Partidul Național Liberal(PNL) din România a creat duminică, 13 noiembrie, organizația locală PNL Chișinău. Potrivit președintelui filialei PNL în R. Moldova, Adrian Dupu, partidul urmează să înființeze organizații teritoriale pe întreg teritoriul R. Moldova.

„Astăzi am pus bazele formării organizațiilor locale și am început prin constituirea organizației locale PNL Chișinău. Deoarce nu putem să ne adunăm în număr mare pentru alegeri, cei aproximativ 50 de membri prezenti au ales o conducere interimară care să asigure funcționarea până când va putea fi ales biroul local. Președinte interimar a fost ales Alexandru Bîtca, iar vicepreședinți interimari Alexei Munteanu și Ion Alexa”, scrie Dupu pe pagina sa de Facebook, citată de site-ul Deschide.md.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat primii doi concurenți electorali pentru alegerile din 1 noiembrie, pe Andrei Năstase, candidat din partea Platformei Demnitate și Adevăr, și pe Renato Usatîi, din partea formațiunii Partidul Nostru.

Tot în cadrul ședinței de duminică, 13 septembrie, Comisia a înregistrat simbolurile electorale pentru imprimare în buletinul de vot la alegerile prezidențiale, a confirmat reprezentanții cu drept de vot consultativ în CEC și persoanele responsabile de finanțe (trezorierii) ai respectivilor concurenți electorali.

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie va începe pe data de 2 octombrie .

Poliția Republicii Moldova a refuzat să acționeze în cazul președintelui Igor Dodon care de zeci de ori a încălcat regulile impuse de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică pe timpul pandemiei, susține deputatul PAS Dumitru Alaiba, într-o postare pe FB, citată de site-ul Jurnal.md.

Alaiba scrie că a documentat 58 de cazuri în care președintele Igor Dodon a încălcat regimul epidemiologic. Potrivit deputatului Alaiba, Dodon trebuia amendat cu un milion jumătate de lei. „Am adresat o solicitare repetată unde le explic de ce imunitatea nu se aplică și regret că trebuie să avem această conversație. Și solicit insistent să îl disciplineze pe Dodon. Vreau să-i amintesc domnului Ministru de Interne Voicu despre faptul că nu Dodon îi plătește salariul și cheltuielile, ci oamenii. Și el e în serviciul oamenilor, nu în serviciul lui Dodon. Poliția există să mențină ordinea publică, nu să-i țină pantalonii lui Dodon. Amendați-l așa cum amendați pensionarii și antreprenorii, pentru că legea e aceeași”, scrie deputatul PAS Dumitru Alaiba pe pagina sa de FB, citat de Jurnal.md.

Alte 264 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 3 cazuri sunt de import, unul din Turcia și două din Spania. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 42 978 cazuri.

Din numărul total de cazuri, 23 sunt lucrători medicali. Datele Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale arată că 577 de pacienți sunt în stare gravă, dintre care 36 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 1363 – stare de gravitate medie, ceilalți pacienți în stare satisfăcătoare.

Bilanțul deceselor provocate de COVID-19 a ajuns la 1.123, după înregistrarea a șase cazuri noi. Este vorba de patru bărbați, cu vârstele cuprinse între 68 și 89 de ani, din regiunea transnistreană, Chișinău și Comrat. De asemenea, au pierdut lupta cu virusul două femei din Călărași și Anenii Noi, de 68 și 64 de ani. Alte 412 persoane au fost vindecate și externate, numărul total al acestora fiind de 31.330.

De la ultimele alegeri prezidențiale, din 2016, populația care se află în Moldova (dreapta Nistrului) s-a redus cu 184 mii persoane, însă cele mai mari schimbări s-au produs în structura de vârstă a populație, scrie Ziarul de Gardă care îl citează pe expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, cu declarația că din cei 184 mii persoane cu cât s-a redus numărul populației din ultimii 4 ani, 143 mii sunt tineri cu vârsta de 18-29 ani.

Potrivit expertului, la alegeri prezidențiale din 2016, tinerii erau în număr de 524 mii persoane și reprezentau 23,6% din populația cu drept de vot. În 2020 numărul lor s-a redus până la 381 mii persoane și reprezintă doar 18,4% din numărul total de alegători. „Numărul lor a scăzut dramatic și fără precedent în istoria noastră cu 27,4% și asta în doar în 4 ani, iar ponderea lor în numărul celor cu drepturi de vot s-a redus la fel de dramatic”, punctează Ioniță, potrivit Ziarului de Gardă.

