„Am efectuat lovituri precise împotriva unor ținte militare din Iran și am prevenit amenințările imediate la adresa statului Israel”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, Daniel Hagari, la încheierea atacului, câteva ore mai târziu.

Avioanele israeliene au atacat centre de producție de rachete folosite de Iran împotriva Israelului, precum și sisteme de rachete sol-aer și alte ținte aeriene folosite pentru a contracara atacurile israeliene.

Hagari a avertizat că, dacă Iranul va riposta, Israelul va reacționa din nou. Agenția iraniană privată Tasnim, citând o sursă, informează că Iranul este pregătit să răspundă agresiunii israeliene, precum și oricărei alte agresiuni.

Agenția iraniană de apărare aeriană a confirmat că Israelul a lovit ținte militare în provinciile Teheran, Khuzestan și Ilam. Explozii s-au auzit și în regiunile Isfahan, Razavi Khorasan și Kurdistan, potrivit postărilor de pe rețelele de socializare.

Forțele armate iraniene au raportat moartea a doi membri ai armatei iraniene în urma unui atac israelian.

Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a declarat că niciuna dintre facilitățile sale nu a fost avariată. Agenția Tasnim raportează despre funcționarea normală a rafinăriei de petrol din Teheran.

Potrivit agenției de stat siriene SANA, Siria a fost și ea atacată. Sistemele de apărare aeriană au interceptat și doborât mai multe rachete deasupra regiunilor de sud și centrală ale Siriei. Consecințele atacului sunt în curs de clarificare, a transmis agenția independentă Al-Monitor, citând un comunicat sirian. Israelul nu a raportat niciun atac asupra Siriei, dar de ani de zile vizează ținte legate de Iran în această țară.

Conform publicației The Wall Street Journal, Israelul a notificat Statele Unite cu privire la atacurile aeriene cu puțin timp înainte ca acestea să înceapă. SUA solicită Iranului să nu răspundă atacului israelian. „Dacă Iranul decide să riposteze, vom fi pregătiți, și vor exista consecințe pentru Iran. Cu toate acestea, nu dorim să ajungem acolo”, a declarat un oficial american, citat de WSJ. „Acesta ar trebui să fie sfârșitul confruntării directe dintre Israel și Iran”, a adăugat el.

Vezi și: SUA investighează o scurgere de informații despre planurile Israelului pentru un atac asupra Iranului

Surse Axios susțin că Israelul a informat Iranul prin intermediul unor terțe țări cu o zi înainte de atac, avertizând că orice ripostă va duce la un atac și mai puternic, în special dacă civilii vor fi răniți.

Sky News Arabia relatează că Rusia, cu câteva ore înainte de atacul israelian, a oferit Iranului informații despre atacurile iminente. Surse au clarificat că Moscova încerca astfel să reducă escaladarea.

Un mesaj publicat pe site-ul Pentagonului arată că secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a discutat despre atacul asupra țintelor din Iran cu omologul său israelian, Yoav Galant. Austin a subliniat angajamentul SUA față de securitatea Israelului și dreptul său la autoapărare. Forțele militare americane din Orientul Mijlociu sunt în alertă maximă, se precizează în comunicat.

Atacurile aeriene israeliene au fost efectuate ca răspuns la un atac masiv iranian de la 1 octombrie, care, la rândul său, a venit ca reacție la uciderea de către Israel a unor membri de rang înalt din grupările Hamas și Hezbollah, desemnate ca organizații teroriste de Statele Unite și Israel.

Te-ar putea interesa și: Blinken spune că „acum este momentul” să se pună capăt războiului din Gaza

O escaladare a conflictului ar putea duce la un război de amploare între cele două state, avertizează experții. În timpul discuțiilor preliminare despre răspunsul israelian, s-a raportat că SUA au cerut Israelului să nu lovească instalațiile nucleare și de producție de petrol iraniene.

În regiunea Herson, trei persoane au fost ucise și șapte rănite, inclusiv un copil. Alte patru persoane au murit, iar 20 au fost rănite în regiunea Dnipropetrovsk în urma bombardamentelor rusești din ultimele ore.

„Soldații ruși au vizat un oficiu poștal și cartiere rezidențiale din așezările regiunii; în mod special, o clădire mare și 17 case particulare au fost avariate. De asemenea, ocupanții au deteriorat clădiri economice și autovehicule”, a declarat șeful administrației militare regionale, Oleksandr Prokudin, în dimineața zilei de 26 octombrie.

Conform datelor sale, Herson și alte 16 așezări din regiune au fost supuse bombardamentelor și loviturilor aeriene.

Totodată, în noaptea de 26 octombrie, armata rusă a lansat rachete spre Nipru, omorând patru persoane și rănind alte 20, inclusiv patru copii, conform șefului Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, Igor Klimenko.

Acesta a precizat că printre cei decedați se numără soția și fiica unui polițist. Au fost distruse o casă cu două etaje și un garaj, iar alte 13 clădiri înalte, două case particulare și treizeci de autovehicule au fost avariate. Șeful administrației militare Dnipropetrovsk, Serghei Lîsak, a adăugat că echipele municipale au îndepărtat deja 80 de tone de resturi.

În plus, armata rusă a atacat Nikopol și Manganeț folosind artileria și dronele. „Infrastructura este grav afectată”, a scris șeful administrației locale.

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene utilizând diverse tipuri de arme și rachete.

Te-ar putea interesa și: Ucraina susține că Rusia desfășoară trupe nord-coreene în regiunea Kursk

Conducerea Rusiei neagă faptul că armata rusă, în cadrul acestui conflict de amploare, ar fi executat lovituri deliberate asupra infrastructurii civile a orașelor și satelor Ucrainei, omorând civili și distrugând spitale, școli, grădinițe, rețele de alimentare cu energie și apă.

Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică aceste lovituri drept crime de război comise de Federația Rusă și susțin că sunt intenționate.

Potrivit CEC, 1.532.264 de alegători au primit buletine de vot pentru referendumul din 20 octombrie, dintre care 1.531.392 de alegători au participat la votare.

Din numărul total de 1.488.874 de voturi valabil exprimate, pentru opțiunea „DA” au votat 749.719 de persoane, iar pentru opțiunea „NU” – 739.155 de persoane.

