Curtea Constituțională va decide în următoarele șase luni dacă Yoon va fi demis din funcție. Dacă va fi îndepărtat, vor fi organizate alegeri anticipate.

Prim-ministrul Han Duck-soo, numit de Yoon, a devenit președinte interimar, în timp ce Yoon rămâne în funcție, dar cu puterile prezidențiale suspendate la jumătatea mandatului său de cinci ani.

Han a promis că va depune toate eforturile pentru a asigura stabilitatea guvernului după demiterea lui Yoon. „Voi da toată puterea și energia mea pentru a stabiliza guvernul”, a declarat Han jurnaliștilor.

Yoon este al doilea președinte conservator consecutiv demis în Coreea de Sud. Park Geun-hye a fost îndepărtată din funcție în 2017. Yoon a supraviețuit unui prim vot de demitere săptămâna trecută, când partidul său a boicotat în mare parte votul, privând parlamentul de cvorum.

„Deși mă opresc pentru moment, călătoria pe care am parcurs-o alături de popor în ultimii doi ani și jumătate spre viitor nu trebuie să se oprească niciodată. Nu voi renunța niciodată”, a spus Yoon.

Considerat un supraviețuitor politic dur, dar tot mai izolat, Yoon a fost afectat de scandaluri personale și conflicte interne, de o opoziție necruțătoare și de fisuri în propriul său partid.

Protestatarii care susțineau demiterea lui Yoon au sărit de bucurie lângă parlament la aflarea veștii și au fluturat bețe LED colorate, în timp ce muzica răsuna. În schimb, un miting al susținătorilor lui Yoon s-a dispersat rapid după anunț.

Liderul Partidului Democrat din opoziție, Lee Jae-myung, le-a spus protestatarilor de lângă parlament că trebuie să lupte împreună pentru a-l îndepărta pe Yoon cât mai repede posibil. „Voi, oamenii, ați reușit. Scrieți o nouă istorie”, le-a spus el mulțimii care a îndurat temperaturi sub zero grade pentru a participa la miting.

Motiunea de demitere a fost adoptată după ce cel puțin 12 membri ai Partidului Puterii Poporului al lui Yoon s-au alăturat partidelor de opoziție, care controlează 192 de locuri din cele 300 ale adunării naționale, depășind pragul de două treimi necesar pentru demitere.

Numărul parlamentarilor care au susținut demiterea a fost de 204, în timp ce 85 au fost împotrivă, 3 s-au abținut și 8 voturi au fost invalide.

Yoon a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.

El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.

Partidele de opoziție au lansat un nou vot de demitere, susținut de mari demonstrații pro-demitere.

Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.

Într-un alt discurs defiant, Yoon a promis joi că va „lupta până la capăt”, apărând decretul său de lege marțială ca fiind necesar pentru a depăși blocajul politic și pentru a proteja țara de politicienii interni care, spunea el, subminează democrația.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Primarul Kakha Kaladze a anunțat amânarea pe 14 decembrie, într-o conferință de presă ținută în clădirea administrației guvernamentale, cu câteva minute înainte ca evenimentul să înceapă.

Cu aproximativ o oră mai devreme, sute de polițiști au fost desfășurați, iar luminile de Anul Nou au fost aprinse pe fațada clădirii parlamentului, dar au fost stinse după ce Kaladze a anunțat amânarea aprinderii bradului.

Decizia a fost luată după ce Kavelashvili a fost declarat câștigător al alegerilor indirecte controversate de către Comisia Electorală Centrală din Georgia, după ce a primit 224 de voturi din cei 225 de delegați prezenți.

Colegiul electoral din Georgia are în total 300 de delegați, însă membrii opoziției nu au participat la vot.

Votul a avut loc în timp ce manifestanții s-au adunat în centrul orașului Tbilisi, în fața clădirii parlamentului, pentru a continua protestele față de alegerile parlamentare desfășurate la 26 octombrie, pe care actualul președinte al țării și opoziția susțin că au fost fraudate.

Zonele din apropierea clădirii parlamentului Georgiei au fost izolate și traficul a fost întrerupt înaintea votului pentru colegiul electoral, în timp ce protestatarii opoziției s-au adunat pentru o nouă rundă de demonstrații, în prezența unui număr mare de polițiști.

Kavelashvili, singurul candidat pentru funcția în mare parte simbolică, este așteptat să fie ales prin vot indirect în Parlament. În vârstă de 53 de ani, el este cunoscut pentru discursurile vehemente anti-occidentale și opoziția față de drepturile LGBTQ.

Kavelashvili ar urma să o înlocuiască pe președinta Salome Zurabișvili, care s-a alăturat protestatarilor pro-europeni ce au ieșit zilnic pe străzi în toată țara, în demonstrații de mare amploare ce durează de mai bine de două săptămâni.

Zurabișvili, care a fost o figură incomodă pentru partidul de guvernământ și a criticat Visul Georgian pentru tendințele sale tot mai autoritare, a declarat că va nu-și va părăsi funcția după inaugurarea succesorului său, programată pentru 29 decembrie.

„Ceea ce se va întâmpla mâine în Parlament este o parodie – un eveniment lipsit de legitimitate, neconstituțional și ilegitim”, a declarat Zurabișvili într-o conferință de presă pe 13 decembrie.

Ea a afirmat anterior că alegerile au fost manipulate cu ajutorul Rusiei. „Suntem martorii și victimele unei operațiuni speciale rusești, o formă modernă de război hibrid împotriva poporului georgian”, a declarat ea, referindu-se la alegerile parlamentare din octombrie.

• Te-ar putea interesa și: Georgia își schimbă președintele. Miza e mare, iar atmosfera foarte tensionată

Între timp, parlamentarii opoziției din această țară caucaziană refuză să recunoască rezultatul alegerilor parlamentare, susținând că Visul Georgian a fraudat votul pentru a se menține la putere, și boicotează lucrările Parlamentului.

Criza politică a izbucnit după ce Visul Georgian a revendicat victoria în alegeri și s-a intensificat în urma deciziei de luna trecută de a amâna negocierile privind aderarea Georgiei la Uniunea Europeană.

Autoritățile au răspuns violent la demonstrațiile masive, arestând sute de persoane în ultimele două săptămâni. Un alt protest a avut loc la Tbilisi pe 13 decembrie, iar pentru 14 decembrie se așteaptă noi tulburări.

În dimineața zilei de 14 decembrie, protestatarii s-au adunat lângă Sala Filarmonicii și au început să mărșăluiască spre clădirea Parlamentului, aflată la mai puțin de 2 kilometri distanță.

Traficul pe Bulevardul Rustaveli, care leagă cele două locații, a fost blocat, iar poliția a fost mobilizată în apropierea Parlamentului și a Pieței Libertății.

Violențele recente împotriva opoziției și jurnaliștilor au atras condamnări din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, elevii vor putea folosi telefoanele mobile în pauze, în scop educațional, stabilit de către cadrele didactice sau în situații de urgență. Cum ar fi o problemă de sănătate - în cazul necesității monitorizării permanente cu diverse echipamente ajutătoare, a sănătății elevilor cu dizabilități sau boli cronice severe.

Perciun a spus că în curând va fi publicat întreg regulamentul procedural, care va explica cum se va întâmpla la modul practic acest lucru.

• Te-ar putea interesa: În ce condiții va putea fi folosit telefonul mobil la ore. Ce spune ministrul Educației

În prezent, unele școli din țară au implementată deja această restricție, la nivelul regulamentului de activitate al instituției.