Rusia va trimite trupe din divizia sa de parașutiști din Pskov în Belarus pentru exerciții militare comune începând de luni, a anunțat agenția rusă de știri RIA, citând ministerul rus al apărării.

Exercițiile au loc pe fondul tensiunilor din Belarus, în timp ce președintele Alexander Lukașenka se confruntă proteste publice ample după alegerile de luna trecută despre care oponenții săi spun că au fost trucate. Protestele au testat loialitatea forțelor sale de Securitate, scrie agenția Reuters.

Exercițiile militare comune ale „frăției slave” urmează să se desfășoare în perioada 14-25 septembrie, iar parașutiștii ruși se vor întoarce în Rusia odată ce vor fi incheiate, precizeaza stirea Reuters.

Alte 1.109 noi cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, bilanțul ajungând la 103.495, potrivit datelor publicate duminică de Grupul de comunicare strategică.

În ultima zi s-au înregistrat alte 36 de decese, astfel încât bilanțul total al victimelor ajunge la 4.163, iar la Terapie Intensivă sunt 465 de pacienți.

Cele mai multe cazuri noi au fost înregistrate în București, 232, o creștere de 12 față de ziua precedentă. Urmează Bihor, 69 de cazuri, Prahova, 58, și Iași 55.

Din cele 36 de decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 9 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 14 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 10 decese la categoria de peste 80 de ani. Pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Studiile clinice ale unuia dintre cele mai avansate vaccinuri COVID-19 experimentale sunt reluate duminică în Marea Britanie după ce procesul a fost suspendat atunci când un pacient a dezvoltat o boală căreia nu i s-a gasit vreo explicație.

Compania AstraZeneca și Universitatea din Oxford au anunțat că vor relua studiile clinice în Brazilia de luni. Ministrul britanic al Sănătății, Matt Hancock, a salutat reluarea procesului, spunând într-un tweet că este „o veste bună pentru toată lumea”.

AstraZeneca a întrerupt procesul pe 8 septembrie după ce un voluntar care a primit vaccinul s-a îmbolnăvit. Pacienta, o femeie din Marea Britanie, a dezvoltat simptome neurologice severe, în concordanță cu mielita transversă, o inflamație rară a măduvei spinării.

Vaccinul la care lucrează compania AstraZeneca se numără printre cele nouă aflate în studiile de fază a 3-a. Compania a declarat că la nivel global aproximativ 18.000 de persoane au testat deja vaccinul.

Numărul total de morți din cauza coronavirusului a crescut la peste 919.000, potrivit unui bilanț al Universității Johns Hopkins. Numărul infecțiilor totale a crescut la peste 28 de milioane și jumătate.

Zeci de persoane au fost reținute în timp ce mii de oameni au participat sâmbătă, la ample proteste de la Minsk, cerând eliberarea unei lidere a opoziției și a altor activiști reținuți în contextul valului de proteste de după realegerea lui Alexandr Lukasenka din 9 august.

Oamenii au protestat și împotriva tratamentelor la care sunt supuși cei aflați în detenție preventivă. Serviciul belarus al postului nostru de radio relatează că în centrul orașului Minsk s-au adunat câteva mii de oameni într-un așa-numit „marș al femeilor”, scadând „Pleacă”, un mesaj pentru Lukasenka, și „Masha”, în semn de sprijin pentru Maria Kalesnikava, una dintre figurile centrale ale opoziției din această țara alături de Svetlana Țihanovskaia, cea care a candidat împotriva lui Alexandr Lukașenka la 9 august.

Poliția a început să rețină oameni la scurt timp după începerea protestului, iar cel puțin 40 de oameni au fost băgați în dubele poliției doar în prima oră de protest. Proteste reinnoite au inceput si la aceasta ora la Minsk.

Belarușii protestează masiv zilnic după alegerile prezidențiale din 9 august, despre care opoziția și importante organizații internaționale consideră că nu au fost nici libere și nici corecte și că ar fi fost fraudate masiv de către Alexandr Lukașenka.