Membrii CEC au aprobat și raportul CEC privind rezultatele organizării și desfășurării referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și urmează să-l depună la Curtea Constituțională, pentru validare, care are la dispoziție 10 zile pentru a-l examina.

Vezi și: Când va putea fi dispusă renumărarea voturilor la referendum, cerută de comuniști

Anterior, Partidul Comuniștilor a solicitat într-un comunicat de presă renumărarea voturilor exprimate la secțiile de votare din străinătate, însă o astfel de decizie poate fi luată doar de CC, după examinarea raportului despre scrutin elaborat de CEC.

Într-un comunicat de presă publicat pe pagina formațiunii vineri, 25 octombrie, socialiștii aduc drept argumente declarațiile directorului de program al asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, care a criticat reducerea numărului secțiilor de vot deschise în Rusia, de la cinci la două.

Socialiștii spun că deschiderea a cinci secții de votare în Rusia „va fi o manifestare a unui respect minim față de reprezentanții uneia dintre cele mai mari diaspore moldovenești din străinătate”.

La scrutinele din 20 octombrie, în Rusia au fost deschise două secții de vot, după ce Ministerul Afacerilor Externe nu a reușit să identifice personal și edificii pentru constituirea altor trei în Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut, totodată invocând motive de securitate în baza unui aviz a Serviciului de Informații și Securitate.

Autoritățile de la Chișinău au avertizat cu câteva zile înainte de scrutinul din 20 octombrie că „potrivit informațiilor din spațiul public” ar fi existat tentative de organizare a transportului ilegal de alegători la cele două secții de vot pentru a fi create „aglomerări artificiale”.

• Vezi și: Chișinăul spune că Rusia ar vrea să aducă ilegal alegători la secțiile din Moscova

Solicitarea socialiștilor a fost făcută în contextul în care, potrivit ministrului afacerilor Externe, Mihai Popșoi, cele 10.000 de buletine de vot transmise în secțiile de votare din Rusia nu au fost epuizate, chiar și după prelungirea cu două ore a programului de activitate a secțiilor de votare.

Peste 240 de mii de moldoveni din diaspora au participat la alegerile prezidențiale și referendum. Peste 8.200 de moldoveni au votat la Moscova, iar cele mai multe voturi - 4.619 - le-a primit candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, fiind urmat de Renato Usatîi cu 1.032 de voturi și Irina Vlah - 883 de voturi. Președinta Maia Sandu a primit peste 460 de voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o secvență video publicată pe pagina asociației se poate vedea un lucrător îmbrăcat în halat medical care aplică ștampila pe un buletin de vot de la referendum, fără a avea un răspuns expres de la unul din vârstnici, dacă este pentru sau contra modificării Constituției și adăugarea capitolului privind integrarea R. Moldova în UE.

Observatorii Promo-LEX spun că au fost vizați 25 de vârstnici, iar membrii biroului electoral „nu au intervenit și și-au asumat dreptul de vot în locul altei persoane”.

„Ștampila „VOTAT” era aplicată de persoana care îi „asista”, fără manifestarea opțiunii exacte de vot a alegătorului”, se arată într-un comunicat de presă al asociației.

Solicitată de Europa Liberă, directoarea Casei de bătrâni din Comrat a spus că în procesul de vot, vârstnicii, în special cei cu necesități speciale, au fost asistați de către un lucrător medical.

„Noi niciodată nu vorbim despre politică. Ei sunt vârstnici independenți. E treaba lor pentru cine votează și ce cred. Lucrătorul medical doar a asistat bătrânii”, a spus Galina Casîn.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

Misiunea de observare spune că a semnalat acest incident pe 20 octombrie, în ziua primului tur al prezidențialelor și referendumului, în comunicatul difuzat la ora 22.00, pe acest caz fiind sesizați Comisia Electorală Centrală (CEC) și Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Vineri, 25 octombrie, la câteva ore după ce Promo-LEX a acuzat vicierea votului la Casa de bătrâni din Comrat, Poliția a anunțat că a pornit o cauză penală în baza sesizării depuse de asociație.

Asistentul medical care apare în imaginile observatorilor asociației este bănuit de „falsificarea rezultatelor votării” și riscă amendă de până la 57.500 de lei sau închisoare de până la cinci ani.

La Casa de bătrâni din Comrat sunt 33 de vârstnici. Dacă Promo-LEX spune că a fost încălcat dreptul la vot secret și liber pentru 25 de bătrâni, directoarea azilului a declarat că 21 au votat pe loc, iar restul s-au deplasat la secțiile de votare.

La scrutinele din 20 octombrie, la secțiile de votare deschise în autonomia găgăuză s-au prezentat 62.929 de alegători. Circa 95% dintre aceștia au votat opțiunea „Nu” la referendum. Dintre candidații care au participat în primul tur al prezidențialelor, pe prima poziție s-a clasat candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, urmat de ex-procuroarea care a candidat independent, Victoria Furtună, și fosta bașcană Irina Vlah.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cercetarea a fost realizată în perioada 20-26 septembrie, iar rezultatele acesteia au fost prezentate joi într-o conferință de presă la agenția Interfax-Ucraina.

Potrivit rezultatelor sondajului, 81% din ucraineni sunt gata să participe la un eventual referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar 88% dintre aceștia ar vota în favoarea aderării, în timp ce 8% s-ar opune.

Dacă un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO ar avea loc în curând, 82% dintre respondenți ar participa - 86% dintre aceștia votând în favoarea aderării și 10% opunându-se acesteia.

Cei mai mulți susținători ai aderării la UE sunt în vestul țării (96%), urmați de cei de la centru (90%), din regiunile estice (81%) și cele din sud (69%).

Pentru aderarea la NATO ar vota 95% din respondenții din vestul țării, 88,5% - de la centru, 78% - din regiunile estice și 64% din zonele sudice.

Centrul Razumkov constată o creștere a procentului celor care ar vota în favoarea aderării la UE și NATO. Un sondaj realizat în noiembrie-decembrie 2021 a arătat că aderarea la UE era susținută de 78% din respondenți, iar 18% ar fi votat împotrivă. Tot în acea perioadă, pentru aderarea la NATO ar fi votat 70%, iar împotrivă – 24,5%.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

Studiul a fost realizat în cadrul programului de implicare comunitară „Join Us!”, finanțat de USAID. În cadrul sondajului au fost chestionați „față în față” 2016 respondenți din toate regiunile ucrainene controlate de guvern.

