În R. Moldova, cel mai activ se votează în municipiul Chișinău (42,40%), dar și în raioanele Dondușeni (41,91%), Criuleni (40,21%).

În total, la vot au venit peste 1,250 milioane de moldoveni. Dintre ei, la Chișinău au votat peste 280.000 de alegători.

În diaspora au votat peste 200.000 de moldoveni.

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Pentru alegerile din 3 noiembrie sunt deschise 2.218 secții de votare, atât în țară, cât și în străinătate, iar la urne sunt așteptați aproximativ 3,3 milioane de cetățeni moldoveni cu drept de vot. Alegătorii pot verifica dacă figurează pe listele electorale și la ce secție de votare sunt arondați, accesând pagina verifica.cec.md.

În primul tur de scrutin din 20 octombrie, au participat peste 1,5 milioane de alegători, dintre care mai mult de 240.000 au votat în diaspora.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În total au fost înregistrate 11 cazuri de fotografiere a buletinelor de vot, fiind întocmite trei procese verbale contravenționale.

Un caz de fotografiere a buletinului de vot a fost surprins și de reporterul Europei Libere la una din cele trei secții de votare de la Varnița, organizate pentru rezidenții transnistreni, unde se atestă un număr de cinci ori mai mare de alegători față de primul tur de scrutin.

Alegătorul și-a justificat gestul prin faptul că nu știa despre interdicția de fotografiere și a fost somat de membrii biroului electoral al secției de votare să șteargă fotografia din telefon. Acesta a fost lăsat să voteze ulterior și să plece din secția de votare.

Poliția a mai înregistrat și alte 10 cazuri de agitație electorală interzisă, 2 cazuri de deteriorare a buletinului de vot, 4 cazuri de afișaj electoral neautorizat, 7 cazuri de bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor și alte 10 diverse incidente.

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Misiunea de observare a Asociației Promo-LEX a raportat 12 incidente legate de asigurarea ordinii și prezența materialelor de publicitate electorală, precum și alte 22 de cazuri de prezență nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta secției de votare sau în raza de 100 de metri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile investighează și fixează probe în legătură cu transportarea pe cale aeriană a cetățenilor din Rusia către Belarus, Azerbaidjan și Turcia. Până la ora 13:00, Poliția a raportat Comisiei Electorale Centrale (CEC) cel puțin 6 cazuri de transportare organizată a alegătorilor în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor.

Președinta CEC, Angelica Caraman a spus că autoritățile electorale dețin informații cu privire la acest cazuri.

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

„Suntem îngrijorați de sesizările date, dar și de informațiile apărute în spațiul public cu privire la acțiunile de transportare organizată a alegătorilor atât pe cale terestră, cât și pe cea aeriană către secțiile de votare din Federația Rusă, Belarus, Azerbaidjan și Turcia”, a spus Caraman în cadrul briefingului de presă de la ora 13:00.

CEC a transmis că există semnale despre transportarea alegătorilor și către unele secții de votare din țară, în special fiind vorba despre cele organizate pentru cetățenii din stânga Nistrului.

Toate incidentele sunt documentate de organele de resort și monitorizate de observatorii electorali, a spus Caraman.

Încă din dimineața zilei de 3 noiembrie au fost înregistrate aglomerări la secțiile de votare din Rusia și Turcia, iar pe parcursul zilei și la cea din Azerbaidjan și Belarus.

• Vezi și: Aglomerări la secțiile de votare de la Moscova, Istanbul, Baku și Minsk

Până la ora 13:00, cel mai mult s-a votat în cele două secții de la Moscova – 2.400 și, respectiv, 2.100 de alegători, la București – peste 2.400 de alegători, Brescia și Padova – câte 1.700 și, respectiv, 1.600 de alegători.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă publicată la câteva ore de la deschiderea secțiilor de votare, Cernăuțeanu spune că Poliția a sporit nivelul de activitate în adiacentul secțiilor de votare din întreaga țară. În acest sens, atenția polițiștilor va fi și pe cetățenii care au ajuns în vizorul autorităților pentru corupere electorală, dar nu au fost identificați sau localizați.

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

„În astfel de situații, evident, Poliția va interveni prompt pentru a identifica și documenta aceste persoane, or Poliția nu are zile de odihnă, iar Codul Contravențional al Republicii Moldova nu reglementează că în astfel de zile, ziua tăcerii sau ziua scrutinului, persoanele pot fi absolvite de răspundere contravențională sau penală”, a spus Cernăuțeanu.

Șeful IGP a adăugat că după documentarea de către polițiști, acești alegători își vor putea exprima dreptul de vot - „important este, însă, să o facă cu consimțământul propriu”. Până în prezent, Centrul Național Anticorupție a aplicat amenzi în valoare de 3,5 milioane de lei pe numele cetățenilor care și-au vândut votul.

• Vezi și: CEC avertizează despre încălcarea secretului votului

Până la ora 10:00, Poliția a anunțat că a înregistrat 11 încălcări ale procesului electoral. Printre acestea se numără afișajul electoral neautorizat, agitația electorală, fotografierea buletinului de vot sau transportarea organizată a alegătorilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa a scris anterior că cetățeni moldoveni ar fi fost aduși organizat la secțiile de votare din Minsk, Baku și Istanbul. De cealaltă parte, jurnaliști ruși scriu că cetățenii ar fi venit pe cont propriu pentru a-și exercita dreptul la vot.