Potrivit rezultatelor oficiale, Lukașenka ar fi cîștigat alegerile cu 80 % din voturi. Lukașenka, în vârstă de 66 de ani, este la putere din 1994. Mandatul său se încheie pe 15 noiembrie și importanți lideri ai opoziției au cerut Uniunii Europene și Statelor Unite să îl considere, după aceasta dată, pe Lukașenka drept un lider ilegal. Luni, la Soci, Lukașenka urmează să se întîlnească cu președintele Rusiei, Vladimir Putin

În România, petiția „DNA, repornește lupta împotriva corupților!” a fost semnată de aproape 16.000 de persoane și este adresată președintelui Klaus Iohannis, ministrului justiției, Cătălin Predoiu, dar și șefului DNA, procurorul Crin Bologa.

Aceștia trebuie să ceară DNA rezultate eficiente în lupta împotriva marii corupții. Petiția a fost inițiată de comunitatea Declic. Semnatarii cer conducerii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) „să repornească lupta împotriva marilor corupți” și să își continue activitatea din perioada 2013-2018.

Premierul leton Krisjanis Karins spune că otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi arată că Uniunea Europeană trebuie să devină mai realistă în legătură cu relațiile sale cu Rusia. Într-un interviu difuzat duminică de către radioul german ARD, Karins a cerut partenerilor europeni „să deschidă ochii”.

După otrăvirea Navalnîi, „Ce mai trebuie să se întâmple pentru a vedea că aceasta este o Rusia periculoasă pentru Europa și pentru valorile noastre europene”, a întrebat premierul leton. El a spus că sancțiunile care sunt luate în considerare de UE sunt doar simbolice și, prin urmare, își repetă apelul pentru ca Germania să oprească proiectul de conducte Nord Stream 2.

Alte țări din Europa de Est fac presiuni pentru oprirea proiectului și Karins a spus că, de la otrăvirea Navalnîi, nu mai este posibil să ignori aceste apeluri. Berlinul se confruntă cu cereri de răspuns față de otrăvirea lui Navalnîi, despre care experți militari germani au concluzionat că a fost făcuta cu o variantă a substanței otravitoare Noviciok.

Germania a cerut Rusiei să explice, dar Moscova neagă orice implicare, cerind să fie implicată în investigație. Nord Stream 2 este un proiect energetic controversat, deoarece va redirecționa în mare măsură gazul natural către Europa ocolind Ucraina, și privând Kievul de miliarde de dolari în taxe anuale de tranzit.

Poliția greacă a folosit gaze lacrimogene împotriva refugiaților care au protestat pe insula Lesbos sâmbătă, deoarece mii de oameni au cerut ajutor după ce au rămas fără adăpost din cauza incendiilor care au distrus cel mai mare lagăr de migranți din Europa. Refugiații dorm în aer liber de săptămâna trecută, când tabăra de la Moria a fost distrusă. Ciocnirile au loc de-a lungul unei porțiuni de drum în care mulți migranți au fost blocați după incendiu și acum sunt blocați în ambele direcții.

Autoritățile grecești încearcă să le împiedice să intre în capitala insulei, Mytilini, și să îi oblige să meargă la noul adăpost. Toată lumea trebuie să meargă la noile locuințe, a declarat adjunctul ministrului grec al migrației, Giorgos Koumoutsakos. „Acesta este singurul mod în care le vom putea oferi îngrijire adecvată”, a declarat el pentru o televiziune din Atena. Insula Lesbos a fost un punct de trecere pentru migrația ilegală și în timpul fluxului masiv de refugiați spre vest în anii 2015-2016, mulți dintre ei fugind de conflictele din Siria și Irak. Lagărul Moria este cel mai mare din Europa.

Rușii din 41 de regiuni au început să voteze duminică în alegerile locale, care sunt privite ca un test crucial pentru partidul de guvernământ, din ce în ce mai nepopular, Rusia Unită, înaintea alegerilor legislative generale de anul viitor.

Optsprezece din cele 41 de regiuni vor alege guvernatori; 11 vor alege legislativele regionale; 22 de orașe vor vota pentru legislativele municipale; și vor fi o serie de alte alegeri locale. În plus, sunt organizate patru alegeri parțiale pentru locuri vacante în Duma de Stat.

Ca un mijloc de limitare a răspândirii coronavirusului, au avut loc două zile de vot anticipat vineri și sâmbătă. Criticii președintelui Vladimir Putin susțin că, la fel ca în cazul unui referendum constituțional recent, care ar putea permite lui Putin să rămână în funcție încă două mandate, monitorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost invitați să monitorizeze scrutinul, ceea ce trezeste îngrijorari legate de corectitudinea lui.