Modificarea a fost făcută la solicitarea părinților și profesorilor. Autoritățile au realizat și un sondaj în această toamnă, pe un eșantion de circa 7.000 de persoane, majoritatea s-au pronunțat pentru interzicerea telefoanelor mobile la ore.

În ședința din 13 decembrie, deputații au mai aprobat și alte două modificări la Codul Educației.

• Vezi și: În liceele din R.Moldova va fi introdus profilul general de studii

Astfel, în clasele liceale va fi introdus profilul general de studii, iar la nivelul sistemului de educație va fi introdus învățământul artistic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a precizat că în total au fost procurate gaze naturale în volum de 747,9 milioane m3.

Prețul mediu de procurare este de aproximativ 509 euro/1000 m3, sau circa 9.840 de lei / 1 000 m3, cu livrarea inclusă până la hotar.

Cantitatea de bază a gazelor în mărime circa 700,1 milioane m3 a fost achiziționată pe platforma de tranzacționare SRL „Bursa Română de Mărfuri (Romanian Commodities Exchange) Est” în perioada august – decembrie 2024.

Restul volumelor de gaze naturale de circa 47,8 milioane m3 este procurată de la SA „Energocom”, în baza Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea obligației de stocare a gazelor naturale.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

De luni, 16 decembrie, R. Moldova va intra în stare de urgență, cerută de Guvern, după ce Gazprom nu a confirmat dacă va continua livrările către regiunea transnistreană și după 31 decembrie, când expiră acordul de tranzit a gazelor dintre Rusia și Ucraina. Compania rusă a condiționat livrarea pe rute alternative de plata unei presupuse datorii de 700 de milioane de dolari, cerere respinsă de R. Moldova.

Autoritățile de la Chișinău susțin că malul drept al Nistrului are garantată securitatea energetică, în vreme ce malul stâng rămâne dependent de livrările Gazprom. O eventuală sistare a acestora ar conduce, potrivit guvernului moldovean, la o criză umanitară și „colaps” economic în regiune.

O asemenea situație ar afecta și malul drept, care își asigură circa 70% din consumul de energie electrică prin Centrala de la Cuciurgan, care o livrează la tarife ieftine, întrucât curentul este produs din gazul rusesc oferit gratuit regiunii transnistrene.

Din 1 decembrie, tariful pentru un metru cub de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului este de 16,74 lei. Majorarea a fost făcută de ANRE la solicitarea Moldovagaz.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Verdictul final pe dosarul lui Ilan Șor a fost publicat de CSJ vineri, 13 decembrie, și vine după un șir de amânări.

Avocații lui Șor au cerut instanței supreme achitarea clientului lor sau trimiterea cauzei la rejudecare și încetarea urmăririi penale. Ei au susținut în fața magistraților că deciziile anterioare ale instanțelor judecătorești pe acest caz nu au fost imparțiale, întrucât politicienii l-au acuzat constant pe Ilan Șor că ar fi vinovat de furtul miliardului.

Magistrații CSJ au respins însă aceste argumente, menționând că declarațiile politicienilor nu au fost suficiente pentru a pune la îndoială obiectivitatea colegilor lor de la Curtea de Apel Chișinău.

În plus, ei au spus că însuși Șor nu a negat că a primit împrumuturi prin intermediul companiilor care au fost implicate în „frauda bancară”.

La 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat pe Ilan Șor de fraudă la scară largă și spălare de bani. Oligarhul a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru prima infracțiune și șase ani pentru a doua, dar magistrații au decis ca pedeapsa totală să fie de 15 ani de închisoare cu executare.

• Te-ar putea interesa și: Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat la 15 ani de închisoare pe Ilan Șor

Șor a mai fost obligat să restituie Băncii de Econommii (BEM) 5,3 miliarde de lei.

Potrivit procurorilor, în 2014, Șor era președintele Consiliului de administrație al BEM și a retras bani din bancă prin intermediul unor companii intermediare, pe care le controla.

Banca a acordat împrumuturi acestor companii, care, la rândul lor, au transferat banii către alte firme, din zone off-shore, pentru a ascunde originea fondurilor și a evita returnarea creditelor către bancă. Curtea de Apel a menționat atunci în hotărârea sa că Șor a „abuzat de încrederea” departamentului de credit al băncii și a indus în eroare angajații acestuia.

În 2017, prima instanță l-a condamnat pe Șor în acest caz la șapte ani de închisoare. În ciuda faptului că procurorul a solicitat o pedeapsă de 19 ani de închisoare, judecătorul Andrei Nicula a recalificat acuzația adusă oligarhului într-una mai blândă.

La acel moment, avocații lui Șor au contestat verdictul și au susținut că de fapt beneficiarii finali ai retragerii banilor au fost ex-premierul Vladimir Filat și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au cerut ca clientul lor să fie achitat, în timp ce procurorii au solicitat o pedeapsă mai aspră.

Potrivit ultimelor informații, Șor se ascunde de justiția moldoveană la Moscova. Oligarhul s-a mutat acolo în februarie 2024 din Israel, unde a locuit după ce a părăsit Moldova în vara anului 2019. Imediat dupăce Șor a ajuns la Moscova, autoritățile moldovene au cerut celor ruse ca oligarhul să fie reținut și predat lor, dar Rusia a respins cererea, motivând că este vorba de un caz „politic”.

În mai 2024, Șor a anunțat că a obținut cetățenia rusă. La scurt timp după aceea, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat că Moldova a solicitat repetat extrădarea lui Șor la Chișinău. Până în prezent, autoritățile nu au spus dacă au primit sau nu un răspuns de la Moscova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit, pe 12 decembrie, plățile lunare din bugetul de stat pe care le vor primi partidele care au avut candidați în primul tur al prezidențialelor din toamnă. Alocațiile pentru un vot sunt de circa 0,49 de bani, deci sumele finale variază în funcție de performanța la alegeri.

Aproape 325.000 de lei a încasat Partidul Acțiune și Solidaritate, care a susținut-o pe Maia Sandu. Actuala președintă a acumulat în primul tur peste 655.000 de voturi, iar apoi a mai câștigat un mandat în turul doi.

Contracandidatul ei principal, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo (peste 400.000 de voturi), a adus Partidului Socialiștilor, din partea căruia a candidat, aproape 200.000 de lei.

Partidul Nostru a luat pentru performanța liderului său, ex-primarul de Bălți Renato Usatîi (circa 210.000 de voturi) peste 100.000 de lei.

Ex-premierul Vasile Tarlev ar fi adus formațiunii sale, Partidul pentru Viitorul Moldovei, circa 24.000 de lei. Dar partidul lui Tarlev nu va primi acești bani pentru că CEC a lipsit partidul de alocații pentru 12 luni, începând cu noiembrie, pentru că formațiunea nu a restituit în bugetul de stat peste 100.000 de lei încasați cu depășirea plafoanelor admisibile.

Un alt ex-premier, Ion Chicu, a câștigat pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei pe care îl conduce, aproape 16.000 de lei.

Cele trei partide din Blocul „Împreună” (Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor), care împreună l-au susținut pe istoricul Octavian Țîcu, vor primi cel mai puțini bani pentru cele peste 14.000 de voturi – câte 2.300 de lei.