Asociația Promo-LEX a înregistrat cel puțin caz de transportare organizată a alegătorilor la secția de votare din Istanbul, unde se atestă un nivel de aglomerație ridicată.

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a declarat Europei Libere că salută „interesul sporit al alegătorilor din afara țării pentru alegerile de astăzi”.

„Funcționarii electorali gestionează situația conform normelor regulamentare”, a spus purtătoarea de cuvânt a instituției, Liliana Barbăroșie.

• Vezi și: Chișinăul spune că Rusia ar vrea să aducă ilegal alegători la secțiile din Moscova

Anterior, în primul tur de scrutin din 20 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe avertiza asupra tentativelor de transportare organizată a alegătorilor la secțiile de votare din Moscova cu scopul de a crea „aglomerare artificială”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Caraman a mai precizat că autoritățile au luat măsuri și pentru a asigura secretul votului și în cazul votării cu urna mobilă, echipele birourilor electorale fiind dotate cu urne de vot speciale.

În cadrul primului briefing de presă de la ora 08:00, CEC a transmis că secțiile de votare lucrează în regim normal, cu excepția unui „incident minor” legat de conectarea unora dintre acestea la sistemul electronic, care a fost „înlăturat prompt”.

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

Peste 25.000 de funcționari electorali asigură desfășurarea celui de-al doilea tur al prezidențialelor din 3 noiembrie. Totodată, în jur de 2.400 de observatori naționali și internaționali monitorizează procesul electoral.

În primul tur de scrutin din 20 octombrie, Asociația Promo-LEX a raportat despre încălcarea secretului votului în cel puțin 175 de cazuri.

• Vezi și: Medicul suspectat că vota în locul bătrânilor de la un azil din Comrat, reținut de Poliție

Observatorii au raportat în special încălcarea acestei reglementări în cazul votării cu urna mobilă la un azil de bătrâni din Comrat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La 2 noiembrie curent, în ajunul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, legislativul de la Chișinău a comunicat că nu a transmis astfel de mesaje și că acesta este un atac de falsuri, pe care-l condamnă și despre care instituțiile statului [care urmează să investigheze acest incident n.r.] au fost deja sesizate.

„Urmează a fi stabilită proveniența adreselor de pe care vin mesajele”, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului.

Reprezentanții legislativului spun că despre acest incident au fost sesizați de mai mulți cetățeni, care au spus că au primit pe adresele lor de e-mail mesaje în care erau îndemnați să voteze duminică pentru un anumit candidat electoral, li se promitea că după votare vor fi remunerați cu bani de un partid politic și erau chemați să participe la un „miting patriotic”.

„Îndemnăm oamenii să ignore aceste mesaje false, menite să creeze presiune și dezorientare”, spun reprezentanții legislativului de la Chișinău.

Vineri, 1 noiembrie, și poliția moldoveană a denunțat un „atac masiv” de mii de mesaje și apeluri false, în care oamenii erau îndemnați să voteze un anumit candidat electoral în turul doi al scrutinului prezidențial, în schimbul unei sume de bani.

Duminică, 3 noiembrie, în R. Moldova se va desfășura al doilea tur al alegerilor prezidențiale. În cadrul scrutinului se vor confrunta actuala președintă pro-europeană, Maia Sandu, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiștii conduși de ex-președintele pro-rus Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Dianei Fetco, șefa secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), moldovenii ar fi zburat din Rusia spre Istanbul. De acolo, au fost așteptați de autocare care nu au avut contracte sau alte acte care le permitea să aducă cetățenii în Republica Moldova.

Inspectoratul General al Poliției conlucrează cu țările vecine, cu Poliția de Frontieră și cu Agenția Națională de Transport Auto.

• Citește și: Explainer | Ce n-au voie alegătorii în campania electorală

Agenția de presă IPN transmite că în cele trei autocare se aflau circa 150 de persoane, iar călătoria lor din Rusia spre Moldova ar fi fost gratuită. Aceștia ar fi intrat în R. Moldova în noaptea dintre 1 și 2 noiembrie, prin punctul de trecere al frontiere Cahul-Oancea.

„În Federația Rusă li s-a comunicat că transportul este organizat gratuit pentru cetățenii care vor să se întoarcă acasă pentru a participa la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie” scrie IPN.

De anul trecut, este interzisă transportarea organizată a alegătorilor.

Cetățenii găsiți vinovați că au transportat organizat alegătorii vor scoate din buzunar până la 6.000 de lei. Dacă aceștia dețin firme (de exemplu, companii de transport), amenzile sunt duble și există probabilitatea că vor fi lipsiți de dreptul de a activa pe o perioadă de până la un an.

Sancțiunile sunt mai dure pentru cei care organizează transportarea: amenzi de până la 12.000 de lei, pentru persoane fizice și 20.000 de lei, pentru juridice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Poliția a stabilit că simpatizanți și membri ai organizației „Șor” și ai Blocului politic „Victoria” racolează oameni și le oferă mită electorală ca aceștia să voteze împotriva unui candidat înregistrat în cursa electorală.

