Armata ucraineană spune că nu va lansa o ofensivă împotriva separatiștilor susținuți de Rusia din estul Ucrainei, și a acuzat Moscova că folosește „șantajul și intimidarea cu forța militară” pentru a înrăutăți situația, în contextul temerilor crescânde legate de o escaladare majoră a conflictului.

„Eliberarea teritoriilor temporar ocupate cu forța va duce inevitabil la un mare număr de morți în rândul civililor și al militarilor, ceea ce e inacceptabil pentru Ucraina”, spus în 9 aprilie generalul Ruslan Homciak, șeful statului major al armatei ucrainene. Declarația vine după ce Kremlinul a respins apelurile occidentale de a-și retrage trupele masate la granița cu Ucraina și a avertizat că Rusia ar putea lua măsuri pentru a-i apăra pe civilii din regiune, în cazul reluării pe scară largă a operațiunilor de acolo.

Fotografii, imagini video și alte informații sugerează mișcări importante de unități rusești către sau în apropiere de granițele ucrainene și în interiorul Crimeii. Kievul și Moscova se acuză reciproc de recenta creștere în intensitate a ostilităților dintre separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale ucrainene din estul Ucrainei.

Comitetului de coordonare a imunizării împotriva COVID-19 de la Chișinău a decis contractarea directă a 400.000 doze de vaccin CoronaVac, produs de firma chineză SINOVAC. CoronaVac este aprobat în 17 țări, inclusiv în Ucraina, și se administrează intramuscular, în 2 doze, la un interval de 28 de zile.

Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate din R. Moldova a lansat două proceduri de achiziție: prin negociere fără publicare prealabilă a anunțului de participare și prin licitație deschisă, dar nu a primit nici o ofertă.

Au fost transmise invitații producătorilor de vaccin împotriva COVID-19: Pfizer Inc, Moderna Inc, Johnson & Johnson Inc, AstraZeneca PLC, Sinopharm Group Co. Ltd, Russian Direct Investment Fund, Serum Institute of India, AstraZeneca/SK Bioscience Co.Ltd, Sinovac Biotech Ltd. și CanSino Biologics Inc, relatează Radio Chișinău.

Ambasadorul român la Chișinău, Daniel Ioniță, a anunțat că Bucureștiul va trimite în curând o a treia tranșă din cele 200.000 de vaccinuri promise R. Moldova. Într-o intervenție la emisiunea „În Profunzime” de la Pro TV Moldova, Ioniță a precizat că vaccinurile promise de autoritățile de la București vor ține cont „inclusiv de dinamica vaccinării în R.Moldova pe de-o parte, și pe de alta de disponibilitatea noastră, pentru că aceste vaccinuri sînt donate din doza României”.

Referindu-se la solicitarea organizației non-profit Expert Forum de la București ca guvernul român să ia în calcul includerea tuturor cerățenilor moldoveni în programul românesc de vaccinare, Daniel Ioniță a spus că scrisoarea celor de la Expert Forum a ajuns la autoritățile române, care o vor analiza și „vor vedea în ce măsură este posibil un astfel de gest.”

Majoritatea parlamentară de la Chișinău a votat vineri din nou inițiativa legislativă de abrogare a așa-numitei „legi a miliardului”, prin care deficitul rezultat din frauda bancară a fost transformată în datorie de stat. Proiectul a fost votat în prima lectură.

Inițiativa de abrogare a aparține deputaților socialiști, care consideră că legea respectivă face presiuni asupra bugetului și nu pot fi finanțate proiecte sociale. Inițiativa a fost criticată de opoziție. Deputații socialiști și aliații lor au votat aceeași inițiativă la sfârșitul anului trecut, dar propunerea a fost declarată neconstituțional de Curtea Constituțională.

„Legea miliardului” a fost adoptată în 2016, și prevede ca cele 13,3 miliarde de lei garantați de Guvern pentru a acoperi deficitul creat de frauda bancare din 2014, au fost transformați în datorie de stat pe care statul o achită Băncii Naționale cu dobândă pe un termen de 25 de ani, suma finală depășind 24 de miliarde de lei.