Un alt sondaj realizat de Centrul Razumkov în perioada 19-25 ianuarie 2024, arată că 84% dintre ucrainenii intervievați au susținut aderarea la Uniunea Europeană.

În noiembrie anul trecut, un alt sondaj al aceluiași centru arăta că 60,5% dintre ucraineni credeau că Ucraina ar putea adera la UE în mai puțin de zece ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul unei conferințe de presă organizate vineri, 25 octombrie, la sediul partidului, avându-i în spate pe membrii departamentului juridic al formațiunii, Ion Chicu a acuzat Comisia Electorală Centrală (CEC) că nu a reușit să asigure desfășurarea unor alegeri „libere și corecte”, iar rezultatul scrutinului, potrivit lui, este viciat.

Ion Chicu spune că în hotărârea CEC, prin care alegerile au fost constatate valabile, „nu se menționează în niciun mod despre examinarea și soluționarea contestațiilor înaintate de concurenții electorali”, inclusiv ale partidului pe care-l conduce.

Politicianul spune că astfel a fost încălcat Codul Electoral, care prevede că: „contestațiile depuse în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol, iar cele depuse după încheierea votării se examinează concomitent cu procedura de centralizare și confirmare a rezultatelor alegerilor, inclusiv de validare a mandatelor candidaților aleși.”

CEC nu a răspuns la apelul Europei Libere, pentru a veni cu o reacție în legătură cu acuzațiile aduse de liderul PDCM.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

În cadrul turului întâi al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Ion Chicu a obținut 31.797 de voturi sau 2.06% din numărul total al alegătorilor.

Prin hotărârea din 23 octombrie, CEC a declarat scrutinele din 20 octombrie valabile, în condițiile în care la urne s-au prezentat peste o treime din alegători.

Turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 3 noiembrie. În cursa electorală au rămas președinta Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 42,49% din sufragii și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reținerea a avut loc după ce joi, 24 octombrie, o femeie din localitatea Florițoaia Nouă a depus un denunț la Inspectoratul de Poliție din Ungheni, spunând că a primit 1.500 de lei din partea bărbatului, fiind determinată să voteze în modul descris sus la scrutinele din 20 octombrie.

În urma descinderilor efectuate la domiciliul tânărului, au fost depistați bani, despre care oamenii legii spun că sunt destinați coruperii alegătorilor, copii ale unor buletine de identitate, liste cu membri de partid și simpatizanți, pliante informative cu lozinci împotriva referendumului, cartele SIM, telefoane mobile, laptopuri și o tabletă care, potrivit polițiștilor, conține informații relevante anchetei.

Din imaginile publicate de poliție, se poate vedea că au fost identificate multiple bancnote de 100 și 200 de lei, cecuri care depășesc suma de opt mii de lei, ziare electorale care-l promovau pe Ilan Șor și alte rechizite de birotică cu inscripția blocului politic „Victorie”, a cărui înregistrare în cursa electorală pentru scrutinele din 20 octombrie, a fost respinsă de CEC și justiție.

• Te-ar putea interesa: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

Autoritățile spun că au fost depistate și liste cu observatori delegați atât în interiorul, cât și în adiacentul secțiilor de votare, care urmau să fie remunerați pentru influențarea opțiunii alegătorilor.

Potrivit poliției, a fost pornită o cauză penală pentru corupere electorală pasivă (acceptarea unor sume de bani în schimbul votului), iar dacă vinovăția suspectului va fi demonstrată, acesta riscă amendă de până la 55.000 lei sau închisoare de până la cinci ani.

La demersul procurorilor din Ungheni, tânărul a fost plasat în arest pentru 30 de zile, prin decizia instanței de judecată.

Tot vineri, 25 octombrie, Poliția a spus că alte 295 de persoane sunt documentate, fiind bănuite că au primit bani destinați influențării votului. Procesele verbale a 163 dintre acestea au fost transmise Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru examinare.

• Vezi și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Aceste procese verbale se adaugă la alte 350, pe care CNA a anunțat la 23 octombrie că le are în examinare. Cetățenii bănuiți că au primit bani pentru coruperea votului riscă amenzi de până la 37.500 de lei. CNA a anunțat că a aplicat deja sancțiuni de aproximativ un milion de lei. Cei care cooperează cu ancheta și oferă informații vor fi scutiți de plata amenzilor, potrivit polițiștilor.

În același timp, vineri, 25 octombrie, ofițerii CNA au efectuat percheziții în localități din Orhei, Rezina și Nisporeni la persoane bănuite „în coruperea alegătorilor”.

Acțiunile au loc la două zile distanță de la precedentele descinderi efectuate de polițiști în alte 19 raioane din țară, unde au fost găsite plicuri cu bani destinate coruperii alegătorilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În declarație se precizează că Guterres și-a reiterat poziția cu privire la invazia rusă în timpul întâlnirii, care a fost prima din aprilie 2022.

Șeful ONU, a cărui vizită în Rusia a avut loc în timp ce forțele ruse își continuă atacurile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, a fost fotografiat dând mâna cu Putin înainte de întâlnirea lor.

Într-un discurs ținut mai devreme în fața delegaților la summit și a lui Putin, Guterres a făcut apel la o „pace justă” în Ucraina.

„Avem nevoie de pace în Ucraina. O pace justă, în conformitate cu Carta ONU, dreptul internațional și rezoluția Adunării Generale [a ONU]", a declarat Guterres, a cărui prezență la summit a atras o reacție furioasă din partea Kievului.

„Secretarul General al ONU a declinat invitația Ucrainei la primul Summit pentru Pace Globală din Elveția”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe pe X la 22 octombrie. „El a acceptat însă invitația la Kazan a criminalului de război Putin. Aceasta este o alegere greșită care nu promovează cauza păcii. Ea nu face decât să afecteze reputația ONU”.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul general al ONU participă la summitul BRICS din Rusia

Opozanta rusă Iulia Navalnaia l-a criticat, de asemenea, pe Guterres pentru întâlnirea cu Putin, catalogându-l pe șeful de la Kremlin drept un „criminal”.