În timpul perchezițiilor, au fost ridicate mii de ziare cu textul „Renaștere”, „Șor”. Au ridicat telefoane mobile în care era instalată aplicația „PSB” prin intermediul căreia membrii primeau transferuri bănești din Rusia, dar și contracte de muncă care ar avea legătură cu Kremlinul și cu organizația „Evrazia”.

Au fost găsite liste și caiete cu date cu caracter personal, liste cu numere de înmatriculare ale automobilelor, copii ale actelor persoanelor remunerate, carduri bancare, cartele SIM, dar și sume bănești „impunătoare”, așa cum le califică Poliția. Aceste probe urmează să fie analizate de către oamenii legii.

Anterior, Poliția a anunțat că îi sunt cunoscute cazuri de corupere a 130 de mii de cetățeni, înregistrate doar în luna septembrie. În septembrie și octombrie, aproape 40 de milioane de dolari ar fi cheltuit Șor pentru a corupe alegătorii moldoveni, bani veniți din Rusia, prin intermediul „SberBank”, care se află pe lista sancțiunilor internaționale.

• Vezi și: Pe cine ar putea „descuraja” sau „încuraja” publicarea listei cu presupușii „negustori” de voturi la plebiscit și prezidențiale

Două zile în urmă, pe 31 octombrie 2024, Agenția Servicii Publice (ASP) a suspendat din funcție 40 de angajați bănuiți că și-au vândut votul la prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, primind bani din Federația Rusă. Aceștia aveau acces inclusiv date din registrele critice de stat, a declarat instituția.

Conform legii, persoanele care colaborează cu organele de drept sunt eliberate de răspundere. Amenda pentru oferirea mitei electorale este de 57 de mii de lei, iar pentru primirea ei - 37.500 lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General al Poliției transmite că a aflat deja numărul și țara din care parvin apelurile. Acum ofițerii stabilesc proveniența adreselor de email de pe care au fost transmise mesajele, totul având loc pe parcursul zilei de vineri, 1 noiembrie.

Poliția spune că cetățenii primesc masiv mesaje la adresele de email prin care sunt îndemnați să voteze duminică pentru candidata pro-europeană, Maia Sandu, ulterior urmând să fie remunerați financiar.

Paralel cu aceste mesaje, cetățenii primesc apeluri, iar la preluarea acestora, robotul anunță că vor primi 1.500 de lei cei care vor vota pentru același candidat electoral.

Oamenii legii îndeamnă cetățenii să ignore aceste mesaje întrucât conțin falsuri și au ca scop să denigreze imaginea respectivului concurent electoral.

Cazurile de mesaje false au fost denunțate și de reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate. Formațiunea a sesizat organele de drept.

Pe parcursul zilei de vineri, 1 noiembrie, Poliția a anunțat că desfășoară percheziții în 13 raioane ale țării, în cadrul unor dosare penale pornite pe faptul finanțării ilegale și corupției electorale.

Totodată, CNA a anunțat aceeași zi că suma amenzilor aplicate pentru corupția electorală în ultimele două săptămâni se ridică la circa 3,5 milioane de lei.

Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Posturile locale de televiziune au arătat serviciile de urgență la fața locului, inclusiv personalul medical care pregătea tărgi în apropiere.

„Este o operațiune de salvare extrem de dificilă care va mai dura câteva ore. Avem aproximativ 80 de salvatori din mai multe orașe care lucrează și utilaje grele", a declarat ministrul de interne Ivica Dacic.

Premierul Serbiei, Milos Vucevic, a promis că autoritățile vor investiga cauza accidentului. „Vom insista asupra găsirii celor responsabili, a celor care ar fi trebuit să asigure siguranța structurii. Condoleanțele mele familiilor celor decedați", a spus premierul.

„Aceasta este o vineri neagră pentru noi, pentru întreaga Serbie, pentru Novi Sad", a adăugat el.

• Te-ar putea interesa și: Un avion de linie brazilian s-a prăbușit cu 62 de persoane la bord. Niciun supraviețuitor

Imaginile postate pe rețelele de socializare au arătat mai multe ambulanțe și mașini de pompieri la fața locului, în fața gării. De asemenea, puteau fi văzute două excavatoare săpând prin grămada de moloz.

Gara Novi Sad s-a redeschis în iulie, după trei ani de lucrări de renovare. Lucrările de construcție erau încă în desfășurare în anumite părți ale gării. O conexiune feroviară de mare viteză între Novi Sad și capitala Belgrad a fost deschisă în martie 2022.

Presa locală a declarat că este posibil ca zeci de persoane să fi fost rănite. Primăria din oraș a confirmat incidentul, dar nu a spus câte persoane au fost rănite. Canalul de știri N1 a informat că plecările trenurilor au fost oprite din stația aflată la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de capitala Belgrad.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

• Alegeri prezidențiale, turul 2. Urmărește evenimentele din ziua votării, prezența la vot și rezultatele pe Live Blog-ul Europei Libere.