• Te-ar putea interesa și: De unde iau bani partidele moldovene

Potrivit legislației moldovene, partidele care participă la alegeri primesc bani din bugetul de stat în funcție de numărul de voturi acumulate. Aceste sume se numesc „alocații”, care sunt stabilite după o formulă complexă de calcul, ai cărei criteriul principal este performanța la alegerile din ultimii 4 ani: cu cât mai multe voturi, cu atât mai mulți bani.

Astfel, începând cu decembrie 2024, partidele active vor primi bani pentru performanțele înregistrate la prezidențiale din 20 octombrie 2024, parlamentare anticipate din iulie 2021 și localele din noiembrie 2023. După următoarele alegeri validate, sumele vor fi recalculate.

Pentru anul acesta, în bugetul de stat sunt prevăzuți aproape 54 milioane de lei pentru finanțarea partidelor politice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a scris într-o postare pe X că apărarea antiaeriană a doborât 81 de rachete, dintre care 11 au fost interceptate de avioanele F-16.

Autoritățile ucrainene spun că atacul cu rachete a avut loc în dimineața de 13 decembrie, la o oră de vârf și că au fost vizate orașe din vestul Ucrainei, dar și Odesa, unde au fost auzite explozii puternice. Rachetele au fost precedate în timpul nopții de un val de drone.

Compania Ukrenergo a spus că stațiile electrice au fost țintele principale, dar că atacul a inclus mai multe lovituri decât de obicei asupra infrastructurii de gaze.

Forțele ruse au țintit sistemul electric al Ucrainei pe tot parcursul anului, dar și-a intensificat campania luna trecută, cauzând întreruperi de curent care au afectat milioane de civili. În urma atacului din 13 decembrie, autoritățile din domeniul energiei au anunțat noi întreruperi în alimentarea cu curent electric.

În postarea sa pe X, președintele Zelenski a scris că „planul de pace” al lui Vladimir Putin este să „distrugă totul”.

„Iată cum vrea el negocieri, prin terorizarea a milioane de oameni. Nu este limitat nici în ce privește capacitățile cu rază lungă, nici în achiziția componentelor necesare pentru producerea rachetelor”, a scris Zelenski, pentru a sublinia situația inegală a părților beligerante și a cere o „reacție puternică” din partea aliaților Ucrainei.

Atacul rusesc are loc la scurt timp după apariția unui interviu cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, în care acesta spune revistei Times că se pronunță „foarte vehement" împotriva lansării de către Ucraina a rachetelor furnizate de SUA înspre ținte îndepărtate din Rusia.

Trump promite să pună capăt „rapid” războiului din Ucraina după ce își va începe mandatul, pe 20 ianuarie, când preia președinția de la Joe Biden. Spre deosebire de administrația Biden, Trump este sceptic cu privire la continuarea ajutoarelor militare americane pentru Ucraina. El cere țărilor europene să facă ele mai mult și a sugerat că vrea negocieri între Zelenski și Putin.

Între timp, administrația Biden a sporit ajutoarele pentru Ucraina înainte de venirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar Kievul a primit permisiunea de a ataca cu rachete americane adânc în teritoriul Rusiei, efectuând deja câteva asemenea lovituri. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Fraţii noştri de peste Prut au nevoie de ajutorul României, în faţa presiunilor imense pe care Rusia le pune în ceea ce priveşte accesul la energie. Nimic nu este mai rău decât să fii dependent de cei care îşi folosesc resursele nu pentru dezvoltare, nu pentru a ajuta, ci ca armă de şantaj” a declarat ministrul Energiei de la București, joi, 12 decembrie.

Republica Moldova intră în stare de urgenţă în sectorul energetic din 16 decembrie, iar ministrul Burduja a spus că Bucureștiul va ajuta Chișinăul „așa cum am făcut până acum” și nu doar în baza acordurilor comune, dar și a „multor altor lucruri care ne unesc și ne vor uni mereu”.

Sebastian Burduja mai spune că Ministerul român al Energiei colaborează strâns cu autorităţile de resort din Republica Moldova şi din UE pentru a răspunde scenariului în care Gazprom va sista livrarea de gaze către R. Moldova.

Planul constă în contact strâns între companiile românești și moldovenești, găsirea unor soluții tehnice pentru suplimentarea alimentării cu energie electrică a R. Moldova, și acces prioritar pentru R. Moldova la surplusul de gaze naturale stocate din România, în cazul unei crize.

• Citește și: Parlamentul a aprobat starea de urgență și a respins moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Recean
  

Autoritățile de la Chișinău au spus că, în prezent, capacitatea de import a energiei electrice din România în R. Moldova este limitată la circa 315 MW, în vreme ce necesarul minim ar fi de două mai mare.

„România are o datorie, Europa are o datorie să nu abandoneze Republica Moldova şi Ucraina în faţa agresiunilor venite de la Est, fie ele sub forma tancurilor, rachetelor şi urii, fie prin şantajul barbar în sectorul energetic”, a mai transmis Burduja.

Planurile de susținere energetică a Republicii Moldova vin după ce autoritățile de la Chișinău au declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova are o strategie nouă pentru crize energetice. E gata să treacă iarna fără gaze rusești
  

Măsura vine cu aproximativ două săptămâni înainte de încheierea contractului care permitea Gazprom să exporte gaze naturale folosind rute care trec prin Ucraina. Deși Chișinăul a încercat să discute o continuare a furnizării gazelor naturale prin ruta balcanică, Gazprom a condiționat acest fapt de plata unei pretinse datorii istorice de circa 700 de milioane de dolari a malului drept.

O posibilă sistare a livrărilor de gaze ar risca să creeze, mai ales în regiunea transnistreană, o criză energetică și umanitară, mai ales în ceea ce privește furnizarea energiei electrice, dar și în ce privește capacitatea de plată a populației din zonă pentru resursele energetice la preț de piață.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rutte a spus că cheltuielile viitoare ar trebui să fie mult mai mari decât ținta actuală a alianței de 2% din produsul intern brut (PIB).

„Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung, cu Ucraina și cu noi”, a spus Rutte într-un discurs la Bruxelles, citat de Sky News.

„Nu suntem pregătiți pentru ceea ce ni se va întâmpla peste patru până la cinci ani”, a spus secretarul general al NATO.

„Este timpul să trecem la o mentalitate de război și să ne alimentăm producția de apărare și cheltuielile pentru apărare”, a spus Rutte.

Alianța estimează că 23 din cei 32 de membri ai săi vor îndeplini ținta de 2% în acest an.

„În timpul Războiului Rece, europenii au cheltuit mult mai mult de 3% din PIB pentru apărare”, a spus Rutte. „Vom avea nevoie de mult mai mult de 2%”, a adăugat el.

Membrii NATO se confruntă cu o presiune reînnoită din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump , care a cerut aliaților Americii să cheltuiască cel puțin 3% din PIB pentru apărare.

Donald Trump , care își preia funcția pe 20 ianuarie, a amenințat în primul mandat că SUA nu vor apăra țările „delincvente” care nu cheltuiesc suficient pentru apărarea lor.

• Te-ar putea interesa și: Tusk și Macron discută despre trupe europene și garanții de securitate pentru Ucraina
  
  Alianța se întemeiază pe principiul că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor, iar comentariile lui Trump au iscat temeri cu privire la sprijinul pe care SUA îl vor acorda țărilor din alianță într-o eventuală criză.

Rutte, fost prim-ministru olandez, a spus că alianța trebuie să intensifice producția de apărare și a cerut guvernelor „să nu mai creeze bariere între ele”.