Alegerile au loc la mai puțin de o lună după otrăvirea din 20 august a liderului opoziției Alexei Navalnîi, care este în prezent internat la Berlin din cauza otrăvirii cu agentul Noviciok, substanță dezvoltată de armata sovietică . Grupul independent de monitorizare a alegerilor Golos, într-un raport emis în iulie, a constatat că parlamentarii au folosit pandemia ca scuză pentru a face votul „și mai opac și supus manipulării”.

Raportul a concluzionat că alegerile „se desfășoară în cel mai prost cadru legislativ din ultimii 25 de ani”. În multe regiuni, candidații din afara celor ai Rusiei Unite au fost descalificați și au existat atacuri asupra candidaților din opoziție și a activiștilor lor de campanie.

A doua zi de discuții de pace pentru Afganistan, în Qatar, între talibani și guvernul de la Kabul, poate include o discuție despre o posibilă încetare durabilă a focului. Abdullah Abdullah, fost ministru afgan de externe, cel care conduce echipa afgană de negocieri, a declarat pentru agenția France Presse că talibanii ar putea oferi un armistițiu în schimbul eliberării mai multor luptători închiși.

La ceremonia de deschidere a discuțiilor de la Doha de sâmbătă, guvernul afgan și aliații săi, inclusiv Statele Unite, au cerut încetarea focului. Dar talibanii nu au menționat un armistițiu când au venit la masa negocierilor.Analiștii au spus că, deși aducerea ambelor părți la masa negocierilor a fost o realizare majoră, nu înseamnă că drumul către pace va fi ușor, în special din cauza creșterii violențelor în tot Afganistanul.

Josep Borrell, înaltul reprezentant pentru afaceri externe al Uniunii Europene, a declarat reuniunii de la Doha, prin intermediul unui link video, că nimic nu ar trebui să împiedice acceptarea și implementarea unei încetări a focului de către ambele părți. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că negocierile „vor întâmpina, fără îndoială, multe provocări”, dar a cerut părților în luptă să „profite de această șansă” pentru a asigura pacea.

Regizorul rus Andrei Koncealovski a câștigat cu filmul său despre opresiunea din epoca lui Hrușciov premiul special al juriului la cel de-al 77-lea Festival Internațional de Film de la Veneția.

Regizorul în vârstă de 83 de ani și-a descris filmul în alb și negru, Draga tovarășă, ca pe o explorare „de basm” a „purității” personajelor sovietice de după război, „bune și rele în același timp”.

Ultima sa soție, Iulia Vîsoțkaia, interpretează o femeie sovietică dură crezând că „creează ceva ... bun pentru omenire”.

Leului de Aur a fost căștigat de filmul Nomadland, al regizorului chinez Chloe Zhao din SUA despre viața unei văduve dintr-un oraș minier din Nevada, care trăiește în duba ei, ocupând locuri de muncă temporare.

Festivalul de la Veneția este primul festival major de film care se desfășoară aproape ca în trecut, cu public și proiecții reale, de la declanșarea pandemiei de coronavirus.

531 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 1 caz este de import din Turcia. Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 42 714 cazuri. Din numărul total de cazuri, 37 sunt lucrători medicali.

1 117 pacienți au decedat avînd coronavirus. Starea de sănătate la zi a persoanelor infectate: 557 sunt stare gravă, dintre care 37 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 1 352 sunt în stare de gravitate medie, ceilalți pacienți fiind în stare de sănătate satisfăcătoare. 30 918 persoane au fost tratate de COVID-19 în Republica Moldova.

Protestele din Belarus împotriva realegerii lui Alexandr Lukașenka au continuat și astăzi. Oamenii au protestat împotriva reținerii activiștilor și a altor persoane de către autorități și împotriva tratamentelor la care sunt supuși cei aflați în detenție preventivă.

Serviciul belarus al postului nostru de radio relatează că câteva mii de oameni s-au adunat în centrul orașului Minsk într-un așa numit „marș al femeilor”. Poliția a operat din nou arestări, dar nu este clar câți participanți au fost reținuți de poliție. Belarușii protestează masiv zilnic după alegerile prezidențiale din 9 august, despre care opoziția și importante organizații internaționale consideră că nu au fost nici libere și nici corecte și că ar fi fost fraudate masiv de către Alexandr Lukașenka. Potrivit rezultatelor oficiale, Lukașenka ar fi cîștigat alegerile cu 80 % din voturi.