În Italia adrese noi au secțiile din Ferrara, Chiavari, Siena și Terni. În Marea Britanie, au fost mutate secțiile din Corby, Birmingham, Belfast și Glasgow. În Franța adresă nouă are secția din Bordeaux și una din Paris. În Spania a fost modificată adresa secției din Sabadell, iar în Belgia – a celei din Hasselt.

* Harta secțiilor de votare a fost alcătuită pe baza adreselor furnizate de Comisia Electorală Centrală. Vă recomandăm verificări suplimentare înainte de a merge la vot, pentru a evita erori.

Toți moldovenii pot afla la ce secție de votare sunt arondați pe pagina verifica.cec.md, secțiunea „Verifică lista electorală”. Adresa secție poate fi găsită pe același site, apăsând butonul „Află unde să votezi”.

Anul acesta, în străinătate au fost deschise 231 de secții în 37 de țări. Cele mai multe secții sunt fi în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20 și în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România sunt deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite. În Rusia și Ucraina sunt câte două secții.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Votul poate fi exprimat în baza buletinului de identitate moldovenesc valabil, buletinului de identitate provizoriu valabil cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova sau pașaportului moldovenesc, inclusiv expirat.

• Te-ar putea interesa și: Cât a luat Sandu în Rusia și Stoianoglo, în România? Votul moldovenilor din diaspora, în cifre

Cei aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda au avut posibilitatea, în premieră, să voteze prin corespondență, înregistrându-se prealabil pentru a primi prin poștă buletinele de vot.

Pe 3 noiembrie va avea loc turul doi al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta actuala președintă Maia Sandu, care candidează din partea PAS și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor, condus de ex-președintele pro-rus Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salvatorii spanioli au decis să deschidă o morgă temporară într-un centru de convenții din cauza numărului mare de cadavre. Doar în Valencia, regiune din estul Spaniei, cea mai grav afectată de inundații, au murit cel puțin 202 persoane, spun autoritățile regionale.

Trei persoane au murit în Castilia La Mancha și Andaluzia. Potrivit Reuters, numărul morților este acum aproape egal cu cel al bilanțului inundațiilor puternice din România, din 1970, când au murit 209 persoane. Trei ani mai devreme, inundațiile catastrofale din Portugalia au ucis aproape 500 de persoane.

În continuare nu sunt informații despre decese ale cetățenilor moldoveni.

Guvernul spaniol a anunțat că aproximativ 500 de soldați au fost mobilizați pentru a căuta persoanele date dispărute și pentru a ajuta supraviețuitorii furtunii. S-a anunțat și o nouă alertă meteorologică în Huelva, în sud-vestul Spaniei.

• Europa Liberă România
• George Costiță

Aproximativ 100 de oameni au murit din cauza inundațiilor catastrofale din Spania. Autoritățile nu pot face un bilanț exact al celor dispăruți. Nu sunt informații că ar fi fost afectați moldoveni. Amploarea pagubelor e greu de estimat. Guvernul spaniol a declarat trei zile de doliu național.

Bilanțul victimelor va continua probabil să crească, zeci de persoane nefiind încă găsite, a declarat Angel Victor Torres, ministrul însărcinat cu cooperarea cu regiunile Spaniei, într-o conferință de presă, joi seara.

În condițiile în care aproximativ 75.000 de locuințe sunt încă fără electricitate, pompierii au extras benzină din mașinile abandonate în urma inundațiilor pentru a alimenta generatoarele și a restabili alimentarea cu energie electrică.

Mergem din mașină în mașină, căutând orice fel de benzină pe care o putem găsi", a declarat un pompier care a călătorit la Valencia din regiunea sudică Andaluzia pentru a ajuta la eforturile de salvare, având asupra sa un tub de plastic și sticle goale pentru a colecta benzina din rezervoarele mașinilor.

Inundațiile din Spania au fost provocate de precipitațiile abundente din ultima perioadă. La Valencia, în câteva ore a căzut un volum de precipitații echivalent unui an întreg, ceea ce a provocat ieșirea râurilor din matcă și distrugerea de drumuri, căi ferate și poduri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În perioada 23–27 octombrie, concurenții au raportat la Comisia Electorală Centrală venituri totale de 2.062.560 lei, din care 95% declarate de către Maia Sandu, iar 5% - de către Alexandr Stoianoglo. Majoritatea surselor raportate provin din alocații de stat și donații de la persoane fizice și juridice.

Înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, candidații au declarat în total cheltuieli de peste 3,3 milioane de lei. Acestea au fost direcționate, în mare parte, către producția de spoturi publicitare (57%) și materiale promoționale (36%). Potrivit raportului, din aceste cheltuieli, 58% aparțin Maiei Sandu și 48% lui Alexandr Stoianoglo.

• Te-ar putea interesa și: Bătălia finală pentru președinție: Sandu vs. Stoianoglo, realizări, eșecuri, promisiuni

Pe de altă parte, Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate în valoare de 733.416 lei, din care 90% îi revin lui Alexandr Stoianoglo și 10% Maiei Sandu. Cele mai multe dintre acestea au fost pentru materiale promoționale (87%), recompense pentru voluntari (8%), organizarea de evenimente (4%) și publicitate online (2%).