În întreaga lume se înregistrează noi cifre record de decese cauzate de COVID-19 și de infectări cu noi variante ale coronavirsului care se răspândesc cu rapiditate, în timp ce posibila legătură între vaccinul AstraZeneca și rarele cazuri de tromboză a perturbat masiv campaniile de vaccinare cu acest ser pe mapamond.

La o zi după ce Agenția Europeană a Medicamentelor - EMA a anunțat că trombozele sînt „un foarte rar efect secundar” al administării vaccinului AstraZeneca, statele din Uniunea Europeană au anunțat mai multe reguli de folosire a acestui vaccin, după încetinirea sau chiar oprirea campaniilor de imunizare cu acest ser în mai multe țări. Autoritățile din Marea Brianie și din statele membre ale Uniunii Europeană au spus, la fel ca Agenția Europeană a Medicamentelor, că beneficiile vaccinului respectiv depășesc considerabil riscurile minuscule - după unele estimări de doar 1 la 100.000 de doze administrate.

EMA a stabilit oficial că AstraZeneca poate fi administrat tututor adulților. Cu toate acestea, unele țări au început să interzică inocularea cu acest vaccin la adulți sub de 60 de ani sau sub 55 de ani.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că vaccinarea copiilor este obligatorie, dând cîștig de cauză guvernului de la Praga într-un proces intentat de mai mulți cetățeni cehi care au fost amendați sau ai căror copii nu au fost primiți la grădiniță din cauză că nu au fost vaccinați.

Deși a admis că obligativitatea vaccinării copiilor este o ingerință în viața privată, Curtea de la Strasbourg a subliniat că sănătatea publică are nevoie să fie apărată. Măsurile cehe „pot fi privite ca necesare într-o societate democratică”, a explicat CEDO, în prima sa decizie legată de obligativitatea vaccinării contra bolilor copilăriei. CEDO a adăugat că „obiectivul e ca fiecare copil să fie imunizat împotriva bolilor serioase, prin vaccin sau prin imunitate de turmă”.

Cazul a fost înaintat la CEDO înainte de începerea pandemiei coronavirus, dar decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului ar putea avea relevanță dacă vaccinarea copiilor împotriva COVID-19 va deveni subiect de dezbatere publică.

O oficialitate de la departamentul de stat american spune că a sosit timpul ca Ucraina să abordeze problema corupției și a justiției ineficiente. Declarația lui George Kent, adjunct asistentului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice vine după ce președintele Joe Biden a făcut din progresele Kievului în domeniul reformelor o prioritate sporită în relația bilaterală.

Vorbind la o reuniune a Consiliului de afaceri americano-ucrainean, George Kent a spus că corupția și justiția ineficientă sînt o amenințare internă în Ucraina, amenințare pe care a comparat-o cu aceea externă la adresa Kievului din partea Rusiei, care a concentrat trupe la granița cu Ucraina și în Crimeea, anexată ilegal de către Moscova în 2014, manevre care au generat temeri în rândul diplomaților occidentali cu privire la o escaladare a conflicului din estul Ucrainei vechi de șapte ani.

Ministrul american al apărării Lloyd Austin începe sâmbătă primul său turneu internațional, în care va discuta cu lideri guvernamentali și militari chestiuni legate de colaborarea mondială în domeniul apărării și va reitera angajamentul Statelor Unite în asigurarea securității trans-atlantice. Lloyd Austin va călători în Israel, Germania, Belgia și Marea Britanie.

În cadrul vizitei la sediul NATO de la Bruxelles, șeful Pentagonului va discuta cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Jens Stoltenberg despre cum trebuie să reacționeze alianța militară vestică la comportamentul destabilizator al Rusiei și la ascensiunea Chinei.

Turneul ministerului american al apărării se va încheia la Londra, unde va reafirma în convorbirile cu cu omologul său britanic Ben Wallace importanța cooperării americano-britanice în domeniul apărării pentru a face față provocărilor legate de securitatea globală.

Prințul Filip, soțul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a încetat din viață la 99 de ani, a anunțat Palatul Buckingham, potrivit BBC.