El a transmis un mesaj industriei de apărare: „Sunt bani pe masă și vor crește. Așa că îndrăznește să inovezi și să-ți asumi riscuri”.

De asemenea, șeful NATO a avertizat despre o „campanie coordonată de destabilizare a societăților noastre”, inclusiv atacuri cibernetice și tentative de asasinat.

Rutte a avertizat, de asemenea, cu privire la ambițiile Chinei și a spus că Beijingul își consolidează substanțial forțele „fără transparență și fără limitări”.

Știre preluată de la Europa Liberă România!

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu votul deputaților PAS, în vreme ce opoziția socialistă a votat contra.

De la tribuna Parlamentului, premierul Dorin Recean a spus că măsura este necesară deoarece Gazprom ar putea sista livrările de gaze spre stânga Nistrului, ceea ce ar putea duce la o criză umanitară în regiune, dar și pentru a asigura stabilitatea sectorului energetic din țară, care ar rămâne fără electricitatea furnizată, la tarife ieftine, de centrala de la Cuciurgan, ce asigură circa 70% din necesitățile interne.

Recean a insistat că malul drept al Nistrului se bucură în continuare de „independență energetică” față de Gazprom.

„Privind în perspectivă, trebuie să facem din această iarnă ultima în care Kremlinul poate influența securitatea noastră. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești”, a spus premierul.

• Te-ar putea interesa și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale

Guvernul susține că o eventuală criză umanitară în stânga Nistrului ar afecta circa 300 de mii de cetățeni moldoveni din zonă, care riscă să rămână fără gaz, electricitate, dar și bani suficienți pentru a procura produsele de bază, la mijloc de iarnă. Autoritățile de la Chișinău spun că malul drept are asigurate rezerve de gaz, în vreme ce malul stâng al Nistrului rămâne complet dependent de livrările de gaz ale companiei rusești Gazprom.

Și autoritățile de la Tiraspol au anunțat stare de urgență în energetică pentru următoarele 30 de zile. Așa-zisul minister al economiei din regiune a spus că centrala de la Cuciurgan are stocuri de cărbune pentru 30 – 50 de zile, dar Chișinăul afirmă că există incertitudini cu privire la calitatea acestuia și capacitatea de producție a centralei.

În cadrul ședinței, care a durat peste 10 ore, parlamentarii au dezbătut și moțiunea de cenzură împotriva Guvernului depusă de deputații socialiști și comuniști. Aceștia au acuzat guvernarea că nu a gestionat eficient situația din domeniul energetic și că starea de lucruri în domeniu „s-a degradat”.

În cele din urmă, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Recean a picat, fiind susținută doar de 18 deputați din opoziție.

Ultima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean a fost depusă tot de parlamentarii BCS în octombrie anul trecut. Aceasta a fost respinsă tot după peste zece ore de dezbateri, folosite de guvern pentru a-și lăuda politicile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit raportului nesecretizat, autoritățile ruse au creat un centru de comandă în Moscova, coordonat pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Federația Rusă pentru a influența rezultatul scrutinelor.

Musteața a menționat că autoritățile moldovene, în parteneriat cu partenerii externi, au contracarat atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, au identificat rețele de observatori falși, au dejucat planuri de perturbare a alegerilor și au prevenit tentative de cumpărare a voturilor.

Raportul mai arată că Federația Rusă a folosit intens platformele online pentru propagandă. În 2024, o rețea de conturi de pe Telegram, TikTok și YouTube a distribuit narative pro-Kremlin, inclusiv mesaje de susținere a războiului.

După primul tur al prezidențialelor și referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie, președinta Maia Sandu a acuzat „grupări criminale și forțe străine” de implicare în procesul electoral, prin care ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Constatări similare au fost emise de misiunea de observare a alegerilor ENEMO și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia „a fost acuzată fără dovezi” de amestec în afacerile interne ale Moldovei și a acuzat, la rândul său, partenerii occidentali ai puterii de la Chișinău de „amestec în procesul electoral”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În interviul din revista americană Time, care i-a acordat titlul de „Persoana Anului”, Trump a insistat, pe de altă parte, că nu va abandona Ucraina, deoarece sprijinul SUA pentru Kiev va fi o pârghie importantă în efortul de a opri războiul.

Washingtonul a furnizat Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, care pot pătrunde adânc în interiorul Rusiei, provocând represalii furibunde din partea Moscovei, care a răspuns cu noua sa rachetă hipersonică, Oreșnik.

„Sunt în dezacord vehement cu trimiterea de rachete la sute de mile în Rusia. De ce facem asta?", a întrebat Trump, indignat, în interviul din Time.

Rachetele ATACMS, amintește AFP, au o rază maximă de acțiune de 300 de kilometri. Interviul din Time a fost realizat spre sfârșitul lunii noiembrie, înaintea întâlnirii lui Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, facilitată de președintele Franței în marginea ceremoniilor redeschiderii catedralei Notre Dame, din Paris, săptămâna trecută.

Cei prezenți au relatat că Trump a avut acolo o atitudine „respectuoasă” față de liderul ucrainean și a fost în „mod de ascultare”, părând real interesat de ce află de la el.

„Nu abandonez”

Presat în legătură cu sprijinul său pentru Ucraina, care nu a fost tocmai entuziast în trecut, Trump a declarat în interviul din Time că se va folosi de sprijinul Washingtonului pentru Kiev ca pârghie pentru a încheia războiul.

„Vreau să ajungem la un acord și singura modalitate de a ajunge la un acord este să nu abandonezi", a spus el. AFP notează că agențiile de presă rusești au „sărit” pe comentariile lui Trump din Time, care ar confirma justețea pozițiilor Kremlinului față de conflict, mai degrabă decât punctul de vedere al Kievului.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski spune că a discutat cu Trump și Macron despre o „pace justă”

În același interviu publicat joi, Trump a reiterat că îi va grația pe majoritatea celor condamnați în revolta de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, anume chiar „în primele minute” ale noului său mandat, care începe oficial la 20 ianuarie.

Întrebat dacă are încredere în premierul israelian, Benjamin Netanyahu, pentru rezolvarea conflictului din Gaza, Trump a răspuns: „N-am încredere în nimeni”.

Associated Press amintește că Trump a mai fost Persoana Anului în viziunea revistei Time în 2016, când a fost ales pentru prima dată la Casa Albă. Pe lista finaliștilor pentru premiul din acest an au mai fost personalități precum vicepreședinta SUA, Kamala Harris, proprietarul X, Elon Musk, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și Kate, prințesa de Wales.

Time a anunțat cine a câștigat titlul pe anul acesta la o ceremonie ținută la Bursa de Valori de pe Wall Street, la New York, Trump având ocazia să sune clopotul de inaugurare a tranzacțiilor zilnice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Donația a venit din partea Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și are o valoare de 8,8 milioane de lei.

Ambulanțele de tip C sunt dotate cu dispozitive medicale performante de terapie intensivă mobilă, ce permit transferul bebelușilor în stare critică în condiții de maximă siguranță către instituțiile medicale pentru îngrijiri specializate. Acestea vor fi repartizate în diferite zone din țară.

Ministerul Sănătății spune că în fiecare ambulanță se află câte un incubator de transport, ventilator pentru respirație artificială neonatal, monitor pentru măsurarea funcțiilor vitale, aspirator de urgență pentru nou-născuți, defibrilator, laringoscop, trusă medicală de urgență etc. Acestea funcționează ca un sistem de alimentare autonom, garantând operativitate neîntreruptă.