„Este al treilea an de război, iar secretarul general al ONU dă mâna cu un criminal”, a declarat Navalnaia pe X, postând o fotografie a lui Putin care îl salută pe Guterres.

Ea l-a învinuit pe Putin pentru moartea soțului ei, Aleksei Navalnîi, politician de opoziție și critic fățiș al Kremlinului, într-o închisoare rusă în februarie.

La summitul de trei zile din orașul Kazan au participat reprezentanți ai celorlalte țări BRICS - Brazilia, India, China și Africa de Sud. Liderii sau reprezentanții a 36 de țări, inclusiv Iran și Turcia, au participat, de asemenea, la reuniune.

Rusia a prezentat reuniunea drept o demonstrație de forță în rândul principalelor țări în curs de dezvoltare din lume, care sunt încă dispuse să se întâlnească cu Putin, în pofida sancțiunilor occidentale masive și a eforturilor de izolare a Moscovei ca răspuns la războiul său din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aceştia au fost recompensaţi pentru că „reprezintă poporul venezuelean care luptă pentru restabilirea libertăţii şi democraţiei”, transmite AFP.

Câştigătorii au fost anunţaţi de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o reuniune a liderilor grupurilor politice.

Venezuela a organizat alegeri prezidenţiale în iulie, iar opoziţia a publicat numărătoarea voturilor care, potrivit acesteia, arăta că Edmundo Gonzalez Urrutia a obţinut de fapt o victorie răsunătoare. Comisia electorală naţională l-a declarat însă câştigător pe preşedintele în exerciţiu Nicolas Maduro, iar Gonzalez, în prezent este căutat de autorităţile venezuelene, a fugit în Spania.

„Edmundo şi Maria au continuat să lupte pentru un transfer liber, corect şi paşnic al puterii şi au apărat fără teamă valorile preţuite de milioane de venezueleni şi de acest Parlament: justiţia, democraţia şi statul de drept”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Maria Corina Machado, în vârstă de 57 de ani, a jucat un rol cheie în alegerile prezidențiale din Venezuela din iulie.

• Te-ar putea interesa și: Super-anul electoral 2024. Triumful extremelor? O nouă ordine mondială? Ce au adus alegerile din prima jumătate a anului

Premiul Saharov a fost creat în 1988 şi este acordat persoanelor şi organizaţiilor care apără drepturile omului şi democraţia.

Machado și Gonzalez Urrutia au fost numiți pentru premiu de către Partidul Popular European de centru-dreapta, cea mai mare grupare politică din Parlamentul UE.

Ceilalți doi finaliști au fost activistul azer Gubad Ibadoghlu – susținut de Verzi – și organizațiile israeliene și palestiniene care lucrează împreună pentru pace, propuse de grupul Socialiștilor și Democraților.

Metsola a adus un omagiu finaliștilor, spunând că „toți apără cu curaj drepturile omului și libertatea de gândire în fața unor provocări inimaginabile”.

Ea a spus că starea de sănătate a lui Ibadoghlu - aflat în arest la domiciliu - „se deteriorează în prezent semnificativ” și a cerut „autorităților azere să renunțe la toate acuzațiile împotriva doctorului Ibadoghlu și să-i ridice interdicția de călătorie”.

Parlamentarii de extremă dreapta l-au nominalizat pe miliardarul american Elon Musk drept campion al „libertății de exprimare”, dar alegerea lor nu a fost acceptată.

Numit după fizicianul și disidentul politic sovietic Andrei Saharov, printre laureații anteriori ai premiului se numără Nelson Mandela din Africa de Sud și fostul lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC mai are câteva zile (până duminică, 27 octombrie) pentru a pregăti raportul despre desfășurarea referendumului din 20 octombrie și a-l depune la CC, pentru validare. La rândul său, Curtea va avea 10 zile pentru a examina raportul și a decide, inclusiv, dacă este necesară sau nu renumărarea voturilor, a explicat Europei Libere purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu.

Comuniștii, care au făcut agitație pentru votul „Nu” la referendumul despre aderare la Uniunea Europeană, spun că au depistat o serie de încălcări la secțiile din diaspora care ar indica „o posibilă operațiune de fraudare masivă”.

În particular, comuniștii moldoveni sunt nemulțumiți că în incinta unor secții de votare din țările membre ale Uniunii Europene erau afișate steagurile... Uniunii Europene. PCRM consideră că asta ar fi „agitație electorală” pentru votul „Da” la referendumul moldovean.

La referendumul o majoritate fragilă (50,38%) a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi. În cele 231 de secții de votare deschise în străinătate, la referendum au votat aproape 240.000 de moldoveni. Marea majoritate (76,96%) au spus „Da”, în timp ce aproape un sfert (23.04%) au votat „Nu”.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul a trecut. Ce urmează?

Potrivit legislației moldovenești, un scrutin poate fi declarat „validat” doar de către Curtea Constituțională. În cazul referendumului, autoritatea electorală întocmește un raport despre desfășurarea scrutinului, unde menționează inclusiv toate încălcările depistate și contestațiile depuse de participanți.

Pentru a face raportul, CEC are la dispoziții 5 zile calendaristice din ziua în care primesc toate documentele de la Consiliile Electorale de Circumscripție. În cazul referendumului constituțional despre aderarea la UE, documentația a fost recepționată pe 22 octombrie, a precizat Rodica Sîrbu.

Totodată, validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale va avea loc abia după finalizarea celui de al doilea tur de scrutin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării (MEC), vor fi clase atât cu predare în limba ucraineană, dar cu studierea obligatorie a limbii române.

Șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice de la Ministerul Educației, Ivan Duminică, a spus că incluziunea refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova este o prioritate a ministerului.

La începutul anului școlar, clase cu predare în limba ucraineană au fost deschise și la gimnaziul „Taras Şevcenko” din Chișinău, unde învață peste 200 de copii refugiați ucraineni. Profesorii sunt refugiați, iar manualele au fost aduse din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Refugiați din Ucraina vor învăța în limba lor maternă la Chișinău: „Suntem recunoscători că Moldova ne primește copiii”

Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu primăria Chișinău.

Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii.

Potrivit informațiilor oferite anterior Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii. Doar circa 2300 frecventează școlile și grădinițele din Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii se vor putea înregistra pe parcursul lunii noiembrie, iar cei fără acces la internet vor primi sprijinul asistenților sociali. Înscrierile se pot face inclusiv în lunile decembrie și ianuarie. În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

„Ca și în ultimele două ierni, Guvernul va fi alături de cetățeni. Toți cei care doresc să beneficieze de compensații vor trebui să se înscrie în sistemul de compensații. Acesta va fi lansat la începutul lunii noiembrie, după care, în funcție de nivelul de venituri și membrii familiei, aceștia vor beneficia de o compensație ”, a spus jurnaliștilor Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, după ședința de Guvern din 23 octombrie.

Ministrul nu a putut spune care va fi bugetul în acest an pentru acordarea facturilor, precizând că nu se discută doar bugetul pentru compensații, ci întreg bugetul pentru anul 2025. Numărul beneficiarilor va fi publicat în luna decembrie, după procesarea datelor.

Programul „Ajutor la contor”, a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a spus presei pe 24 octombrie că polițiștii și procurorii au stabilit că procesul coruperii alegătorilor moldoveni a început cel puțin din luna aprilie. Ancheta relevă că doar în septembrie prin Promsviazbank, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina, în R. Moldova au ajuns 15 milioane de dolari, iar în octombrie – 24 milioane.

Potrivit lui, aceste sume au ajuns în conturile a 138.000 de moldoveni, identificați de autorități. Dar Cernăuțeanu susține că numărul real al celor mituiți de Șor este „chiar mai mare decât cel anunțat de șefa statului” pentru că transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, pentru mai multe persoane.

La aflarea rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie, președinta Maia Sandu a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Cernăuțeanu a atenționat că, odată ce acceptă mita electorală, cetățeanul „este atras în organizația criminală Șor”. De aceea, el a îndemnat moldovenii implicați în schema lui Șor să „raționalizeze riscurile” și să colaboreze cu Poliția.

Șeful Poliției spune că până acum au fost documentate în jur de 500 de persoane. Acestea au primit amenzi de până la 37.500 de lei pentru „corupere electorală pasivă”.

• Vezi și: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

În prezent, polițiștii și procurorii continuă investigațiile. Pe 23 octombrie, polițiștii au organizat o nouă serie de percheziții în 19 raioane din țară, găsind plicuri cu bani destinate coruperii alegătorilor, susține Cernăuțeanu.

El a precizat că, în R. Moldova, continuă fenomenul coruperii alegătorilor prin două metode: cea prin intermediul transferurilor prin banca PSB și cea „simplă”, realizată prin curieri care remunerează fizic persoanele care-și vând votul.

Potrivit lui Cernăuțeanu, Poliția ar fi aflat că ieri, 23 octombrie, „într-un raion din nordul R. Moldova au început să remunereze fizic” pentru votul din 20 octombrie, inclusiv pentru a „tatona terenul pentru cel de-al doilea tur” al prezidențialelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit regulamentului aprobat de cabinetul de miniștri la ședința din 23 octombrie, la importurile de mărfuri și lucrări destinate proiectului nu se vor achita taxele vamale, accizele și nici taxa pe valoare adăugată (TVA).

Prin acordarea facilităților, autoritățile urmăresc să reducă costul de implementare a proiectului de interconectare energetică cu România cu peste 6 milioane de euro.

Implementarea proiectului are un buget total de 77 milioane de euro, dintre care 30,8 milioane euro reprezintă un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar restul sunt finanțări din partea Băncii Europene de Investiții și a Uniunii Europene.

Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava este considerată un proiect strategic, care face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026, dar autoritățile planifică să finalizeze construcția la sfârșitul anului 2027.

• Vezi și: Lucrările la linia electrică care va conecta R. Moldova cu România au fost lansate, dar n-au început

Pe lângă noua linie electrică aeriană Bălți-Suceava, va fi construită o stație electrică cu o capacitate de 400 kV la Bălți. O parte din bani va fi folosită pentru reabilitarea unor segmente ale rețelelor electrice de transport de pe teritoriul R. Moldova. De exemplu, vor fi înlocuite transformatoarele din stațiile electrice.

În construcție este și o altă linie electrică aeriană pentru interconectarea energetică dintre România și R. Moldova, Vulcănești-Chișinău, care va ocoli regiunea transnistreană. Autoritățile au promis că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2025, dar construcțiile întârzie.

Deși proiectul a demarat în 2017, iar autoritățile anunțau că primii piloni ai liniei vor fi instalați în primăvara anului 2023, deocamdată, a fost construită și testată doar fundația.

Vezi și reportajul despre construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău în Găgăuzia realizat în iulie 2024.

Embed Răspândește

Construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău continuă în Găgăuzia: „Lucrările la fundații le finalizăm la începutul lunii august”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o reacție publicată pe rețele la 23 octombrie, Stoianoglo a spus că fiicele sale au studiat și muncesc în Europa pentru că „este un drept pe care orice tânăr din R. Moldova îl are”. Mai multe articole jurnalistice au relevat că cele două fiice ale lui Stoianoglo au studiat și și-au desfășurat activitatea în Europa încă din 2014.

Contracandidatul Maiei Sandu în al doilea tur de scrutin, care se va disputa la 3 noiembrie, a criticat ceea ce a numit lipsă de acțiune a instituțiilor „care ar trebui să combată astfel de abuzuri”, despre care spune că este un „semn că toleranța față de josnicii e acceptabilă atâta timp cât nu ating cercul celor protejați de actuala putere”.

„Cred cu tărie că diferențele de opinie nu trebuie să justifice atacuri personale sau să submineze valorile fundamentale ale respectului și demnității umane”, a scris Stoianoglo.

Presa a scris anterior că, deși a boicotat referendumul, ex-procurorul general are cetățenia română din anul 2019. Stoianoglo a spus că a obținut cetățenia română „într-un context apolitic”.

• Vezi și: Majoritatea candidaților la prezidențialele moldovene dețin și cetățenia altor state

Potrivit lui, obținerea unei cetățenii de către moldoveni este o „necesitate” pentru a obține beneficii sociale și economice, dar a spus că ar renunța la a doua cetățenie dacă legislația va prevedea acest lucru.