Prințul s-a căsătorit cu prințesa Elisabeta în 1947, cu cinci ani înainte ca ea să urce pe tron, și a fost cel mai longeviv prinț consort din istoria Regatului Unit al Marii Britanii.

Într-o declarație de la Palatul Buckingham se spune: „Cu adâncă tristețe Majestatea Sa Regina a anunțat încetarea din viață a iubitului ei soț, Alteța sa Regală Prințul Filip, Duce de Edinburgh.” „Alteța sa Regală a decedat liniștit dimineața aceasta la Castelul Windsor”.

Prințul Filip și Regina Elisabeta au avut patru copii, opt nepoți și 10 strănepoți. Primul lor fiu, Charles, Prințul de Wales, s-a născut în 1948, urmat de sora sa, Prințesa Regală Anna, în 1950, Prințul Andrew, Duce de York, în 1960 și de Prințul Edward, Conte de Wessex, în 1964.

Prințul Filip s-a născut în 1921 în insula Corfu din Grecia. Tatăl său a fost Prințul Andrew al Greciei și Danemarcei, mezinul Regelui George Întîiul al Greciei. Mama sa, Prințesa Anna, a fost fiica Lordului Louis Mountbatten și stră-strănepoată a Reginei Victoria.

R. Moldova va încerca să achiziționeze vaccinuri anti Covid-19, peste cele primite donații sau promise, prin negocieri directe cu producătorii după ce a eșuat licitația deschisă pentru cumpărarea de vaccinuri. Constantin Nedelea, șeful secției de achiziții medicamente al Centrului pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate a declarat pentru TV8 că nici o firmă nu a participat la licitația deschisă între 28 martie și 3 aprilie.

Pentru moment, platforma COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății rămâne pricinpala sursă de vaccinuri anti Covid-19, ea urmând că acopere circa 10% din necesarul R. Moldova. România a promis o donație de 200 de mii de doze, din care primele au sosit încă pe 2 martie iar joi, Ministerul Sănătății a informat că i s-a confirmat, pe căi oficiale, că Rusia va dona aproape 200 de mii de vaccinuri Sputnik V. Din toate vaccinurile primite de R. Moldova o parte, automat, sunt trimise în regiunea transnistreană.

### Vezi și... ###

Ministerul Sănătății: Rusia este dispusă să ofere 182.000 de doze de vaccin Sputnik V

Parlamentul a aprobat vineri constituirea unei comisii de anchetă, condusă de deputatul Platformei DA, Vasile Năstase, care va ancheta circumstanțele răpirii de la Chișinău a judecătorului ucrainean NicolaiCeaus.

Inițiativa constituirii acestei comisii a aparținut Partidului Socialiștilor, iar deputatul democrat Alexandru Jizdan, fost Ministru de Interne a cerut ca directorul SIS, șeful Poliției de Frontieră și ministrul interimar al Interne să fie audiați și de Comisia parlamentară securitate naţională, apărare şi ordine publică.

Comisia va avea nouă membri și 60 de zile pentru a veni cu un raport.

Cazul Ceaus a fost deja discutat oficial de miniștrii de externe din R. Moldova și Ucraina, șeful diplomației ucrainene asigurând că instituțiile statului său nu au fost implicate.

### Vezi și... ###

Instituțiile de stat din Ucraina nu sunt implicate în dispariția judecătorului Ceaus (ministrul de externe Kuleba)

Pentru moment nu se știe nimic despre soarta judecătorului Ceaus care ceruse în 2017 azil în R. Moldova, cerere respinsă de Chișinău în martie 2021. Ar fi urmat ca Ceaus să fie extrădat în Ucraina, unde este dat în căutare internațională. Mai mulți experți sugerează că judecătorul Ceaus ar fi o piesă valoroasă pentru actuala putere de la Kiev în lupta cu fostul președinte Petro Poroșenko.

### Vezi și... ###

Judecătorul Nikolai Ceaus: „un simbol al corupției în justiția din Ucraina”

Rusia va rămâne o forță „adversă” eficientă dar puterea ei globală ar putea să se diminueze în următorii 20 de ani din cauza problemelor politice, economie și sociale – se arată într-un raport al serviciilor americane de informații, dar publicității joi. Este vorba de raportul Consiliului Național pentru Informații, care odată la patru ani analizează situația din lumea întreagă și evenimentele care ar putea influența strategia americană în următoarele decenii.