În parcul de autosanitare al serviciului de urgență existau doar două astfel de reanimobile.

• Te-ar putea interesa și: Sistemul de sănătate, dotat cu 41 de ambulanțe noi

O parte din lotul de manechine medicale donate vor merge și la Spitalul Clinic Bălți. Acestea sunt destinate îmbunătățirii pregătirii practice a cadrelor medicale, inclusiv a studenților, rezidenților și personalului medical cu studii medii, în domeniul sănătății sexuale și reproductive.

Cu suportul UNFPA, Guvernului SUA și altor parteneri internaționali, în ultimii trei ani, au fost modernizate complet 12 centre perinatale din toată țara. 9 dintre ele au fost dotate și cu ambulanțe de tip A. Investiția a costat peste 4 milioane de dolari.

Serviciul de asistență medicală urgentă, în ultimii doi ani, a fost dotat, din diferite surse, cu 209 autosanitare noi în valoare de circa 268 de milioane de lei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Datele au fost anunțate de directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Alexandr Pînzari, în timpul audierilor parlamentare din 12 decembrie privind coruperea electorală a alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie.

Pînzari a spus că în total 337.260 de lei au fost achitați benevol de cetățenii care s-au ales cu amenzi, în timp ce 132 de procese-verbale de amendare pentru corupere electorală au fost contestate în instanța de judecată. Până în prezent, în patru cazuri, instanța de judecată a respins contestațiile.

Directorul CNA a spus deputaților că organele de drept continuă documentarea cazurilor de corupere electorală și în prezent.

• Vezi și: CNA: Amenzile pentru corupție electorală au ajuns la 9 milioane de lei

În timpul audierilor parlamentare, procurorul general, Ion Munteanu, a spus că în total au fost intentate 84 de cauze penale legate de infracțiuni în procesul electoral, dintre care 70 se referă la coruperea electorală.

Dintre acestea, 14 cauze penale care includ 19 inculpați se află pe rolul instanțelor de judecată. Munteanu a spus că se așteaptă ca primele sentințe să fie pronunțate în prima jumătate a anului viitor.

La 6 decembrie, CNA a anunțat că a aplicat în total amenzi de 9 milioane de lei pentru coruperea electorală pasivă. Cuantumul amenzilor a fost de la 25 de mii la 37,5 mii lei per fiecare caz.

Cei sancționați au primit amenzi pentru că și-au vândut voturile, prin acceptarea sau primirea, personal sau prin intermediar, a unor bunuri, servicii sau privilegii sub orice formă, care nu li se cuvin.

Legislația prevede că persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de corupere electorală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters scrie că puterile europene doresc să îi demonstreze lui Donald Trump, care va fi învestit în funcție la 20 ianuarie, că sunt dispuse să își asume partea lor de povară pentru a pune capăt războiului de aproape trei ani din Ucraina.

În cadrul unei adevărate avalanșe de demersuri diplomatice europene ce au ca numitor comun Ucraina, premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară este o susținătoare fermă a Ucrainei vecine, îl găzduiește pe președintele francez Emmanuel Macron joi, la Varșovia.

Unul dintre subiectele de pe ordinea de zi este ideea de a trimite trupe europene în Ucraina în cazul în care va exista o încetare a focului și un acord de pace între Ucraina și Rusia, au declarat doi diplomați.

Asta, au spus aceleași surse, ar funcționa ca un fel de garanție de securitate bilaterală sporită, având în vedere că există puține șanse ca Ucraina să obțină aderarea la NATO sau măcar o invitație în viitorul apropiat. În plus, aranjamentul i-ar arăta lui Trump că există o dorință reală a Europei de a se angaja direct.

Franța și Marea Britanie au discutat deja luna trecută perspectiva trimiterii de trupe europene în Ucraina; au existat discuții similare și între Ucraina, țările baltice și scandinave, au declarat cinci diplomați europeni, contactați tot de Reuters.

Un „nucleu dur” de state?

„Nu există un consens între toate țările europene, așa că ideea ar fi să creăm o coaliție de 5-8 țări, care nu depind de NATO, ci de acorduri bilaterale cu Ucraina și care sunt foarte hotărâte să acționeze”, a declarat o sursă la curent cu discuțiile preliminare.

Nu există încă propuneri concrete, iar diplomații au declarat că Polonia nu se numără în acest stadiu printre țările considerate dispuse să trimită la nevoie trupe.

Macron a sugerat pentru prima dată această idee în februarie, dar ea a fost respinsă imediat de mai mulți aliați, în special de Germania.

Ulterior, au fost prezentate planuri de trimitere a unor trupe necombatante care să asigure instruire, operațiuni de deminare sau chiar controlul frontierelor, dar acestea nu s-au materializat niciodată - chiar dacă propaganda Kremlinului le-a „semnalat” mereu că ar fi deja în Ucraina.

Ajutorul pentru o Ucraină ajunsă la pace cu Rusia se discută intens în aceste zile în UE, chiar dacă pacea pare departe.

• Te-ar putea interesa și: Discuții despre pacea în Ucraina ar putea avea loc în această iarnă, spune premierul Tusk

Miniștrii de finanțe și de externe din Franța, Germania și Polonia se vor întâlni joi și vineri la Varșovia și la Berlin, cu doar câteva săptămâni înainte ca Polonia să preia președinția UE de la Ungaria, o țară despre care mulți spun că reprezintă mai degrabă interesele Rusiei, inclusiv în chestiunea ucraineană.

Discuțiile din Polonia și cele de la Berlin, notează Reuters, vor examina consolidarea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina pe termen imediat și modul în care Europa poate mări finanțarea apărării comune, inclusiv prin intermediul unor credite comune.

O sursă guvernamentală poloneză a declarat că Varșovia a făcut presiuni pentru creșterea finanțării comune a apărării aliaților europeni, dar s-a confruntat în trecut cu rezistență. „De la alegerea lui Trump, toți prietenii noștri au înțeles că am avut dreptate”, a adăugat sursa poloneză citată de Reuters.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Este o decizie istorică, care marchează sfârșitul procesului de aderare a celor două țări la spațiul de liberă circulație al UE, un obiectiv-cheie atât al Bulgariei, cât și al României de la aderarea lor la Uniunea Europeană", au declarat cele două țări într-o declarație comună, citată de AFP.

Cele două state intrate în UE la 1 ianuarie 2007 au așteptat cel mai mult dintre toate membrele intrarea în Schengen. În martie 2024 li s-a permis aderarea măcar cu frontierele navale și aeriene, iar joi, 12 decembrie, miniștrii de Interne din celelalte 25 de țări UE și-au dat acordul oficial pentru eliminarea controalelor și la frontierele terestre.

Este de așteptat ca în primele șase luni ale anului viitor să mai fie totuși controale aleatorii la granițele vizate, mai ales din cauza insistenței Austriei.

Cele două țări au fost felicitate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a spus, ca de multe alte ori, că locul lor este în Schengen.

Pentru R. Moldova, decizia de joi înseamnă că frontiera terestră Schengen va fi de acum pe Prut. În ciuda asigurărilor autorităților române și moldovene că nu vor fi schimbări negative la graniță, transportatorii, mai ales, se tem că s-ar putea lungi cozile.

