat că numai așa, protejându-și angajații, inclusiv plătindu-le apărarea în eventuale procese, BNM își poate exercita atribuțiile „ de supraveghere și rezoluție bancară”. Banca Națională mai reamintește că înainte de a aproba acordarea de sprijine financiare, donatorii și partenerii internaționali (FMI, UE) verifică și dacă Banca Națională se bucură cu adevărat de independență.

Mai mulți actuali și foști înalți funcționari ai BNM sunt anchetați în legătură cu furtul miliardului.

### Vezi și... ###

Fostul guvernator BNM, Drăguțan rămâne încă 30 de zile în arest preventiv

Platforma DA spune că a trimis colegilor din PAS proiectul moțiunii de cenzură împotriva guvernului condus de Ion Chicu. „Platforma DA propune o alternativă reală, asumând guvernarea și toate riscurile aferente”, a scris pe Facebook vicepreședintele parlamentului, Alexandru Slusari (Platforma DA).

Inițiatorii moțiunii reproșează cabinetului sprijinit de socialiști și PD că a adoptat legi economice neconstituționale, nu a reușit să gestioneze criza COVID-19 și altele.

Într-un interviu cu Europa Liberă, luna trecută, lidera PAS Maia Sandu își exprima rezerve față de ideea răsturnării guvernului prin moțiune de cenzură, spunând că este nerealistă, dat fiind raportul de forțe din parlament, dar și din cauza omentului în care vine inițiativa. „Dacă nu eram în această criză sanitară și economică, era probabil mai ușor” a spus la 28 mai Maia Sandu.

Autoritățile din regiunea transnistreană au respins ca „politizat” un apel la cooperare în tratarea pandemiei COVID-19 lansat de guvernarea de la Chișinău. Într-o declarație citată de INFOTAG, Tiraspolul spune că implicarea Chișinăului în efortul anti-coronavirus din stânga Nistrului este însoțită de o „propagandă distructivă”. Mai devreme, vicepremierul Cristina Lesnic spunea că o vizită a experților Organizației Mondiale a Sănătății în regiunea transnistreană i-a „reconfirmat supozițiile” privind dificultățile autorităților din stânga Nistrului în gestionarea crizei provocate de COVID-19 . „În acest context, reiterăm poziția că fiecare cetățean, indiferent că locuiește pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului, trebuie să fie și să se simtă în siguranță și trebuie să fie ajutat într-o situație dificilă”, a spus Lesnic.

Numărul persoanelor infectate cu coronavirus a trecut de 10.000 marți, când s-au anunțat alte 218 cazuri, dintre care 4 în regiunea transnistreană. Bilanțul total al infectărilor este acum 10.025, iar al deceselor provocate de COVID-19 este 365. S-au vindecat în total 5.797 de pacienți cu COVID-19.

Partidul Democrat se plânge din nou că rivalii politici îi cumpără deputații din Parlament. Președintele de onoare, Dumitru Diacov, a declarat marți că Angel Agache ar fi invidiat de alții pentru suma primită în schimbul trecerii la Pro-Moldova, anunțată marți. „Eu cred că el a negociat până la ultima picătură de sânge și a realizat acum afacerea vieții sale”, a spus Diacov, citat de Unimedia.md. În ajun, președintele PD, Pavel Filip, denunțase și el cumpărarea de deputați ai partidului său de către Partidul Șor și Pro-Moldova. Ambele grupări au respins de îndată acuzația. Potrivit Unimedia.md, până acum au plecat din fracțiunea PD 15 deputați: 13 la Pro-Moldova, iar doi la fracțiunea Partidului Șor. PD are acum 14 parlamentari, față de 29 la începutul legislaturii.

Sute de oameni au mărșăluit marți pe străzile din Hong Kong ca să marcheze aniversarea mișcării de proteste antiguvernamentale, începută anul trecut. Demonstranții adunați în centrul orașului în seara zilei de marți, 9 iunie, au scandat lozinci ca „Independența Hong Kongului, singura soluție!”, sau „Vom lupta până la capăt!”. Poliția a intervenit împotriva unui grup de manifestanți, folosind spray cu piper, și a reținut câteva persoane. Mai devreme, se adunaseră demonstranți și în mall-uri, unii dintre ei purtând pancarte cu inscripția „Eliberați Hong Kong-ul”. În urmă cu un an, la 9 iunie 2019, un milion de persoane au mărșăluit pe străzile Hong Kong-ului, la demonstrații autorizate, protestând împotriva proiectului unei legi a extrădărilor care ar fi permis trimiterea localnicilor în fața tribunalelor din China comunistă. Deși proiectul a fost anulat, demonstrațiile au continuat, luându-și ca obiectiv mai general erodarea de către Beijing a autonomiei fostei colonii britanice.