Crize financiare, probleme provocate de schimbările climatice, pandemii și noile tehnologii – toate sunt listate drept posibile evenimente care vor marca următoarele decenii.

Rusia este descrisă drept o putere „în ascensiune și revizionistă”, alături de China, interesată să schimbe actuala ordine politică dominată de Occident. O putere care vrea să-și impună propriile valori tradiționale, să se ferească de „influențe externe” și să-și mențină puterea în mare parte din Eurasia. Se estimează că va continua să joace un rol central în lumea post-sovietică, datorită armatei sale convenționale, a resurselor naturale și a disponibilității de a recurge la forța brută. Va continua să folosească dezinformarea pentru a alimenta disensiunile și tensiunile din lumea occidentală. Cu toată forța de care dispune, analiștii americani sunt de părere că influența Rusiei în lume o să scadă cu timpul, subminată de o economie care nu performează, bazată prea mult pe exploatarea unor resurse naturale cu preșuri volatile și subminată de o forță de muncă în scădere rapidă. În următorii 20 de ani este de așteptat ca economia Rusiei să nu reprezinte mai mult de 2% din PIB-ul global.

Un element determinant este și plecarea de la putere a lui Vladimir Putin, astăzi în vârstă de 68 de ani – ceea ce ar putea provoca lupte intense pentru putere în cadrul elitelor politice.

În România, -Guvernul a decis, joi, prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând cu 13 aprilie, pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Este prevăzută o releaxare a regulilor sanitare cu ocazia sărbătorilor de Paște și Ramadan.

Astfel, se ridică interdicția de circulație pe timpul nopții de Înviere, în perioada 1 mai-2 mai 2021.

Aceeași măsură s-a luat și pentru perioada 8 - 9 mai 2021, când are loc sărbătoarea religioasă specifică lunii Ramadan.

În zilele de 23 aprilie - Vineri înainte de Sărbătoarea Floriilor și 30 aprilie - Vinerea Mare, înainte de Paște, operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise îşi pot organiza şi desfăşura activitatea între orele 5.00 și 20.00.

Stațiunile de pe litoralul Mării Negre vor putea fi deschise cu o capacitate de 70%, cu respectarea normelor de protecție sanitară pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Toate celelalte măsuri de protecție sanitară sunt menținute pe perioada stării de alertă, pentru a proteja sănătatea populației și pentru prevenirea răspândirii coronaviruslui.

Șeful campaniei naționale de vaccinare din România a anunțat joi că „se continuă vaccinarea cu AstraZeneca pentru toate grupele de vârstă”.

Totodată, Valeriu Gheorghiță a precizat că până acum, niciunul dintre cei aproape 400.000 de români care s-au vaccinat cu AstraZeneca nu au suferit tromboze. Acesta spune că le recomandă celor care au făcut prima doză, să facă rapelul, pentru că nu sunt semnalate alte reacții. Într-un interviu la Digi24, Gheorghiță a precizat că „ frecvența evenimentelor trombotice nu este, în general, mai crescută decât ce se regăsește în populația generală nevaccinată” dar este important ca oamenii să fie informați de posibile riscuri.

### Vezi și... ###

Ministerul Sănătății nu are recomandări speciale privind vaccinul AstraZeneca

Cazul judecătorului ucrainean Nicolai Ceaus, răpit de la Chișinău săptămâna trecută, va fi discutată vineri în plenul Parlamentului, a declarat la Europa Liberă deputatul Alexandru Jizdan, fost ministru de interne. Audierile ar putea duce la crearea unei comisii de anchetă, a mai spus Jizdan care a apreciat răpirea judecătorului drept un act reprezentând „o amenințare gravă la adresa securității naționale”.

Embed Răspândește

Interviul cu Alexandru Jizdan, fost ministru de interne

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:13:55 0:00

Link direct

• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Cazul Ceaus a fost deja discutat oficial de miniștrii de externe din R. Moldova și Ucraina, șeful diplomației ucrainene asigurând că instituțiile statului său nu au fost implicate.