Datele publice de pe rețeaua Linkedin arată că cea mai mică fiică a fostului procuror general, Corina Stoianoglo, a studiat în Țările de Jos la Universitatea din Maastricht, iar din 2024 lucrează la Banca Centrală Europeană, unde a fost angajată pentru poziția de „Supervision Analyst”. Aceasta apare în fotografii alături de Christine Lagarde președinta instituției.

Fiica cea mai mare, Cristina Stoianoglo, a făcut un masterat la Universitatea din Viena de Economie și Afaceri, iar în prezent, aceasta lucrează în calitate de consultant fiscal în filiala unei companii internaționale, cu sediul în Elveția.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tratatul a fost semnat în iunie, în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Phenian. Liderul de la Kremlin a transmis documentul spre ratificare Parlamentului la 14 octombrie.

Înțelegerea cuprinde 23 de articole și prevede o cooperare sporită în domeniul științei și tehnologiei, inclusiv al energiei spațiale și nucleare, al comerțului, economiei și investițiilor. Acordul este valabil pe o perioadă nedeterminată. Coreea de Nord este una din cele mai sărace țări din lume și se află sub sancțiunile ONU de zeci de ani din cauza programelor sale nucleare și de rachete. Una dintre clauzele tratatului prevede, de asemenea, ca părțile să se ajute reciproc pentru a eluda sancțiunile internaționale.

Al patrulea articol al acordului prevede ca părțile să își acorde reciproc asistență militară „prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor” în cazul în care una dintre părți este atacată de unul sau mai multe state.

• Te-ar putea interesa și: Soldați nord-coreeni se antrenează la Vladivostok și ar putea lupta pe frontul ucrainean. Prezența lor în Rusia, confirmată de Washington

RPDC este una dintre puținele țări din lume care sprijină în mod deschis Moscova în războiul său cu Ucraina. Phenianul a recunoscut anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene și, potrivit numeroaselor rapoarte, furnizează muniție armatei ruse.

Miercuri, The Wall Street Journal, citând o sursă anonimă, a scris că documentul semnat de Putin și Kim ar conține o clauză secretă care autorizează trimiterea de trupe nord-coreene în războiul cu Ucraina. Existența clauzei secrete nu a fost confirmată de alte surse, iar ziarul nu a scris cum ar putea fi formulat un astfel de acord.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Plata va fi disponibilă la oficiile poștale din toată țara, pe parcursul lunii noiembrie.

Pentru a beneficia de ea, părintele sau reprezentantul legal al copilului, care primește alocația socială stabilită și achitată de CNAS, va prezenta buletinul de identitate la oficiul poștal. Pe lângă aceasta, toate familiile beneficiare vor primi notificări din partea Guvernului, prin care vor fi informați despre metoda de colectare a plății și unde se pot adresa.

• Te-ar putea interesa și: Mii de persoane cu dizabilități așteaptă ani de zile pentru a primi un asistent personal

Autoritățile au precizat că, pentru a primi plățile, părinții cu copii cu dizabilități severe nu vor trebui să meargă la Casa Națională pentru Asigurări Sociale și nici să depună careva documente justificative.

Și în luna decembrie 2023, familiile cu copii cu dizabilități severe, de asemenea, au beneficiat de o plată unică din partea Guvernului R. Moldova și a partenerilor de dezvoltare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderii G7 au convenit la începutul acestui an să finanțeze împrumutul folosind profiturile din dobânda la activele înghețate rusești.

„Pentru a fi clar, nimic de genul acesta nu s-a mai făcut până acum”, a spus Daleep Singh, consilier adjunct pentru securitate națională la Casa Albă.

„Niciodată până acum o coaliție multilaterală nu a înghețat bunurile unei țări agresoare și apoi a valorificat valoarea acelor active pentru a finanța apărarea părții vătămate, respectând în același timp statul de drept și menținând solidaritatea.”

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei

„Statele Unite vor oferi cel puțin 10 miliarde de dolari din împrumuturile noastre prin sprijin economic”, a spus Singh, adăugând că acest lucru ar putea implica proiecte privind asistența energetică sau infrastructura.

Celelalte 10 miliarde de dolari sunt de așteptat să fie sub formă de sprijin militar, deși Singh a remarcat că acest lucru va necesita aprobarea Congresului.

În orice caz, Statele Unite vor oferi 20 de miliarde de dolari în sprijinul Ucrainei prin acest efort, a declarat Singh reporterilor.

Restul de împrumuturi de 30 de miliarde de dolari vor veni de la alți parteneri G7 - Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia.

Se așteaptă ca Ucraina să înceapă să primească fondurile până la sfârșitul acestui an.

• Vezi și: UE aprobă un împrumut de 38 de miliarde de dolari pentru Ucraina, finanțat din active rusești înghețate

G7 a anunțat în iunie că cea mai mare parte a împrumutului va fi susținută de profituri obținute din aproximativ 260 de miliarde de dolari în active rusești înghețate. Marea majoritate a acestor bani sunt deținute în țările Uniunii Europene.

Decizia a venit după luni de dezbateri cu privire la legalitatea confiscării banilor și trimiterii lor în Ucraina.

Rusia a protestat împotriva folosirii bunurilor sale înghețate, numind-o ilegală și amenințând cu represalii.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat pe 22 octombrie că Statele Unite plănuiesc să contribuie cu 20 de miliarde de dolari la pachetul de împrumuturi G7, dar nu a descris defalcarea modului în care vor fi împărțite fondurile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Yerlikaya a declarat că cei doi atacatori au fost „neutralizați” în timpul atacului asupra TUSAS Ankara Kahramankazans, care s-a soldat cu moartea altor cinci persoane și rănirea a cel puțin 22. Trei dintre răniți au fost externați din spital, iar 19 rămân sub tratament, a spus oficialul.

Yerlikaya a declarat că militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sunt suspectați că s-ar afla în spatele atacului.

„Stilul acțiunii arată că este foarte probabil ca PKK să fie cel care a efectuat atacul. Odată ce identificarea se va finaliza și alte dovezi vor deveni mai clare, vom comunica informații mai concrete”, a spus el.