A murit luni, 8 iunie, la vârsta de 69 de ani, parohul Catedralei din Comrat, arhimandritul Ilian (Bondari). Potrivit preotului Fedor, de la aceeași catedrală, părintelui Ilian i s-a făcut rău în urmă cu o săptămână și a fost testat pozitiv pentru coronavirus la spitalul Toma Ciorbă. Ilian a refuzat să se interneze la Toma Ciorbă, alegând o clinică privată, unde a intrat apoi în comă și a fost conectat la un aparat de respirație artificială, murind după trei zile. În lunile de când R. Moldova luptă cu epidemia au mai existat cazuri de preoți contaminați, iar între autoritățile civile și preoțime au apărut tensiuni provocate de rezistența clerului față de unele restricții impuse vieții bisericești din cauza coronavirusului.

Președintele Igor Dodon susține că fostul lider PD Vlad Plahotniuc continuă să influențeze viața politică din R. Moldova, la un an după ce a plecat de la putere și apoi din țară. „Știu că el personal sună deputații din parlament (...) Încearcă să îi convingă sau să îi amenințe ca să nu ia o decizie sau alta”, spune Dodon într-un film al portalului de știri Newsmaker.md, numit „Moldova 2.0. Un an fără Plahotniuc”. Dodon mai spune că Plahotniuc încearcă să divizeze politicienii de dreapta și cei de stânga, ca să îi poată controla. Remarcile vin la un an după ce PD a pierdut puterea în favoarea alianței dintre socialiști și Blocul ACUM, destrămată spre sfârșitul anului trecut. În ajun, actualul lider PD, Pavel Filip, s-a distanțat de fosta conducere a partidului, dar a reproșat rivalilor politici că ar căuta în continuare să distrugă formațiunea, inclusiv prin coruperea deputaților ei din parlament.

La Houston, în Statele Unite, au loc funeraliile lui George Floyd, afroamericanul de 46 de ani a cărui moarte sub genunchiul unui polițist, la 25 mai, la Minneapolis, a provocat mari proteste de stradă și chemări la schimbări în sistemul polițienesc și de justiție.

În ajun, mii de oameni au participat la un serviciu memorial în preajma unei biserici dintr-o suburbie a Houstonului unde a crescut Floyd. Tot marți sunt programate proteste împotriva rasismului în multe țări ale lumii, mai ales în cele cu trecut colonial, ca Marea Britanie și Franța.

Luni, democrații din Congresul Statelor Unite au anunțat legislație nouă, care să facă din linșaj o crimă federală bazată pe ură și să permită victimele maltratărilor polițienești să dea polițiștii în judecată.

Organizațiile de mediu au cerut Uniunii Europene să ia măsuri drastice pentru protejarea insectelor, avertizând într-un raport publicat marți că peste 40% din speciile de insecte ale planetei sunt în declin din cauza folosirii pesticidelor și a agriculturii de tip industrial. Friends of the Earth Europe și Heinrich-Böll-Stiftung spun în raport că strategia UE de a proteja biodiversitatea și dezvolta agricultura organică nu merge destul de departe, într-un moment când o treime din toate speciile de insecte sunt amenințate cu dispariția. Studiul susține că cel puțin o zecime din speciile de albine și fluturi ale Europei sunt pe cale de dispariție, punând în pericol viitorul culturilor agricole. Barbara Unmüßig, președinta Heinrich-Böll-Stiftung, a spus cu ocazia prezentării noului studiu că Politica Agricolă Comună (PAC) a UE trebuie regândită ca să fie „prietenoasă cu clima și cu insectele”.

Procuratura Generală a clasat dosarul activistei ucrainene Ludmila Kozlovska, acuzată în vremea guvernării dominate de Vlad Plahotniuc că ar fi mijlocit finanțarea ilegală din străinătate a opoziției pro-europene de la Chișinău, condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase. Kozlovska a respins mereu asemenea învinuiri. Dosarul Ludmilei Kozlovska este unul dintre cele 38 de dosare problematice pe care Procuratura Generală spune că le-a reexaminat în ultimele patru luni, în urma sugestiilor și plângerilor primite de la organizații internaționale pentru drepturile omului, structuri europene, reprezentanți ai partidelor politice și alții, care au atras atenția că dosarele respective ar fi fost întocmite din motive politice.