Pentru moment nu se știe nimic despre soarta judecătorului Ceaus care ceruse în 2017 azil în R. Moldova, cerere respinsă de Chișinău în martie 2021. Ar fi urmat ca Ceaus să fie extrădat în Ucraina, unde este dat în căutare internațională. Mai mulți experți sugerează că judecătorul Ceaus ar fi o piesă valoroasă pentru actuala putere de la Kiev în lupta cu fostul președinte Petro Poroșenko.

### Vezi și... ###

Judecătorul Nikolai Ceaus: „un simbol al corupției în justiția din Ucraina”

Președintele REL/RL Jamie Fly a denunțat joi eforturile crescânde ale Rusiei de a alunga această organizație de presă, inclusiv serviciul rusesc și televiziunea Current Time.

Fly a spus că REL/RL a fost luat în vizor de autoritățile ruse pentru că încearcă să ofere informație corectă și știri obiective.

Mai înainte, REL/RL a aflat că Roskomnadzor îi va aplica încă 130 de sancțiuni începând de la 16, pentru activitatea de „agent străin”. În total, REL/RL ar avea de plătit cam 2,3 milioane de dolari în amenzi.

Secretarul de stat american Antony Blinken s-a declarat săptămâna aceasta îngrijorat de tentativa Rusiei de a închide și reduce la tăcere emisiunile în limba rusă ale postului nostru de radio, invocând legea „agenților străini”.

Blinken a făcut aceste aprecieri în cadrul întrevederii cu noua președintă în exercițiu a Agenției americane pentru media internaționale (USAGM sau US Agency for Global Media) Kelu Chao, cu care a discutat „rolul vital ale presei libere și independente în apărarea și promovarea principiilor democratice în lume”.

Adoptată inițial în 2012, controversata lege a agenților străini s-a extins de la organizații neguvernamentale care primesc finanțare din afara granițelor la organizații media și jurnaliștii lor.

În 2017, radio Svoboda, programele de televiziunea Current Time (realizate împreună cu Vocea Americii) și programele regionale în rusă ale postului nostru de radio au fost înscrise drept „agenți străini”.

În baza legii, toate emisiunile, toate postările pe mediile sociale și toate materialele realizate de jurnaliștii acestor redacții trebuie identificate drept „produse ale unui agent străin”, de multe ori sub forme inacceptabile jurnalistic. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi severe pentru instituție, în timp ce jurnaliștii riscă dosare penale.

Liderul întemnițat al principalei forțe de opoziție din Georgia a compărut în premieră în fața tribunalului într-o cauză care a adâncit criza prelungită post-electorală din țară.

Procesul lui Nika Melia a început la Tbilisi joi, 8 aprilie, cu o audiere cu ușile închise, din cauza pandemiei. Sute de suporteri de-ai lui s-au adunat însă lângă judecătorie.

Melia este acuzat că a organizat „violență în masă” în timpul protestelor antiguvernamentale din 2019, și ar putea fi condamnat la nouă ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.

Politicianul de 41 d ani neagă acuzațiile, spunând că sunt motivate politic.

Georgia este în criză politică de la alegerile parlamentare din octombrie; partidele de opoziție refuză să ia parte la ședințele legislativului, pentru a protesta împotriva a ceea ce consideră a fi falsificarea rezultatelor.

Autoritatea pentru medicamente din Slovacia a spus că dozele de vaccin rusesc Sputnik V primite recent au caracteristici diferite de cele recenzate în revista britanică Lancet și cele analizate de Agenția Europeană a Medicamentelor.

Într-o declarație de presă, Institutul de Stat pentru Controlul Medicamentelor (SUKL) spune că vaccinele rusești care se folosesc, potrivit presei, în vreo 40 de țări, au în comun doar numele, dar proprietățile diferă în funcție de locul unde au fost produse.

Slovacii nu au spus că vaccinele rusești ar fi mai rele și mai bune, ci că au proprietăți diferite, în funcție de șarjă.