A fost inițiată o anchetă, a informat și agenția de stat Anadolu.

Ministrul Apărării, Yasar Guler, a arătat și el spre PKK, afirmând că militanții acestuia primesc „pedeapsa pe care o merită de fiecare dată, dar nu își revin niciodată în fire”. El a adăugat că Turcia „îi va urmări până când ultimul terorist va fi eliminat”.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat „atacul terorist josnic”.

„Națiunea noastră ar trebui să știe că mâinile murdare care se întind spre Turcia vor fi cu siguranță rupte; nicio structură, nicio organizație teroristă, niciun centru malefic care vizează securitatea noastră nu va putea să își atingă obiectivele”, a declarat el pe X.

În momentul atacului, Erdogan se afla la summitul BRICS de la Kazan, în Rusia. În debutul reuniunii la nivel înalt, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis condoleanțe lui Erdogan, spunând că Rusia condamnă orice „manifestare” a terorismului.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul general al ONU participă la summitul BRICS din Rusia

Secretarul de stat american Antony Blinken a condamnat, de asemenea, atacul pe X.

„Statele Unite sunt alături de aliatul nostru Turcia și condamnă ferm atacul terorist de astăzi”, a declarat el.

TUSAS proiectează, produce și asamblează aeronave civile și militare, vehicule aeriene fără pilot și alte sisteme ale industriei spațiale și de apărare.

Imaginile video difuzate pe rețelele de socializare au arătat ceea ce pare a fi o explozie puternică în zona companiei. Înregistrarea video a camerei de securitate, care a fost difuzată ulterior la televiziune, a arătat un bărbat îmbrăcat în civil care purta un rucsac și ținea în mână o pușcă de asalt.

Presa locală a relatat, de asemenea, că s-au auzit focuri de armă după ce forțele de securitate au intrat în zonă. Au fost văzute elicoptere zburând deasupra locului. Cu toate acestea, acoperirea atacului de către mass-media a fost temporar oprită, iar autoritățile au luat, de asemenea, măsuri pentru a bloca accesul la rețelele de socializare.

Militanții kurzi, Statul Islamic și extremiștii de stânga au mai comis atacuri în Turcia în trecut.

În baza relatărilor AP și Reuters.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut apel la Israel, dar și la grupurile susținute de Iran cu care acesta luptă în Fâșia Gaza și în Liban, să încheie un armistițiu, după ce armata israeliană a declarat că a ucis un oficial de rang înalt al Hezbollah - gruparea militantă și partidul politic care controlează o mare parte din sudul Libanului - despre care se credea că va fi următorul lider al grupării.

„Acum este momentul să transformăm aceste succese într-un succes strategic durabil”, a declarat Blinken reporterilor înainte de a pleca din Iordania, la 23 octombrie, pentru a ajunge în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu regional ce are ca scop discutarea modalităților de a pune capăt luptelor actuale.

La 22 octombrie târziu, Israelul a declarat că Hashem Safieddine, o figură importantă din cadrul Hezbollah, a fost ucis într-un atac aerian asupra capitalei libaneze la 3 octombrie, punând capăt săptămânilor de speculații cu privire la faptul dacă cel așteptat să preia conducerea grupului era în viață sau nu. Fostul lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis în atacuri aeriene ale Israelului asupra Beirutului pe 27 septembrie.

Safieddine a condus ramura executivă a Hezbollah, care supraveghează afacerile politice ale grupului. El a fost, de asemenea, membru al Consiliului decizional Shura, precum și al Consiliului Jihadului, care conduce operațiunile militare ale grupării.

• Te-ar putea interesa și: Ce este THAAD și de ce SUA îl amplasează în Israel?

Statele Unite l-au declarat pe Safieddine drept terorist în 2017. Washingtonul consideră Hezbollah ca fiind o organizație teroristă, deși Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră doar aripa sa armată. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Războiul actual dintre Israel și grupările susținute de Iran - Hezbollah și Hamas - aceasta din urmă fiind desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană - a izbucnit după ce militanții Hamas au făcut o incursiune în Israel pe 7 octombrie 2023, soldată cu moartea a aproximativ 1 200 de oameni. Aceștia au luat, de asemenea, aproximativ 240 de persoane ca ostatici în Gaza.

De atunci, Israelul a lansat o ofensivă dură care, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a provocat moartea a aproape 43 000 de persoane și strămutarea practic a tuturor celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza.

Forțele israeliene au ucis numeroase figuri de rang înalt din Hezbollah și Hamas, inclusiv pe liderul grupului militant palestinian, Yahya Sinwar, suspectat că ar fi creierul atacurilor din 7 octombrie.

Sinwar a fost ucis săptămâna trecută de Forțele de apărare israeliene, ceea ce a determinat oficiali de rang înalt din Statele Unite și alți aliați ai Israelului să folosească ceea ce ei consideră a fi o oportunitate a unui nou scenariu pentru regiune.

• Vezi și: Moartea liderului Hamas arată limitele grupării teroriste, însă e puțin probabil să ducă la încheierea războiului

Israelul s-a aflat, de asemenea, sub presiunea multor aliați, inclusiv a Statelor Unite, din cauza numărului tot mai mare de victime civile din Gaza ca urmare a războiului și a acuzațiilor că a împiedicat furnizarea de ajutoare către acest teritoriu, unde sute de mii de oameni trăiesc într-o criză umanitară din ce în ce mai gravă.

„Trebuie să ne concentrăm pe aducerea ostaticilor acasă, încheierea acestui război și un plan clar pentru ceea ce urmează”, a declarat Blinken la 23 octombrie.

Cu toate acestea, niciuna dintre părți nu pare pregătită, cel puțin în mod public, să profite de așa-numita oportunitate despre care Blinken și alții spun că este deja posibilă.

Cu doar câteva ore înainte ca Blinken să vorbească, armata israeliană a demolat o clădire din suburbia Beirutului despre care a spus că adăpostea instalații ale Hezbollah.

Loviturile și una ulterioară care a proiectat pe cerul nopții stâlpi mari de flăcări au avut loc la scurt timp după ce un purtător de cuvânt militar israelian a emis avertismente de evacuare a cartierului.