Guvernul de la Chișinău spune că o vizită a experților Organizației Mondiale a Sănătății în regiunea transnistreană i-a „reconfirmat supozițiile” privind dificultățile autorităților din stânga Nistrului în gestionarea crizei provocate de COVID-19 – informează agenția IPN. Vicepremierul cu integrarea Cristina Lesnic a spus la o conferință de presă că vizita OMS în regiunea transnistreană, făcută la cererea Chișinăului, a demonstrat că „numai împreună” se poate câștiga bătălia contra coronavirusului de tip nou. „În acest context, reiterăm poziția că fiecare cetățean, indiferent că locuiește pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului, trebuie să fie și să se simtă în siguranță și trebuie să fie ajutat într-o situație dificilă”, a spus Lesnic.

Medicamentul antiviral al firmei americane Gilead, Remdesivir, a prevenit apariția bolilor pulmonare la maimuțe infectate cu coronavirus, potrivit unui studiu publicat marți în revista medicală Nature. Remdesivir a fost autorizat spre folosire în cazuri de urgență la pacienții grav bolnavi din Statele Unite, India și Coreea de Sud, fiind folosit și în unele țări europene, fără testare, în cazuri extreme. Testele pe oameni sunt în plină desfășurare, iar rezultatele inițiale au arătat că pacienții care iau medicamentul se vindecă mai repede. În studiul publicat marți se arată că maimuțele tratate cu Remdesivir – 6 din 12 – nu au dezvoltat simptome de boli respiratorii.

La Chișinău, alte 124 de persoane suspectate de COVID-19 au fost spitalizate în ultimele 24 de ore, iar șase pacienți au decedat, a anunțat ministerul sănătății. Până în prezent, în Republica Moldova au fost confirmate 9807 de cazuri de infecție cu noul coronavirus, dintre care 1052 în regiunea transnistreană. 305 pacienți sunt în stare gravă, dintre care 20 sunt conectați la aparate de respirație asistată. În total, au fost confirmate 1784 cazuri de COVID-19 în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, inclusiv medici - 430, farmaciști - 21, asistenţi medicali - 703, felceri - 96, personal auxiliar - 534 persoane. Alte 59 persoane au fost tratate și externate. De la începutul pandemiei, 359 de oameni au murit din cauza COVID-19, iar 5797 s-au vindecat.

Administrația separatistă de la Tiraspol a înștiințat Chișinăul că va permite locuitorilor din satele Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta să circule liber numai prin câteva puncte de trecere a liniei administrative. Decizia include și persoanele care au viză de reședință în cele opt localități subordonate Chișinăului.

Tiraspolul însă menține interdicția de acces în regiunea transnistreană pentru toți ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova.

Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că punctele de trecere prin care rezidenții celor opt localități se pot deplasa sunt Bender-Varnița, Zagornoie-Copanca, Dubăsari-Doroțcaia, Dubăsari-Coșnița, Dubăsari-Cocieri.

Asigurarea dreptului la libera circulație a locuitorilor din aceste sate și accesul lor la terenurile agricole face parte din așa numitul pachet „Berlin plus”. Chișinăul consideră că Tiraspolul nu-și respectă întru totul angajamente asumate, iar deciziile administrației separatiste în perioada pandemiei de COVID-19 a înrăutățit situația locuitorilor din aceste sate.

Tiraspolul a extins starea de urgență și regimul de autoizolare până pe 15 iunie.