Producătorul rus al vaccinului a calificat declarația slovacă drept fake news.

Mai târziu, joi, Russia Direct Investment Fund, entitatea care promovează vaccinul în afara Rusiei, a spus că a cerut Slovaciei să înapoieze dozele incriminate.

Slovacia, membră în NATO și UE, a primit 200.000 de doze de Sputnik V, într-o tranzacție vizând 2.000.000 de doze care a dus la căderea guvernului de la Bratislava, condus de premierul Igor Matovic.

Deocamdată, Slovacia nu-și vaccinează populația cu vaccinul rusesc.

Sputnik V este folosit în vecina de la sud a Slovaciei, Ungaria, iar landul german Bavaria a anunțat că va cumpăra 2,5 milioane de doze dacă vaccinul rusesc primește aprobarea UE.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut joi o rară vizită în estul țării, pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia legate de conflictul separatist din Donbass.

Biroul de presă al președinției de la Kiev a spus într-o declarație la 8 aprilie că „vizita de lucru” în zonă cuprinde întâlniri cu soldații ucraineni aflați la datorie în conflictul cu separatiștii pro-ruși.

Vizita a venit după ce au apărut în ultima vreme numeroase fotografii, înregistrări video și alte materiale sugerând mișcări importante de trupe rusești în apropierea granițelor Ucrainei și în peninsula Crimeea.

Moscova a spus că mișcările de trupe sunt pur defensive și că nu are de gând să intervină în conflictul început în aprilie 2014 și soldat cu 13.000 de morți.

Escaladarea tensiunilor în ultima vreme l-a făcut pe secretarul general NATO să îl contacteze pe Zelenski la 6 aprilie ca să-și exprime îngrijorarea față de activitățile militare rusești.

Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, trimițând trupe și înscenând un referendum denunțat ca nelegitim de peste 100 de țări, după ce președintele pro-rus ucrainean Viktor Ianukovici fusese îndepărtat de la putere de un val de proteste de stradă.

Apoi, în estul Ucrainei a izbucnit conflictul cu separatiștii pro-ruși din regiunile Luhansk și Donețk, existând numeroase indicii că aceștia sunt sprijiniți direct de Moscova.

Conducerea Irlandei de Nord a făcut apel la încetarea violențelor „complet inacceptabile” după o nouă noapte de tulburări de stradă provocate mai ales de chestiuni comerciale și urmările ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Distrugerile, violența și amenințarea cu violența sunt complet inacceptabile și nejustificate, indiferent ce îngrijorări pot exista în comunități”, a spus executivul de la Belfast, într-o declarație de presă, la 8 aprilie.

Din guvernul nord-irlandez fac parte formațiuni unioniste, naționaliste și centriste.

O mare parte din violențele din ultimele zile s-au concentrat în zonele pro-britanice, pro-regaliste din Belfast, unde în noaptea de miercuri spre joi a fost incendiat un autobuz și s-au aruncat obiecte în direcția forțelor de ordine.

Noile reguli comerciale și alte schimbări provocate de „Brexit” au exacerbat diviziunile istorice din Ulster, unde unii locuitori se identifică drept britanici, iar alții irlandezi.

În violențele din ultimele zile au fost răniți cam 55 de polițiști.

Premierul britanic Boris Johnson a scris la 7 aprilie pe Twitter că este „profund îngrijorat de scenele de violență” și a făcut apel la dialog. Un apel la calm a făcut și premierul Irlandei, Michael Martin.

Ministerul de externe al R. Moldova a emis un document în care avertizează că ambasadele și consulatele țării nu pot fi folosite în scopuri politice.

Precizarea apare după ce liderul PSRM Igor Dodon s-a filmat pentru una din emisiunile lui săptămânale video la sediul ambasadei moldovene din Moscova.

IPN amintește că acolo ambasador este fostul deputat socialist, Vladimir Golovatiuc.

În comunicatul de joi al „externelor” de la Chișinău se spune că reprezentanțele diplomatice nu pot fi folosite nici în scopuri politice, nici ca spații pentru realizarea de emisiuni de presă.