România și Bulgaria au fost ținute ani de zile în sala de așteptare a spațiului Schengen mai ales din cauza efortului unor membri vechi ai UE, ca Germania, Olanda și mai nou Austria, de a le obliga să ducă la capăt reforme care nu întotdeauna au avut de-a face cu frontierele.

Promisiunea „primirii în Schengen” s-a aflat mereu în retorica politicienilor de la Sofia și București, iar unele forțe naționaliste din ambele țări au folosit întârzierea pentru a le arăta compatrioților că sunt tratați de UE ca niște „cetățeni de categoria a doua”.

Schengen „terestru” s-a extins ultima oară la 1 ianuarie 2023, când a fost primită Croația, care aderase la UE cu 10 ani înainte.

În pregătirea momentului, Zagrebul a asigurat Bosnia vecină, țară din afara UE, unde trăiesc mulți etnici croați, unii cu pașapoarte croate - într-o simbioză asemănătoare cu România-Moldova - că nu va ridica „o fortăreață” odată intrată în Schengen.

De atunci nici nu s-au raportat mari dificultăți la granița croato-bosniacă.

Noua extindere a spațiului Schengen vine într-un moment când unii se întreabă dacă el mai există cu adevărat.

Multe dintre țări, între care Germania, Franța, Italia, Suedia, Olanda, Austria au în vigoare controale la frontiere pe fondul conflictelor internaționale și a amenințărilor teroriste.

Cu toate acestea, cum notează AP, Schengen rămâne una dintre principalele realizări ale „construcției europene”. El a început ca un proiect interguvernamental între cinci țări ale UE - Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg - și s-a extins treptat pentru a deveni cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, permițând oricui să călătorească precum în propria țară de la Helsinki până la Lisabona sau de la Cercul Polar până în Creta.

Singurele țări UE care nu sunt membre Schengen acum sunt Irlanda și Ciprul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma investigațiilor, procurorii au constatat că deși alegătorii erau alături, medicul, pretinzând că-și ajuta pacienții, lua ștampila de la aceștia și personal o aplica în locul alegătorilor - pentru un anumit candidat la funcția de președinte al R. Moldova și o anumită opțiune la referendum.

Cazul a fost sesizat de Asociația Promo-LEX în ziua alegerilor, pe 20 octombrie, care a și publicat imagini video în acest sens. În total au fost vizați 25 de vârstnici, iar membrii biroului electoral nu au intervenit pentru a stopa ilegalitatea, au spus observatorii.

La scurt timp, Poliția l-a reținut pe medic, iar ulterior, a spus că-l suspectează inclusiv de faptul că ar fi primit bani de la organizația criminală Șor pentru aceste acțiuni.

• Vezi și: Medicul suspectat că vota în locul bătrânilor de la un azil din Comrat, reținut de Poliție

Pe parcursul urmăririi penale, procurorii au cerut suspendarea acestuia din funcție, dar demersul lor a fost respins de Judecătoria Comrat.

În instanță, medicul este învinuit de votarea în locul altor persoane fără a deține acest drept. Dacă va fi găsit vinovat, el s-ar putea alege cu o amendă de până la 52.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de până la 200 de ore sau închisoare de până la 3 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii constituționali vor putea primi sancțiuni sub formă de avertisment, mustrare sau ridicare a mandatului dacă vor aduce daune imaginii CC sau vor „submina încrederea în procesul independent și imparțial de luare a deciziilor de către CC”.

Curtea Constituțională însăși va examina impunerea de sancțiuni disciplinare față de judecători. Cea mai blândă pedeapsă este un avertisment scris, care va fi valabil timp de un an. Dacă judecătorul comite o altă infracțiune similară în această perioadă, i se va impune o sancțiune mai severă. Un judecător poate fi, de asemenea, mustrat, sancțiune valabilă timp de doi ani.

Cea mai severă pedeapsă este demiterea. 2/3 din judecătorii CC vor trebui să voteze pentru aceasta. Această decizie va fi definitivă și nu va putea fi contestată.

Pe lângă sancțiuni, proiectul de lege nu conține nicio inovație fundamentală. CC, ca și până acum, va fi format din șase judecători numiți de Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani. Doar că potrivit noii legi judecătorii nu vor putea avea mai mult de un mandat, față de două cum erau până acum.

• Te-ar putea interesa și: Consiliul Europei: Moldova face schimbări în justiție, dar ar trebui să adopte mai puține legi în regim de urgență

Totodată, noile prevederi spun că, la preluarea mandatului, judecătorii vor fi obligați să se retragă din partidele politice. Până acum, aceștia erau obligați doar să-și suspende calitatea de membru de partid.

Judecătorii CC își vor păstra inviolabilitatea, care se extinde asupra locuinței și cabinetului de serviciu, a vehiculelor și a mijloacelor de telecomunicație folosite, asupra corespondenței, bunurilor și documentelor personale.

O altă prevedere, care a stârnit numeroase critici din partea opoziției, se referă la faptul că judecătorii constituționali, care au ocupat funcția timp de un mandat întreg, vor putea primi o pensie de minim 55% și maxim 80% din salariu. În prezent, salariul unui judecător constituțional variază de la 55.000 de lei până la peste 70.000 lei, potrivit datelor prezentate de instituție anul trecut.

Prevederile stabilesc că după pensionare, judecătorii constituționali vor putea încasa atât pensia, cât și salariul. Pensiile acestora vor fi achitate atât din bugetul asigurărilor sociale, cât și din bugetul de stat.

Legea a fost elaborată de Guvern și trimisă, pe 11 decembrie, la Parlament spre aprobare. Până acum, CC funcționa în baza a două legi, pe care ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, le-a numit „depășite”.

Potrivit ei, noua lege este una „modernizată”, iar aprobarea ei este necesară inclusiv pentru procesul de integrare a R. Moldova la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În noua legislatură aleasă la 1 decembrie, cele mai multe mandate de deputați și senatori vor reveni Partidului Social Democrat (PSD), urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Vor fi în total 331 de deputați, 312 aleși și 19 de la minorități. Un mandat de deputat a fost obținut și de Valeriu Munteanu, fost ministru al Mediului în R. Moldova, care a acces în legislativul de la București, câștigând alegerile de pe circumscripția Dâmbovița, pe listele AUR.

Convocarea Parlamentului de la București, care va avea loc la 20 decembrie, ora 14:00, la Palatul Parlamentului, vine în condițiile în care partidele proeuropene PSD, PNL, USR și UDMR au ajuns marți, 10 decembrie, la un acord prin care se angajează să participe împreună la guvernare.

Acestea urmează să discute numele noului premier și partajarea portofoliilor în viitorul Guvern, dar și la nivelul comisiilor parlamentare.

• Te-ar putea interesa și: Partidele pro-europene din România încep discuțiile pentru formarea noului guvern
  

Cele patru partide care vor să formeze alianța de guvernare ar avea aproximativ 65% din totalul parlamentarilor. Partidele naționaliste, populiste sau extremiste vor reprezenta aproximativ 35% din viitorul Legislativ.

Deși mandatul lui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie, potrivit Constituției și deciziilor Curții Constituționale a României, el va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales, lucru care s-ar putea întâmpla în primăvară, când sunt așteptate noi alegeri prezidențiale.