Partidul Acțiune și Solidaritate ar urma să-și anunțe candidatul pentru alegerile prezidențiale până la sfârșitul acestei luni, a declarat lidera PAS, Maia Sandu, luni seara, într-o emisiune la TVR Moldova. Maia Sandu a spus că, în condiţiile în care mai multe formaţiuni şi-au anunţat deja candidaţii, este târziu pentru a se discuta despre un eventual candidat comun al forţelor de dreapta. „Nu este grav să avem mai mulţi candidaţi dacă ştim să avem o camapnie corectă şi dacă ne înţelegem că obiectivul acestor prezidenţiale este să îl dăm jos pe Igor Dodon”, a declarat Maia Sandu, avertizând însă că eventualele atacuri politice între candidații de pe segmentul de dreapta al eșichierului nu vor face decât să-l ajute pe Igor Dodon. În opinia lui Maia Sandu, Igor Dodon nu ar avea șanse să câștige scrutinul din primul tur, din cauza modului în care este gestionată pandemia, dar și a recentelor imagini video în care șeful statului ar apare împreună cu Vlad Plahotniuc. Totodată, Maia Sandu a repetat că ar susține candidatura liderului Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, în alegeri, dacă ar fi mai bine cotat mai bine în sondaje decât ea. „Pentru cei care nu cred în sondaje există turul întâi, unde se poate verifica cine are mai multe șanse”, a mai spus Maia Sandu la TVR Moldova.

Deputații democrați în Congresul american au propus o amplă reformă a poliției, chiar în ajunul serviciului funerar pentru George Floyd, afroamericanul ucis de polițiști în timpul reținerii sale și a cărui moarte a provocat un val de proteste împotriva rasismului în Statele Unite și în lumea întreagă. Îngenunchind simbolic timp de 8 minute și 46 de secunde – cât a ținut polițistul genunchiul pe gâtul lui Floyd, potrivit acuzației, până acesta a murit –, deputații democrați, adunați în Sala Emancipării din Congres, au dat citire și numele altor persoane care au fost ucise în timpul interacțiunii lor cu poliția, după care au înaintat proiectul de lege privind justiția în poliție. Proiectul prevede limitarea dreptului polițiștilor la apărare, crearea unei baze de date privind aplicarea excesivă a forței de către poliție și interzicerea folosirii procedeelor de sugrumare. Președintele Donald Trump a numit propunerea democraților drept „o nebunie”. Proiectul de lege este și o reacție la multiplele proteste din America împotriva rasismului și a violenței poliției, provocate de uciderea lui Floyd pe 25 mai, la Minneapolis. George Floyd va fi înmormântat marți, 9 iunie, acolo unde s-a născut, la Houston, statul Texas.

Statele Unite și Rusia au convenit asupra locului și datei tratativelor din această lună cu privire la armele nucleare, invitând la ele și China, a anunțat negociatorul din partea administrației de la Washington. Reprezentantul special pentru controlul asupra armelor, Marshall Billingslea, a anunțat pe Twitter că a ajuns la această înțelegere în urma discuțiilor de luni, 8 iunie, cu viceministrul rus de externe Serghei Riabkov. Moscova nu a făcut deocamdată niciun anunț. Tratatul New START, ultimul acord important între Statele Unite și Rusia cu privire la limitarea armelor nucleare strategice urmează să expire în februarie 2021. Moscova propune o extindere a tratatului cu cinci ani, în timp ce Washingtonul dorește ca înțelegerea să includă și China, care până acum a spus că nu este interesată să se alăture unor asemenea discuții. Statele Unite s-au retras anul trecut din tratatul cu Rusia privind Forţele Nucleare Intermediare, provocând îngrijorări privind o nouă cursă a înarmărilor sau confruntări militare accidentale.

Marea Britanie a început să impună de luni o carantină de 14 zile pasagerilor care intră în țară, la luni de zile după ce țările Europei continentale au impus măsuri similare pentru a stăvili epidemia de coronavirus. Carantina britanică a fost criticată aspru de companiile aviatice și turistice, care au ridicat semne de întrebare mai ales în legătură cu momentul – după unii tardiv - la care a fost introdusă. Președintele companiei aeriene Ryanair Michael O’Leary a numit carantina „un truc politic” și a avertizat că va provoca „distrugeri de nedescris în turismul britanic. Potrivit noilor reguli, toți străinii și britanicii care intră în Marea Britanie – cu unele excepții, ca șoferii de camion sau lucrătorii medicali – vor trebui să declare unde vor sta în autoizolare timp de două săptămâni și să lase un număr de telefon ca să poată fi verificați.