În această perioadă, au fost desfășurate cel puțin 268 de activități de promovare de către cei doi candidați – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

Vineri, 1 noiembrie, este ultima zi de agitație electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, care se va desfășura duminică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

După întâlnirea care a avut loc pe 1 noiembrie, cu două zile înainte de vot, Ceban și Sandu au postat o fotografie care îi înfățișează împreună în curtea Muzeului de Istorie din Chișinău. Nu este limpede cine a inițiat discuțiile. Cu o săptămână mai devreme, pe 24 octombrie, Ceban care se bucură de mare popularitate în Chișinău l-a primit în vizită la primărie pe Stoianoglo, contracandidatul lui Sandu, fără să-i promită public ceva nici acestuia.

„Am discutat cu primarul Ceban despre faptul că dezvoltarea Chișinăului este posibilă doar prin apropierea de Uniunea Europeană și doar într-o democrație”, a scris Sandu pe Facebook după întrevederea cu primarul capitalei.

Ea a mai făcut apel la unitate „indiferent de ideologia politică” pentru a proteja „alegerile libere”, o aluzie la acuzațiile că Stoianoglo ar fi beneficiat în primul tur de scrutin al prezidențialelor de pe urma unei ample operațiuni de „cumpărare de voturi” derulată de oligarhul fugar Ilan Șor cu sprijinul Rusiei.

În propria sa postare după discuțiile cu Sandu, primarul Ceban a scris că cei doi au vorbit despre „necesitatea de fonduri europene pentru dezvoltarea orașului și despre păstrarea democrației în țara noastră”, iar el se pronunță pentru alegeri libere și corecte și „împotriva oricăror abuzuri, încălcărilor și cumpărării de voturi”.

Primarul capitalei, care a câștigat cu un an în urmă un nou mandat, din primul tur, a mai spus că „rămâne în continuare ferm în dezvoltarea Chișinăului și a Republicii Moldova pe calea sa spre integrarea europeană”, repetând astfel cuvânt cu cuvânt mesajul pe care l-a transmis public și după întrevederea cu Stoianoglo.

Ambilor candidați, Ceban le-a spus că ar vrea sprijin de la viitorul președinte pentru câteva proiecte, inclusiv construcția șoselei de centură a Chișinăului și păstrarea în bugetul municipal, atât în capitală cât și la Bălți, a 50% din impozite colectate pe plan local.

La rândul său, Stoianoglo a spus că întâlnirea cu Ceban a fost „constructivă” și că va „continua comunicarea” cu primarul capitalei.

„Pe 3 noiembrie, ieșim la vot”, a mai scris Ceban pe Facebook, după întâlnirea cu Sandu, fără să-și îndemne suporterii să voteze într-un fel anume.

• Te-ar putea interesa și: (Aproape) toți împotriva Maiei Sandu. Pe cine susțin în turul doi candidații la prezidențiale

La fel ca Maia Sandu, Ceban se declară pro-european, iar rezultatele alegerilor locale din 2023 au poziționat partidul acestuia – Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – drept unul din principalele partide pro-europene de opoziție. În același timp, la fel ca Alexandr Stoianoglo, Ceban se află în opoziție față de partidul de guvernământ PAS și Maia Sandu, cu care luptă pentru un segment de electorat asemănător.

Ceban a devenit pentru prima dată primar în 2019. Atunci a candidat din partea socialiștilor și l-a bătut, în turul doi, pe Andrei Năstase, pe atunci candidat din partea Blocului „Acum”, ai căror lideri erau Năstase și Maia Sandu.

Apoi, în 2023, Ceban a redevenit primar, deja din postura de lider al propriului partid MAN. A doua oară, Ceban a luat primăria din primul tur, depășind atât pe candidatul PSRM-lui lui Igor Dodon, cât și pe cel al PAS-ului al Maiei Sandu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informația a fost confirmată pentru Europa Liberă de către consiliera pe comunicare a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Daniela Herța.

Compensațiile vor fi distribuite în funcție de nivelul veniturilor și componența familiei. Cât despre sumele compensate, detaliile vor fi făcute publice abia săptămâna viitoare de către ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

• Te-ar putea interesa și: Start înscrierilor în programul „Ajutor la contor”. Care sunt schimbările din acest an

Oficialul a precizat că autoritățile vor verifica de această dată și dacă beneficiarii de compensații se află în țară, inclusiv prin baza de date a Poliției de Frontieră.

Cetățenii se vor putea înregistra pentru compensații pe parcursul lunii noiembrie, iar cei fără acces la internet vor primi sprijinul asistenților sociali. Înscrierile se pot face inclusiv în lunile decembrie și ianuarie.

În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

Programul „Ajutor la contor” a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul care acordă cetățenilor moldoveni angajați în Italia acces deplin la pensii și prestații sociale a fost semnat de către ministrul Muncii și Protecției sociale, Alexei Buzu și omologul său italian, ministra Marina Elvira Calderone.

Potrivit lui Alexei Buzu, acest acord va consolida protecția socială a cetățenilor din Italia, țară unde se află una din cele mai mari comunități de moldoveni din diasporă.