Lukașenka, în vârstă de 66 de ani, este la putere din 1994. Mandatul său se încheie pe 15 noiembrie și importanți lideri ai opoziției au cerut Uniunii Europene și Statelor Unite să îl considere, după aceasta dată, pe Lukașenka drept un lider ilegal. Luni, la Soci, Lukașenka urmează să se întîlnească cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Cetățenii din Republica Moldova care lucrează în România, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum nouă luni într-un an calendaristic, sunt exceptați de la obținerea avizului de angajare.

Inspectoratul General pentru Imigrări al României a făcut aceste precizări în contextul unor modificări legislative care vizează și Ucraina, și Serbia.

Cetățenii acestor trei state – Moldova, Ucraina și Serbia - , care doresc să lucreze, în condițiile noilor prevederi, pot solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă fără a fi necesară prezentarea copiei avizului de angajare.

În primul semestru al acestui an, Inspectoratul General pentru Imigrări a primit 1 777 de cereri de eliberare a unor avize de angajare pentru cetățeni provenind din Moldova, Ucraina și Serbia, dintre acesta 1 548 fiind avizate favorabil.

În ultimele 24 de ore, în România s-au înregistrat 1.311 cazuri noi și 27 de decese de COVID-19, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS), sâmbătă, citat de agenția Mediafax. Până sâmbătă, în România au fost confirmate 102.386 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 42.811 pacienți au fost declarați vindecați. Cele 27 de decese au survenit în spitalele din Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Dolj, Mehedinți, Neamț, Prahova, Suceava, Tulcea și București.

Dintre acestea, trei decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, cinci decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 10 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și nouă decese la categoria de peste 80 de ani.

26 dintre decesele înregistrate de vineri până sâmbătă sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În spitalele din România sunt 7.027 de persoane infectate cu COVID-19, iar dintre acestea, 467 sunt internate la ATI.

Liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi „se autovictimizează”, iar acuzațiile sale la adresa președintelui Igor Dodon ar avea legătură cu campania electorală, a declarant șefa serviciului de presă al președinției Carmena Sterpu, la solicitarea site-ului Newsmaker.md. Reacția vine după ce ieri, într-o conferință de presă, Usatîi a declarat că reprezentanți ai structurilor de forță din Rusia, la comanda lui Dodon, i-ar fi introdus abuziv numele în baza de căutare internațională.

Usatîi susține că reprezentanți ai structurilor de forță din Rusia, fără acordul Biroului Central al Interpol din Lyon și a secretariatului general, ar fi introdus în baza de date un ordin de arestare pe numele lui.

Igor Dodon și Renato Usatîi au anunțat că vor candida pentru funcția de președinte la alegerile din 1 noiembrie.

Premierul Moldovei Ion Chicu susține că actualul parlament „trebuie dizolvat fără întârziere, deoarece, în opinia sa, „oamenii responsabili din legislativul actual au rămas în minoritate”. Declarația a fost făcută pe pagina de Facebook a premierului și este citată de agenția IPN.

„Am avut prima ședință a parlamentului. Populismul e mai grav ca virusul și seceta. Oamenii responsabili din legislativul actual au rămas în minoritate. Acest parlament trebuie dizolvat fără întârziere”, scrie Ion Chicu.

La primele două ședințe ale parlamentului, care au avut loc joi și vineri, deputații au votat mai multe proiecte de legi, inclusiv rectificări la bugetul de stat. După ce au fost înaintate în jur de 40 de amendamente, deputații de la guvernare au acuzat opoziția de populism, iar deputații din opoziție au acuzat guvernarea că a venit cu rectificări „strict electorale”.

Marian Lupu, președintele Curții de Conturi, susține că în 2014 nu deținea un cont pentru transferuri internaționale și a apelat la colegii de partid, explicând astfel informațiile apărute pe site-ul de investigații Rise.md. Fostul lider al Partidului Democrat mai afirmă că banii pentru studiile fiicei sale – care potrivit RISE au fost trimiși la Universitatea din Maastricht de firma offshore, Rowallan Overseas SA, controlată de Vlad Plahotniuc - aparțin familiei Lupu. Astăzi deputatul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Vasile Năstase a cerut demisia președintelui Curții de Conturi, Marian Lupu, și cercetarea penală a acestuia, pentru acte de corupție. Parlamentarul a trimis sâmbătă, 12 septembrie, o scrisoare Centrului Național Anticorupție (CNA), informează site-ul Newsmaker.md. Potrivit Rise.md, pe 15 iulie 2014, când Marian Lupu era președintele Partidului Democrat din Moldova, firma offshore Rowallan Overseas SA ar fi transferat Universității Maastricht 10 510 de euro pentru studiile Alexandrei Lupu și încă 8500 de euro peste 14 zile.