Banca Mondială a spus luni că pandemia de coronavirus a provocat cel mai amplu colaps al economiei globale din 1870, în ciuda ajutoarelor guvernamentale fără precedent. În noua ediție a raportului său Global Economic Prospects, Banca Mondială spune că economia mondială se va contracta anul acesta cu 5,2%. Numărul țărilor care suferă pierderi economice este atât de mare, încât se poate spune că aceasta este cea mai gravă recesiune economică din ultimii 150 de ani, se mai arată în raport. În documentul prezentat de Ceyla Pazarbasioglu, vicepreședinta Grupului Băncii Mondiale, se mai spune că actuala criză va împinge 70 până la 100 de milioane de oameni în sărăcie extremă – mai mulți decât se anticipa în prognoza anterioară a BM.

Președintele Partidului Democrat, Pavel Filip, s-a distanțat luni de trecutul formațiunii sale, dar a denunțat atacurile adversarilor politici ai PD, ca și presupusele încercări de corupere a deputaților săi. La o conferință de presă ținută luni, la un an după ce PD, condus la vremea aceea de Vlad Plahotniuc, a pierdut puterea în favoarea unei noi alianțe PSRM-Blocul ACUM, Filip a condamnat „greșelile care s-au făcut în trecut și din cauza cărora oamenii buni din partid au avut de suferit”. Filip a condamnat însă și încercările partidelor rivale – PSRM și Blocul ACUM – de a elimina partidul său de pe scena politică, ca și încercările altor grupări, anume Pro Moldova și Partidul Șor, numite „pețitori”, de a-i corupe pe reprezentanții PD în Parlament.

Numărul deceselor provocate de COVID-19 în R. Moldova a ajuns la 353, potrivit datelor publicate luni după-masă de Ministerul Sănătății. Luni au fost confirmate în R. Moldova alte 107 cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 5 în regiunea transnistreană. Dintre cazurile noi, 7 sunt lucrători medicali. În total, în R. Moldova s-au înregistrat până acum 9807 cazuri de infectare. Tot luni s-a anunțat că va fi din nou accesibil pacienților cu COVID-19 Spitalul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, unde vor fi pregătite 90 de paturi, cu 5 paturi de terapie intensivă.

Curtea Supremă de Justiție a R. Moldova a anulat condamnarea la ani mulți de închisoare a șase bărbați acuzați că ar fi plănuit să-l omoare pe Vlad Plahotniuc la comanda lui Grigore Caramalac. Potrivit portalului Anticorupție.md, dosarul presupusului atentat, deconspirat în aprilie 2017, urmează să fie retrimis în instanță, în vreme ce acuzații vor rămâne în arest. Cei șase au primit în decembrie 2018 pedepse de la 11 până la 23 de ani de închisoare. Valeriu Zabolotnîi, care a primit pedeapsa cea mai grea, a spus la vremea aceea în instanță că procesul ar fi politic. „V-au cumpărat și vă dictează ce să faceți”, a declarat atunci Zabolotnîi.

Se aud noi critici față de proiectul ridicării la Bălți a unui monument al grănicerilor sovietici, considerat de unii drept un simbol anti-românesc. „Trupele de grăniceri au fost o ramură a armatei sovietice subordonată NKDV-ului, apoi KGB-ului”, a declarat luni, la un briefing, președintele Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu. El a calificat drept „acțiune de intimidare a etnicilor români din Republica Moldova” proiectul promovat de viceprimarul din Bălți, Nicolae Grigorișin. Monumentul ar urma să fie dezvelit de Ziua Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, la 10 iunie. Potrivit TV8.md, Grigorișin a spus că monumentul este închinat „celor care în 1917-1941 au apărau țara de trupele fasciste care împreună cu armata română voiau să distrugă totul în cale”.

Autoritățile ruse le vor permite din nou să iasă din țară cetățenilor ruși care lucrează, studiază sau îngrijesc rude în străinătate, a anunțat luni prim-ministrul rus Mikhail Mishustin. El a mai spus că cetățenii străini care au nevoie de tratament în Rusia, ca și cei care au acolo rude apropiate cu nevoi speciale, vor putea intra din nou în Rusia. Municipalitatea Moscovei a anunțat la rândul ei că de marți locuitorii capitalei ruse vor putea să iasă la plimbare după bunul plac, iar din 16 iunie se vor deschide restaurantele și cafenelele, însă deocamdată numai cu terasele. În Rusia continuă să se înregistreze zilnic mii de noi cazuri de infectare, iar bilanțul național de aproape 480 000 de cazuri este al treilea cel mai ridicat din lume. Pe de altă parte, cum notează Reuters, numărul cazurilor noi la Moscova, epicentrul epidemiei din Rusia, a scăzut mult în ultima vreme.