Alegerile prezidențiale din noiembrie au fost anulate de Curtea Constituțională de la București, după ce rapoarte ale serviciilor secrete au sugerat o ingerință a Rusiei în sprijinul candidatului filorus Călin Georgescu, care a înregistrat o victorie surprinzătoare în primul tur de scrutin din 24 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Energocom, în perioada 1-10 decembrie compania a importat 110.000 MWh, adică cu 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Cererea mai mare de energie electrică în R. Moldova a început să crească la sfârșitul lunii noiembrie și a concis cu majorarea prețurilor pe piața din România, unde, de asemenea, a crescut cererea și, prin urmare, importurile de energie.

În același timp, Energocom spune că a importat mai mult decât a fost planificat și de la centrala de la Cuciurgan, unde costul este stabilit la un tarif de 66 dolari per MWh.

Câtă electricitate va importa în decembrie R. Moldova?

Planurile de achiziții a Energocom prevăd importuri în luna decembrie de 463.000 de MWh. Asta înseamnă că în primele zece zile din lună s-a importat aproape 24% din volumul preconizat.

Potrivit planificării, aproximativ 37% din energie urmează să fie livrată de Centrala de la Cuciurgan din regiunea transnistreană.

• Te-ar putea interesa și: De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

O treime din electricitate urmează a fi cumpărată de pe bursa română (OPCOM) și de la alți parteneri locali, români și ucraineni. Restul necesarului va fi achiziționat direct de la Centrala de la Cernavodă, România.

Local, R. Moldova poate produce aproximativ 25% din ceea ce consumă. Mai exact, centralele de termoficare din Chișinău și Bălți ar urma să genereze 115.400 MWh (sau circa 25%), în timp ce instalațiile de energie regenerabilă - aproximativ 6.400 MWh (1,4%), potrivit datelor Energocom.

Perioadă complicată în energetică

Creșterea consumului energiei electrice coincide cu prefigurarea unei crize majore în energetică care poate afecta R. Moldova începând cu noul an.

Autoritățile se tem de posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.

O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.

• Vezi și: Guvernul propune stare de urgență în energetică din 16 decembrie

Pentru a face față provocării, Guvernul a cerut instituirea stării de urgență în energetică pentru 60 de zile, din 16 decembrie, și a adoptat o nouă strategie de gestionare a situațiilor de criză din energie.

În contextul adoptării noii strategii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că centralele electrice de pe malul drept pot asigura doar 23% din energia necesară R. Moldova (fără regiunea transnistreană), iar importurile din România sunt „insuficiente pentru a satisface cererea totală” de energie a R. Moldova, capacitatea de import fiind limitată în prezent la 315 mWh.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința de Guvern, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a justificat necesitatea registrului agresorilor prin necesitatea „consolidării mecanismul de prevenire și combatere a violenței în familie”.

Potrivit ei, sistemul va ajuta poliția să monitorizeze mai eficient agresorii și le va permite să intervină proactiv în familii cu risc pentru a preveni recidivele violenței.

Ministerul Afacerilor Interne va fi responsabil de crearea și gestionarea acestui registru. Acolo va fi inclusă informația despre persoanele care au manifestat violență dar și despre femeile care au suferit în urma acțiunilor lor.

• Te-ar putea interesa și: Vârstnicii supuși violenței în familie recunosc abuzurile, dar nu caută ajutor

În registru va fi dusă evidența cazurilor de violență fizică, psihologică, sexuală, economică și spirituală; va gestiona datele agresorilor care au admis aceste abuzuri; măsurile de protecție aplicate și va permite generarea de rapoarte statistice personalizate, spun autoritățile.

În sistem vor fi introduse și informații despre agresori, precum cauzele contravenționale sau penale pornite în privința acestora, deciziile instanțelor judecătorești, aplicarea măsurilor de protecție etc.

Conceptul prevede și implementarea unor algoritmi de inteligență artificială pentru analiza și identificarea pattern-urilor în datele colectate, pentru a sugera riscuri și nevoi suplimentare de intervenție.

Datele Poliției arată că în primele șase luni ale anului curent, au fost înregistrate 22 cazuri de deces în urma violenței în familie, față de 14 înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, 767 de persoane au fost înregistrate ca agresori, dintre care 685 bărbați și 77 femei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aproximativ 4.000 de protestatari, mulți fluturând steaguri UE și georgiene, s-au adunat în fața clădirii parlamentului pe 10 decembrie, înfuriați de decizia recentă a guvernului de a amâna negocierile de aderare la UE până cel puțin în 2028.

Protestele vin și după ce alegerile parlamentare au fost afectate de acuzații serioase de ilegalități și interferențe rusești.

Miniștrii de Externe ai UE urmează să se întâlnească pe 16 decembrie și au anunțat că vor discuta posibile sancțiuni pentru liderii georgieni, pe fondul unor „îngrijorări credibile” privind acte de tortură aplicate protestatarilor.

„Regresul democratic persistent și mijloacele represive recente utilizate de autoritățile georgiene au consecințe asupra relațiilor noastre bilaterale. UE va lua în considerare măsuri suplimentare”, se arată într-un comunicat.

„Peste 400 de persoane au fost reținute și peste 300 au suferit violențe și rele tratamente, multe necesitând îngrijiri medicale urgente”.

„UE deplânge aceste acțiuni represive împotriva protestatarilor, reprezentanților mass-media și liderilor opoziției și solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute”, se arată în comunicat.

Embed Răspândește

Explainer: Ce urmează pentru Georgia? Patru scenarii posibile: De la alegeri anticipate la proteste mai mari

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00

Avertismentele vor veni la summit

Într-un proiect de document văzut de RFE/RL înaintea unei reuniuni a Consiliului European din 19 decembrie (ultimul summit UE din anul acesta) UE își exprimă îngrijorarea cu privire la represiunea violentă împotriva protestatarilor și decizia guvernului georgian de a suspenda procesul de aderare a țării la UE.

„Consiliul European condamnă cu fermitate violențele împotriva protestatarilor pașnici”, se arată în document.

„Autoritățile georgiene trebuie să respecte dreptul la libertatea de întrunire și de exprimare și să se abțină de la utilizarea forței. Toate actele de violență trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere".

Marea Britanie a anunțat pe 9 decembrie că și-a redus drastic contactele cu guvernul Georgiei și a criticat represiunea „șocantă” împotriva jurnaliștilor și a demonstranților pro-occidentali.

Georgia a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2023, dar relațiile cu Bruxelles-ul s-au înrăutățit în ultimele luni. Totul pare să fi început cu adoptarea unei legi controversate privind „agenții străini”.

Actul normativ este criticat pentru că discreditează public mii de instituții media și grupuri ale societății civile, catalogate drept „servicii” ale unor puteri externe.

• Te-ar putea interesa și: Un moldovean cu două patrii, în mijlocul protestelor din Georgia

Tensiunile au crescut după ce partidul de guvernământ Visul Georgian și-a declarat victoria în alegerile din 26 octombrie. Opoziția pro-occidentală și președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, au spus că scrutinul a fost fraudat cu ajutorul Moscovei.

Protestele s-au intensificat după ce guvernul de la Tbilisi a anunțat că suspendă până în 2028 discuțiile cu Bruxelles-ul privind aerarea Georgiei la UE.

În capitala georgiană, poliția anti-revoltă a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva demonstranților pașnici. Mulți jurnaliști au relatat că au fost vizați de forțele de securitate și de bărbați în haine civile.

În ciuda declarațiilor puternice, UE ar putea avea dificultăți în a ajunge la un consens în timpul summitului.