Noul acord de securitate socială dintre Moldova și Italia oferă cetățenilor moldoveni două beneficii de bază:

– Cetățenilor moldoveni care au lucrat în ambele țări li se vor cumula perioadele de muncă pentru a se califica la pensie. Astfel, moldovenii cu cel puțin 15 ani de contribuții totale în ambele țări vor putea beneficia de pensie.

– Procesul de solicitare a prestațiilor va deveni mai accesibil și mai puțin costisitor pentru cetățenii moldoveni care au reședința în Moldova. Aceștia nu vor mai fi nevoiți să călătorească în Italia pentru a depune cererea. Cererile pentru pensii și alte prestații sociale vor putea fi depuse atât în Italia, cât și în Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cum se calculează pensia pentru limita de vârstă?
  

În baza Acordului, cetățenii vor avea dreptul la următoarele tipuri de prestații sociale: pensia pentru limită de vârstă; pensia de dizabilitate; pensia și indemnizația pentru accidente de muncă sau boli profesionale; pensii de urmaș.

În ultimele două decenii, Italia a ratificat doar alte două astfel de acorduri.

Anterior, R. Moldova a semnat 16 acorduri bilaterale cu state membre ale Uniunii Europene. În prezent, se negociază acorduri similare cu Canada și Franța și se poartă discuții cu Slovacia, Slovenia, Cipru, Albania și Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Centrul Național Anticorupție (CNA) a precizat într-un comunicat de presă vineri, 1 noiembrie, că 12 reprezentați ai unui partid controlat de oligarhul fugar Ilan Șor sunt bănuiți că ar fi mituit alegători pentru ca aceștia să voteze pentru un candidat neprecizat la turul doi al prezidențialelor de duminică, 3 noiembrie.

În urma audierilor, două persoane, reprezentanți ai oficiilor teritoriale din mun. Bălți a formațiunilor afiliate lui Șor, au fost reținute de procurori și ofițerii CNA și vor fi plasate în izolator pentru 72 de ore. Acțiunile au avut loc în cadrul unor dosare penale pornite pe fapte de corupere electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani comise de către un grup criminal organizat.

Instituția a mai anunțat în aceeași zi că suma amenzilor aplicate pentru corupția electorală se ridică la 3,5 milioane de lei.

Tot vineri Poliția a anunțat că desfășoară percheziții în 13 raioane ale țării, în cadrul unor dosare penale pornite pe faptul finanțării ilegale și corupției electorale. Astfel de acțiuni au avut loc și pe parcursul zilei de joi, 31 octombrie.

Polițiștii au stabilit că membrii organizației criminale ,,Șor” și ai blocului politic „Victoria” sunt remunerați lunar pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale. În acest sens, aceștia ar fi pus în aplicare mai multe metode de corupere a alegătorilor.

Concursuri între activiști

O metodă este organizarea concursurilor între activiști, menită să atragă mai multe persoane în grupurile pe Telegram administrate de organizatorii schemei infracționale. Ulterior, membrilor li se creau conturi la banca comercială ,,Promsveazybank” (PSB), unde li se transferau bani pentru votarea unui anumit candidat politic la alegerile prezidențiale.

Pentru realizarea acestor acțiuni, activiștii erau remunerați cu automobile și telefoane mobile, bunuri procurate din bani ilegali.

În rezultatul perchezițiilor de ieri, oamenii legii au confiscat un automobil de marca Suzuki Vitara, mijloace financiare, telefoane mobile, acte de ciornă, materiale electorale (ziare, pliante), bannere, mai multe copii ale buletinelor de identitate și înscrisuri de ciornă cu semnăturile persoanelor care au primit mijloace financiare și alte probe relevante pentru cauza penală.

Totodată, organele de drept au reținut două persoane pentru 72 de ore.

• Te-ar putea interesa și: Bosnia confirmă intrări de moldoveni și ruși în preajma alegerilor din Moldova. Au fost, într-adevăr, la instruire?

Anterior, CNA a anunțat că examinează circa 1.000 de procese verbale, recepționate de la Poliție, pe cauze de corupție electorală.

Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curtea a acceptat raportul Comisiei Electorale Centrale (CEC) despre corectitudinea desfășurării referendumului din 20 octombrie și l-a validat. Decizia CC este definitivă.

Potrivit raportului prezentat de șefa CEC, Angelica Caraman, autoritatea electorală a solicitat „să fie confirmate rezultatele referendumului”, chiar dacă au fost înregistrate unele încălcări din ziua votării și în perioada campaniei electorale.

În raport au fost incluse informațiile furnizate de Poliție despre documentarea a peste 800 de cazuri de corupere electorală pasivă, în care alegătorii au luat bani pentru votul „Nu” la referendum. În raport au fost prezentate și datele Centrului Național Anticorupție, care în prezent investighează 15 cauze penale privind coruperea electorală activă, tot pentru votul „Nu” la referendum.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul a trecut. Ce urmează?

Caraman a spus că printre încălcările mai grave se numără îndemnurile răspândite „prin intermediul cultelor religioase” de a vota împotrivă la referendum.

Totodată, în ziua votării au fost înregistrate mai multe cazuri separate de încălcări, precum fotografierea buletinului de vot sau agitație electorală în preajma unor secții de votare. Însă acestea nu au purtat caracter de masă și, prin urmare, nu au influențat rezultatele alegerilor.