O altă lovitură a avut loc fără niciun avertisment, lovind biroul din apropiere al unui radiodifuzor pro-Iran, a declarat acesta. Potrivit postului, biroul era gol de la începutul conflictului. Ministerul Sănătății din Liban a declarat că în urma atacului o persoană a fost ucisă și alte cinci, inclusiv un copil, au fost rănite.

• Te-ar putea interesa și: Conflictul din Orientul Mijlociu, un punct central al dezbaterilor electorale din SUA

Hezbollah, susținută de Iran, a afirmat într-o declarație la 23 octombrie că și-a intensificat atacurile asupra Israelului, folosind pentru prima dată „rachete de precizie” și lansând noi tipuri de drone asupra țintelor israeliene.

Ulterior, gruparea a declarat că a vizat o fabrică militară israeliană de la periferia Tel Avivului.

Armata israeliană a declarat că patru proiectile au fost identificate ca fiind trase din Liban. Două au fost interceptate, iar unul a căzut într-o zonă liberă. Nu a existat nicio indicație imediată că vreo instalație defensivă din jurul Tel Avivului ar fi fost lovită.

Între timp, Hamas continuă să refuze să elibereze restul ostaticilor dacă Israelul nu își oprește atacurile din Gaza.

Articol scris pe baza informațiilor Reuters

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În turul doi, care se va desfășura pe 3 noiembrie, se vor confrunta președinta în exercițiu Maia Sandu și candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo.

• Te-ar putea interesa și: CEC a decis: Turul doi al prezidențialelor va avea loc pe 3 noiembrie

În primul tur al alegerilor prezidențiale, aproape 240.000 de moldoveni din diaspora au votat. Majoritatea au susținut-o pe actuala președintă, Maia Sandu, care a acumulat 70,71% din voturi (169.294 de voturi). Pe locul secund s-a plasat Renato Usatîi, cu 14,66%, iar Alexandr Stoianoglo a fost preferat de 8,06% dintre votanți (19.287 de voturi).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la sărbătoarea care marchează Revoluția din 1956 împotriva represiunii sovietice, care a fost zdrobită brutal de Armata Roșie, Viktor Orbán, văzut drept cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, a spus că Uniunea Europeană dorește să instaleze un „guvern marionetă” deoarece „politica independentă a Ungariei este inacceptabilă pentru Bruxelles”.

Orbán a mai spus că „soldații slavi din est” ar putea fi staționați din nou în Ungaria, o referire puțin voalată la Ucraina.

Premierul maghiar nu a oferit nicio dovadă care să susțină afirmațiile sale în timpul discursului său.

„Știm că ei vor să ne forțeze să intrăm în război [în Ucraina], ei vor să își impună migranții asupra noastră și să ne dea copiii pe mâna activiștilor de gen”, a declarat Orban la Budapesta, potrivit Reuters.

„Noi știm că ei au un guvern marionetă [în minte], partidul pe care vor să îl impună asupra noastră”, a mai spus el făcând aluzie la Tisza, formațiunea politică fondată de Peter Magyar, un fost aliat devenit cel mai mare rival al său.

• Te-ar putea interesa și: „Nu sunteți dorit aici”. Liderul maghiar Viktor Orbán a fost huiduit vehement în Parlamentul European

Viktor Orbán a folosit prilejul sărbătoririi Revoluției din 1956 pentru a compara UE cu fosta Uniunea Sovietică, la discursul său asistând mii de susținători ai săi.

UE a oprit de la plată miliarde de euro ca ajutor financiar dat Ungariei pe fondul neînțelegerilor legate de politicile lui Viktor Orbán, care au fost criticate pe scară largă pentru erodarea statului de drept.

Cele două părți s-au certat, de asemenea, luni de zile în legătură cu ajutorul acordat Ucrainei, migrație, acuzații de utilizare abuzivă a fondurilor blocului și încălcări ale legilor acesteia.

Articol preluat de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit procesului verbal de centralizare a rezultatelor votării din 20 octombrie, la urne s-au prezentat 1.564.495 de alegători. Peste 18 mii de buletine de vot au fost declarate nevalabile, în timp ce 1.546.031 de voturi au fost declarate valabil exprimate.

Comisia Electorală Centrală a aprobat totodată textul și modelul buletinului de vot pentru turul doi al prezidențialelor, care vor avea același tiraj care a fost stabilit în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Tirajul total al buletinelor de vot pentru fiecare scrutin este de 2.729.996 buletine de vot, dintre care 2 092 641 buletine de vot în limba română, 631.979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3.400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.

Pe buletinul de vot vor apărea primii doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este vorba de președinta Maia Sandu, care a acumulat 42,49% din sufragii și candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

Tipărirea buletinelor de vot va începe miercuri, 23 octombrie.

• Vezi și: Rezultate oficiale de la CEC: prezidențialele intră în turul doi, referendumul este valabil

În total la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.238 de alegători, ceea ce reprezintă 51,67% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale.

Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă, iar 1.344 de voturi au venit prin corespondență - 438 din Canada, 705 din SUA și 201 din Suedia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Magistrații europeni au motivat decizia prin faptul că Consiliul Uniunii Europene nu a precizat, în decizia sa din 2023, motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate pentru acțiunile de destabilizare a R. Moldova.

Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată de Consiliul Uniunii într-un termen de până la două luni. Contestația va fi examinată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a transmis că nu cunoaște mai multe detalii despre această decizie, dar că „acest individ va rămâne pe lista de sancțiuni a UE, inclusiv în baza deciziei din 2024 și a dovezilor adiționale”.

„Sunt mai multe argumente și decizii ale Consiliului UE pe acest caz, astfel, nu toate căile de atac au fost epuizate”, au spus reprezentanții MAE.

Moldovenii Marina Tauber, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika au ajuns pe listele persoanelor sancționate de țările UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a R. Moldova.

Sancțiunile presupuneau restricții de călătorie în UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.

• Te-ar putea interesa și: Conturile bancare ale lui Șor, Tauber și Plahotniuc, blocate de guvernul moldovean

Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.

În propunerea de sancționare a lui Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika se spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”. Autoritățile de la Chișinău și ale UE cred că cei cinci acționează în interesul Kremlinului, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te