Liderul maghiar de dreapta, Viktor Orban, și-a exprimat sprijinul pentru guvernul georgian, și a condamnat eforturile de a sancționa liderii Visul Georgian pentru tacticile brutale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noua strategie se regăsește în regulamentul și planul de acțiuni privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic, adoptate de Guvern pe 11 decembrie.

Noul regulament a fost elaborat de Ministerul Energiei „în baza experienței acumulate în 2021-2023”, marcate de mai multe crize energetice generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și „în conformitate cu normele Uniunii Europene”, care întăresc cooperarea regională în sectorul energetic, a explicat secretatul de stat Constantin Barosan, care a prezentat proiectul în Guvern.

În esență, regulamentul stabilește măsuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor energetice, dar și planul de acțiune a structurilor de stat în cazul apariției unei crize.

În plan sunt specificate 31 scenarii de risc și măsurile pe care statul le va lua în cazul apariției lor. Scenariile includ situații de nefuncționare a pieței energiei electrice, dezastre naturale, atacuri asupra infrastructurii energetice etc.

Printre scenarii descrise se numără și cel de deficit al combustibilului fosil, precum sunt gazele naturale sau cărbune. În acest caz, planul de acțiune prevede reducerea sau chiar anularea exportului energiei electrice; solicitarea ajutorului țărilor vecine; deconectări ș.a. Totodată, este prevăzută protejarea consumatorilor prioritari, precum spitale grădinițele și școlile, astfel încât serviciile sociale de importanță majoră să nu fie sistate.

• Vezi și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale

Gestionarea situațiilor de criză va fi asigurată de Ministerul Energiei, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, operatorii de transport și distribuție a energiei electrice, precum și de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În contextul adoptării noii strategii, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că centralele electrice de pe malul drept pot asigura doar 23% din energie necesară R. Moldova (fără regiunea transnistreană), iar importurile din România sunt „insuficiente pentru a satisface cererea totală” de energie a R. Moldova, capacitatea de import fiind limitată în prezent la 315 mWh.

Tot pe 11 decembrie, Guvernul a înaintat Parlamentului solicitarea de a institui starea de urgență pentru 60 de zile, din 16 decembrie, pentru a preveni „o posibilă criză umanitară” în stânga Nistrului.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul propune stare de urgență în energetică din 16 decembrie

Autoritățile se tem de posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.

O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serebrian a făcut referire la posibila sistare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană, în condițiile în care, de la 1 ianuarie, expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, iar aprovizionarea de către Gazprom prin rute alternative rămâne incertă, după ce concernul rus a cerut guvernului moldovean să achite o pretinsă datorie de circa 700 de milioane de dolari.

Vicepremierul a spus că circa 300 de mii de cetățeni de pe malul stâng vor avea de suferit în acest scenariu, iar autoritățile de la Chișinău au responsabilitatea de a preveni și reduce riscurile în acest caz. Serebrian a mai spus că există riscul ca aceștia să nu poată avea capacitatea să plătească pentru energia electrică și gaze la preț de piață.

• Vezi și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

O eventuală sistare a livrărilor de gaze naturale ar afecta și Chișinăul, care procură energie electrică la tarife relativ ieftine de la centrala de la Cuciurgan, care o produce utilizând gazul rusesc livrat gratis regiunii transnistrene.

De ce este nevoie de starea de urgență?

Declararea stării de urgență oferă guvernării mai multe instrumente pentru a gestiona o ipotetică criză energetică, se arată în nota informativă a Guvernului.

Această măsură, dacă va fi aprobată de Parlament, va permite autorităților moldovene să procure mai ușor energia electrică pe piața din România, mai scumpă, deși este vândută la un preț plafonat, dar care va acoperi deficitul creat de lipsa gazelor în stânga Nistrului.

Tot în starea de urgență, autoritățile vor putea dispune raționalizarea consumului de electricitate, să aloce mai ușor bani necesari pentru procurarea energiei, dar și să ia prin procedură simplificată decizii necesare asigurării cu resurse energetice, inclusiv prin derogare de la normele legale obișnuite.

O criză mai gravă decât cea din 2022

Guvernul avertizează că, începând cu noul an, poate apărea o criză energetică mai mare chiar și decât cea din 2022, începută odată cu invazia rusă în Ucraina. Asta deoarece din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, țara vecină s-a transformat dintr-o țară exportatoare de energie, în una importatoare.

Din cauza asta, spune guvernul de la Chișinău, în prezent R. Moldova trebuie să concureze inclusiv cu Ucraina pentru importul de energie de pe piețele externe, situație ce poate aduce atât „o creștere esențială a prețului energiei electrice de import”, cât și „imposibilitatea acoperii întregului deficit”.

Anterior, importurile de energie electrică din România, care veneau prin linia Isaccea - Vulcănești, au dus la unele pene de curent în noiembrie 2022, din cauza bombardamentelor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

• Citește și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale

Stare de urgență a fost instituită și de așa-zisele autorități de la Tiraspol, tot din cauza riscului de a rămâne fără gaze naturale. Decizia a fost luată la 6 decembrie de așa-numitul consiliu de securitate din regiune, care a precizat că autoritățile au rezerve de cărbuni pentru centrala de la Cuciurgan doar pentru 50 de zile.

Chișinăul spus anterior că nu va putea să facă față unei crize energetice fără sprijinul partenerilor externi, iar Ministerul Energiei a estimat aceste cheltuieli la circa 400 de milioane de euro anual, dacă regiunea transnistreană nu va mai primi deloc gaze de la Gazprom (necesitățile regiunii fiind de circa 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei 15 judecători au părăsit sistemul din proprie inițiativă, după ce, acum o lună, Comisia Vetting a notificat Curțile de Apel din Bălți, Cahul și Comrat despre începerea evaluării integrității financiare și etice a membrilor săi.

La ședința CSM a fost prezent un singur magistrat demisionar, de la Curtea de Apel Comrat, cererile celorlalți judecători fiind examinate în absența acestora.

Președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că judecătorii „au avut dreptul să plece” și le-a urat succes în activitatea lor viitoare.

„CSM le mulțumește colegilor judecători care, în pofida tuturor dificultăților cu care s-au confruntat pe parcursul carierei lor, au reușit să facă față și să contribuie la înfăptuirea justiției în Republica Moldova”, a spus Caraman.

• Te-ar putea interesa și: CSM revine la examinarea cererilor de demisie a celor 15 de judecători din curțile de apel

Potrivit legislației, judecătorii și procurorii care nu doresc să fie supuși procedurii de vetting pot demisiona în termen de 20 de zile de la data notificării.

La 28 noiembrie, Comisia Vetting a anunțat că ar fi trebuit să verifice 23 de judecători de la cele trei curți de apel, dar numai opt au fost de acord cu această procedură.

Acum, la Curtea de Apel Bălți vor rămâne doar trei judecători care vor fi supuși verificării și patru judecători care au fost transferați temporar de la alte instanțe. Un alt judecător a fost suspendat după ce nu a susținut evaluarea în calitate de candidat la Curtea Supremă de Justiție.

La Curțile de Apel din Cahul și Comrat vor rămâne câte trei judecători.

La ultima sa ședință din 2 decembrie, CSM a anunțat un concurs pentru transferul temporar al judecătorilor de la instanțele inferioare la cele trei Curți de Apel, de la Bălți, Cahul și Comrat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te