„Personalul diplomatic se abține de la exprimarea și promovarea opțiunilor politice personale”, se mai arată în reacția MAEIE.

IPN amintește că într-o emisiune ulterioară, după cea filmată la ambasadă, Igor Dodon a declarat că atât timp cât are pașaport diplomatic poate să se adreseze la orice ambasadă, iar aceasta este obligată să îl ajute, la nevoie.

Ministerul Sănătății de la Chișinău spune că Rusia este dispusă să ofere R. Moldova ca ajutor umanitar 182.000 de doze de vaccin Sputnik V, dintre care 62.000 doze vor fi repartizate regiunii transnistrene.

Într-un comunicat de presă dat joi de Ministerul Sănătății se mai spune că Rusia urmează să anunțe la ce dată vor sosi vaccinurile.

Donația rusească a fost anunțată mai întâi săptămâna trecută de liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon, care a vizitat Moscova împreună cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Atunci, Dodon spunea că donația va sosi în R. Moldova săptămâna aceasta și că decizia trimiterii vaccinelor a fost luată de președintele rus Vladimir Putin la cererea sa și a președintei parlamentului moldovean, Zinaida Greceanîi.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, până la 7 aprilie în R. Moldova fuseseră vaccinate împotriva COVID-19 51.574 de persoane.

De la 31 martie, R. Moldova a intrat într-o nouă fază a vaccinării, odată cu includerea alături de lucrătorii medicali a persoanelor cu vârsta de peste 60 ani, persoanelor cu comorbidități și persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani care au comorbidități pentru care infecția COVID-19 prezintă un risc sporit de forme grave de boală și chiar de deces.

Joi, Ministerul moldovean al Sănătății a confirmat încă 1.428 de cazuri de infectare, și încă 39 decese.

În România, premierul Florin Cîțu va propune în Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), al cărui președinte este, o relaxare a restricțiilor epidemice cu ocazia Sărbătorilor de Paști.

Cîțu vrea să fie permisă deschiderea hotelurilor de pe litoralul românesc al Mării Negre la o capacitate de 70%, prelungirea programului magazinelor în Vinerea Mare, precum și permiterea circulației, în noaptea de Înviere, până la ora 5.00 dimineața.

Propunerile vine după întâlnirile membrilor guvernului cu reprezentanții industriei HoReCa, cea mai afectată de restricțiile impuse pe perioada pandemiei, relatează G4media.

Vezi și: Paștele în pandemie | Testul Bisericii Ortodoxe Române: distanțarea socială a credincioșilor

Ministrul de exterrne al Ucrainei, Dmitri Kuleba a declarat că instituțiile de stat din Ucraina nu sunt implicate în răpirea de la Chișinău, săptămâna trecută, a judecătorului Nicolai Ceaus. În prima convorbire cu omologul său Aureliu Ciocoi, premier și ministru de externe interimar, Kuleba a precizat miercuri că Ucraina este dispusă să fie creat un grup de lucru comun moldo-ucrainea care să elucideze circumstanțele incidentului.

Reccent, într-un interviu cu Europa Liberă, premierul interimar Aureliu Ciocoi preciza că nu are nici o informație suplimentară privind răpirea lui Ceaus dar că există pericolul ca autoritățile să fie împinse „pe o pistă falsă”.

În cursul discuției de miercuri, cei doi demnitari au subliniat că „ bunele relații de vecinătate între Republica Moldova și Ucraina nu vor fi afectate urmare a acestui caz, iar instituțiile specializate vor coopera strâns pentru clarificarea circumstanțelor dispariției cetățeanului ucrainean”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău.

În R. Moldova se înregistrează o ușoară scădere a numărului de infectări cu noul coronavirus, informează autoritățile sanitare, dar rămâne înalt numărul deceselor și cel al pacienților internați în stare gravă.

Miercuri, au fost raportate 44 de decese legate de COVID-19, iar bilanțul a ajuns la 5268 de cazuri letale.

Tot miercuri, au fost confirmate 1155 de cazuri noi de COVID-19. Cele mai multe cazuri sunt în Chișinău.

În total, de la începutul pandemiei au fost înregistrate 237 718 de îmbolnăviri.