Până în prezent, 34 723 de cetățeni moldoveni aflați peste hotare s-au înregistrat prealabil pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Cei mai mulți – 6 583 – sunt din Italia, toate solicitările fiind depuse online, informează agenția IPN citind datele Comisiei Electorale Centrale.

După numărul de înregistrări, Italia este urmată de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu 4 675 de înregistrări. Din Federația Rusă sunt 4 663 de înregistrări, dintre care 2 377 au fost depuse în scris. Acesta este cel mai mare număr de cereri în scris parvenit de peste hotare.

Din România au fost înaintate 3 599 de cereri, din Germania - 2 980. De asemenea, au fost depuse cereri din: Franța – 2 494, Statele Unite ale Americii – 1 968, Irlanda - 1 764, Canada – 1 182 de cereri.

Alegătorii moldoveni se pot înregistra prealabil până la data de 16 septembrie, cu 45 de zile înainte de data scrutinului. Cel târziu cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor, alegătorul poate anula înregistrarea efectuată anterior.

Votanții sunt invitați să completeze formularul de înregistrare online, la rubrica „Înregistrare prealabilă” de pe pagina www.alegator.md sau pagina web oficială a Comisiei - www.cec.md. Înregistrarea poate fi efectuată și pe suport de hârtie, prin depunerea unei cereri semnate individual sau colectiv la Comisia Electorală Centrală sau la misiunile diplomatice, oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Începînd de săptămîna viitoare Portugalia, Austria și Marea Britanie au anunțat noi măsuri de protecție împotriva COVID 19, informează site-ul hotnews.ro.

Portughezii nu pot ieşi în grup mai mare de zece oameni; în Austria, masca devine obligatorie în toate spaţiile interioare, iar locuitorii din Birmingham nu se pot vedea cu oameni din altă familie.

În Portugalia a fost interzis consumul băuturilor alcoolice mai târziu de ora 20.00. În cele mai mari oraşe, Lisabona şi Porto, restaurantele şi cafenelele de lângă şcoli vor servi doar grupuri de maxim patru oameni la o masă.

În Austria masca devine obligatorie în toate spaţiile interioare, iar numărul participanţilor la evenimente e limitat la 50 de oameni în interior și 100 în exterior. Potrivit sursei citate, evenimentele speciale se vor face cu 1.500 de persoane în interior și 3.000 în exterior. În Marea Britanie, la Birmigham, de marți, 15 septembrie, locuitorii se pot întîlni la baruri doar în grupuri de 6 persoane și din aceiași familie. Marea Britanie a atins un record de peste 3.000 de cazuri într-o zi, iar Birgminghamul este printre orașele cu cea mai mare rată de infectare cu Covid 19.

La 19 ani după atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite, în urma cărora a fost declanșat războiul din Afganistan, încep astăzi la Doha, în Qatar, negocieri menite să aducă pacea. Oficialii guvernului afgan, extremiștii talibani și oficialități americane de rang înalt se află în capitala Qatarului. Părțile aflate într-un conflict îndelungat „trebuie să ia decizia decisivă în concordanță cu provocările actuale și să se ridice deasupra oricărei forme de diviziune..., ajungând la un acord pe baza niciunui învingător și a niciunui învins”, a declarat ministrul de externe din Qatar. În replica, Abdulah Abdulah, fost ministru de externe de la Kabul și care conduce negocierile din partea afgană, a declarat la ceremonia de deschidere a negocierilor: „Vă pot spune cu încredere că istoria țării noastre își va aminti de ziua de astăzi ca de sfârșitul războiului și a suferinței poporului nostru”. Mike Pompeo, secretarul de stat american, prezent la deschiderea negocierilor, a calificat negocierile drept „ocazie importantă”. El a spus că talibanii s-au angajat să nu găzduiască elemente teroriste. Washingtonul a ajutat la intermedierea negocierilor de pace în Qatar, unde talibanii au un birou de reprezentare. În cei 19 ani de confruntare armată din Afganistan, peste 2300 de militari americani au fost omorîți.