Ca urmare a referendumului, în preambulul Constituției va scrie că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”.

Preambulul servește la interpretarea tuturor legilor țării. Introducerea valorilor europene acolo înseamnă pentru autorități, indiferent de culoarea lor politică, o obligație de a promova politici care să corespundă valorilor europene.

De asemenea, în Constituție este introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componența lui, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale Uniunii Europene, doar cu ajutorul unei majorități de 51 de deputați.

Comuniștii au cerut renumărarea voturilor

La aceeași ședință, CC a examinat solicitarea Partidului Comuniștilor (PCRM) de renumărare a voturilor exprimate la secțiile de votare din străinătate la referendum, invocând „o posibilă operațiune de fraudare masivă”.

Instanța a respins sesizarea comuniștilor din „lipsa de probe”, pentru că PCRM nu a prezentat hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești referitoare la pretinsele încălcări. În timpul ședinței, simpatizanții PCRM, cei ai oligarhului fugar Ilan Șor și fosta candidată la prezidențiale Victoria Furtună au protestat în fața sediului CC, strigând lozinci precum „Jos dictatura” și „Jos Maia Sandu”.

Referendumul din 20 octombrie a trecut cu o majoritate fragilă, după ce 50,38% din alegători a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi.

În cele 231 de secții de votare deschise în străinătate, la referendum au votat aproape 240.000 de moldoveni, care au înclinat balanța în favoarea opțiunii pozitive. Marea majoritate (76,96%) au spus „Da”, în timp ce aproape un sfert (23.04%) au votat „Nu”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Letonia are o minoritate rusă semnificativă, care reprezintă aproape un sfert din populația sa, și face eforturi pentru a limita utilizarea limbii ruse în viața publică.

Normele oficiale cer cel mai înalt nivel de fluență în letonă pentru legislatorii din statul baltic membru în Uniunea Europeană și NATO.

De la ultimele alegeri din 2022, Viktors Pučka, un deputat al partidului Stabilitatea, asociat cu vorbitorii de limbă rusă, a fost suspectat că nu îndeplinește această cerință.

Pučka a fost amendat în repetate rânduri pentru că nu a susținut testul lingvistic obligatoriu, înainte de a susține în cele din urmă examenul săptămâna trecută - și de a-l pica.

Joi, parlamentul a votat pentru a-i impune lui Pučka să susțină un test obligatoriu de cunoaștere a limbii letone, acordându-i două încercări de a-l trece.

„Indiferent de rezultat, Letonia este țara mea, iar regiunea Latgale este casa mea. Dumnezeu să binecuvânteze Letonia!” a declarat Pučka reporterilor, înainte de vot.

În acest caz fără precedent, nepromovarea testului în termenul de cinci luni ar putea duce la pierderea de către Pučka a locului său în parlament, scrie AFP.

Letonia, un stat baltic cu 1,8 milioane de locuitori, și-a recăpătat independența față de Uniunea Sovietică în 1991 și a moștenit o importantă minoritate rusă.

• Citește și: Rușii din Letonia, obligați să cunoască limba de stat. Altfel, riscă să fie expulzați

De atunci, ca și Estonia, a efectuat o serie de reforme care impun letona ca singura limbă de predare în școlile de stat, forțând instituțiile vorbitoare de limbă rusă să treacă la această limbă.

De asemenea, autoritățile au început să emită ordine de expulzare pentru cetățenii ruși care nu s-au conformat noilor norme care le impun să vorbească letona de bază.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției (IGP), cei cinci ar fi fost coordonați din Rusia. La audieri, ei au declarat că i-a racolat un oarecare Vladimir din Moscova. El le-a cerut să incendieze câteva „mașini din parcările IGP și CEC”, promițându-le 5.000 de dolari.

O parte dintre ei au fost reținuți în noaptea de 30 spre 31 octombrie, după o tentativă de incendiere a unor automobile din parcarea IGP. Ceilalți au fost prinși în jurul orei 6 dimineața, în timp ce încercau să incendieze ușa de la intrarea în CEC.

• Citește și: Autoritățile arestează patru tineri și anchetează alți 100 pentru pregătirea de „destabilizări”, după antrenamente în Rusia și Balcani

Din grup fac parte trei bărbați de 25, 28, 34 și două femei de 42 de ani și 18 ani, toți originari din Slobozia și Tiraspol. Ei au fost reținuți pentru 72 de ore. În timpul reținerii din 31 octombrie, asupra celor cinci au fost găsite două sticle cu lichid special pentru incendiere, mănuși și haine.

Persoanele au fost urmărite de polițiști de câteva zile, după ce un polițist a observat în parcarea IGP un bărbat din grupul celor cinci, care fotografia autospecialele. Același bărbat a fost văzut și în preajma altor sedii ale IGP.

„Fiind întrebat care este scopul aflării pe teritoriul IGP și necesitatea fotografierii, bărbatul s-a încurcat în declarații și nu a putut explica care este motivul”, au transmis polițiștii.

Pe 31 octombrie, Curtea Constituțională examinează raportul Comisiei Electorale Centrale care a solicitat validarea referendumului privind integrarea R. Moldova în UE. Dacă va fi validat, în Constituție vor apărea modificările care declară eurointegrarea „obiectivul strategic” al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Faţada clădirii a fost acoperită de un banner care cere autorității să nu aprobe „distrugerea” Mării Negre, în timp ce pe gardul din jur au fost afișate pancarte cu mesaje asemănătoare.

Protestul a venit chiar în Ziua Internațională a Mării Negre, marcată și de guvernul R. Moldova.

Autoritățile României spun că proiectul extragerii gazelor naturale din Marea Neagră, propus de concernul OMV Petrom împreună cu compania Romgaz (deținută de statul român), ar aduce beneficii enorme țării, consolidându-i independența energetică.

Activiștii spun însă că beneficiile nu ar fi chiar așa de mari, iar prețul plătit de natură și implicit de oameni ar fi ridicat.

Greenpeace România, care a protestat deja față de autorizațiile primite mai înainte de giganții energetici implicați, invocă starea precară a platformelor deja existente în Marea Neagră, operate de OMV Petrom, în cazul cărora - spun activiștii - ACROPO refuză să intervină corespunzător de aproape un an.

„Această autoritate nu reușește să apere interesele românilor. Nereguli grave care pot duce la dezastre ecologice nu pot fi tolerate într-un stat care ar trebui să protejeze dreptul oamenilor la un mediu curat și sănătos. Nu putem avea încredere că eliberarea de noi avize pentru viitoare proiecte, precum Neptun Deep, se realizează într-un mod competent și transparent”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

• Te-ar putea interesa și: Neptun Deep | Gazele din Marea Neagră – între poluarea mediului și independența energetică a României

Potrivit promotorilor săi, proiectul Neptun Deep presupune exploatarea, timp de 20 de ani, a 100 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră – echivalentul consumului pe nouă ani al României.

Companiile ar urma să exploateze o suprafață de 7.500 km2 din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră – la o distanță de circa 160 kilometri de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.

OMV Petrom și Romgaz spun că vor începe forajul în Marea Neagră în 2025, urmând să livreze primele particule de gaz în 2027. Costurile de exploatare sunt estimate la 4 miliarde de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

ASP a spus, într-un comunicat din 31 octombrie, că a fost pornită o anchetă de serviciu, după ce Procuratura Anticorupție și Inspectoratul General de Poliție au constatat în urma unor verificări că „un grup de angajați ai ASP au primit sume bănești drept recompensă pentru votul exprimat în cadrul alegerilor și referendumul”.

Procurorii cred că 40 angajați au primit bani din Federația Rusă prin aplicația Promsviazbank (PSB), fapte ce sunt verificate în cadrul unei cauzei penale.

Până la finalizarea investigațiilor, cele 40 de persoane au fost suspendate din funcții.

• Te-ar putea interesa și: Un lider local din rețeaua Șor, reținut într-un dosar privind coruperea alegătorilor

Pe 24 octombrie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că polițiștii au documentat circa un milion de transferuri bănești care au ajuns, în ultimele septembrie-octombrie, în conturile a mii de moldoveni prin intermediul băncii PSB, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina.

Poliția spune că banii, circa 39 milioane de dolari, erau destinați coruperii alegătorilor în favoarea grupării criminale Șor.

Câteva zile mai târziu, procurorul general, Ion Munteanu, a spus că schema de transfer a banilor prin intermediul băncii PSB în R. Moldova a fost creată de serviciile rusești și pusă în aplicare de gruparea criminală Șor încă din primăvară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cu trei zile înaintea turului doi al scrutinului prezidențial, organele de drept au efectuat noi rețineri și percheziții în șapte dosare penale pornite pentru corupere electorală făcută de persoanele din rețeaua lui Șor, oligarhul condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în dosarul „frauda bancară”.

Pe 31 octombrie, ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții în mai multe localități din raioanele Hâncești, Călărași, Strășeni, Nisporeni, Criuleni, Florești și Orhei.

Potrivit unui comunicat al CNA, 12 reprezentați ai unui partid afiliat cu Șor sunt bănuiți că ar fi mituit alegători pentru ca aceștia să voteze pentru un candidat neprecizat la prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Anterior, la 30 octombrie CNA a anunțat că a aplicat amenzi în valoare totală de peste două milioane de lei pentru coruperea electorală și că examinează circa 1.000 de procese verbale, recepționate de la Poliție, pe aceste cauze. Legislația prevede amenzi de până la 37.500 de lei pentru cetățenii bănuiți că și-au vândut votul. Dacă aceștia cooperează cu ancheta, ei pot scăpa de sancțiuni.

Procurorul general Ion Munteanu a spus, pe 28 octombrie, că schema de transfer a banilor prin intermediul băncii rusești Promsviazbank în R. Moldova a fost creată de serviciile rusești și pusă în aplicare de gruparea criminală Șor încă din primăvară.

Potrivit lui, destinatarii transferurilor sunt membrii organizațiilor teritoriale a unor partide politice, care la rândul lor remunerau alegătorii pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, anunțat cu o zi înainte, dar și pentru participarea la mitinguri și alte acțiuni de protest.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te