Nimeni nu prea crede că „Bibi” chiar va ajunge la Haga, dar decizia CPI a stârnit o avalanșă de declarații, reafirmând liniile de demarcație în această chestiune internațională delicată.

Irlanda: „Aplicăm mandatele”

Poliția irlandeză l-ar aresta pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, dacă acesta ar ajunge în Irlanda, a declarat premierul țării din Uniunea Europeană.

Întrebat de radiodifuzorul național irlandez RTE dacă Netanyahu ar fi arestat în Irlanda, Taoiseach (titlul oficial de premier în Irlanda) Simon Harris a declarat vineri: „Da, absolut. Susținem instanțele internaționale și aplicăm mandatele lor”.

Harris nu a fost întrebat despre ceilalți dați în urmărire, dar vicepremierul irlandez, Micheal Martin, a declarat mai târziu, că și ei ar fi arestați: „Nu ar trebui să existe niciun echivoc în condamnarea Hamas și a Hezbollah în ceea ce privește ceea ce au făcut și, într-adevăr, rolul malefic al Iranului în regiune - deoarece este o problemă complexă, nu este simplă”.

Liderii irlandezi au respins, de asemenea, condamnarea de către SUA și Israel a deciziei CPI.

Olanda, Elveția, Italia și Spania au declarat și ele că își vor respecta angajamentele și obligațiile privind Statutul de la Roma și dreptul internațional. Austria a declarat același lucru, deși ministrul său de externe, Alexander Schallenberg, a adăugat, separat, că „mandatul este absurd”.

Ministerul de Externe al Franței a declarat că răspunsul său la mandate va fi în conformitate cu statutul CPI, dar a refuzat să confirme dacă îl va aresta pe Netanyahu, invocând complexitatea juridică.

„Marea Britanie respectă independența CPI”, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului Keir Starmer, fără a confirma dacă Marea Britanie ar aplica mandatele.

Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a declarat: „Este important ca CPI să își îndeplinească mandatul într-un mod judicios. Am încredere că instanța va proceda cu cazul pe baza celor mai înalte standarde de proces echitabil”.

Ministra suedeză de Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că Suedia și UE „sprijină activitatea importantă a Curții și protejează independența și integritatea acesteia”. Autoritățile suedeze de aplicare a legii decid cu privire la arestarea subiecților mandatelor CPI pe teritoriul suedez, a adăugat ea.

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a declarat că mandatul de arestare al CPI este un pas „plin de speranță” și extrem de important în aducerea în fața justiției a autorităților israeliene care au comis genocid împotriva palestinienilor. „Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că dreptul internațional este pus în aplicare pentru a pedepsi genocidul”, a mai spus Fidan.

Orban-contra

Premierul Viktor Orban a declarat vineri că îl va invita pe premierul Netanyahu să viziteze Ungaria, afirmând că va garanta că un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale împotriva lui Netanyahu „nu va fi respectat”.

Orban, a cărui țară deține președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, a declarat la radioul de stat că mandatul de arestare al CPI este „greșit” și a afirmat că liderul israelian va putea purta negocieri în Ungaria „în condiții de siguranță adecvate”.

„Astăzi îl voi invita pe prim-ministrul Israelului, domnul Netanyahu, pentru o vizită în Ungaria și, în cadrul acestei invitații, îi voi garanta că, dacă va veni, hotărârea CPI nu va avea niciun efect în Ungaria și nu vom urma conținutul acesteia”, a declarat Orban.

De când Orban și partidul său naționalist Fidesz au ajuns la putere în 2010, el și Netanyahu au forjat relații politice strânse.

Altă țară cu politică puternic pro-israeliană din Europa Centrală, Cehia, a condamnat în termeni duri decizia CPI.

„Propunerea procurorului-șef al CPI de a emite un mandat de arestare pentru liderii unui guvern ales în mod democratic împreună cu liderii unei organizații teroriste islamiste este îngrozitoare și complet inacceptabilă”, a scris premierul ceh Petr Fiala pe social media.

Fiala nu a spus limpede dacă cehii l-ar aresta sau nu pe Netanyahu.

Alte țări est-europene nu au comentat imediat situația creată în urma deciziei CPI.

Putin în Mongolia

Prin decizia de joi a CPI, Netanyahu i se alătură președintelui rus Vladimir Putin pe lista liderilor care pot fi arestați când călătoresc.

După ce a fost acuzat oficial de crime de război în Ucraina, mai precis de deportarea copiilor ucraineni, Putin a călătorit totuși, în septembrie 2024, într-o țară semnatară a tratatului de înființare CPI, Mongolia.

În urma apelurilor din partea, printre altele, a Ucrainei, a Uniunii Europene și a CPI fie de a-i refuza intrarea lui Putin, fie de a-l aresta, un purtător de cuvânt al guvernului mongol a declarat atunci că țara este dependentă de energia rusească și, prin urmare, nu este pregătită să îl aresteze pe președintele rus.

• Te-ar putea interesa și: Vizita lui Putin în Mongolia demonstrează limitele Curții Penale Internaționale

„Mongolia importă 95% din produsele sale petroliere și peste 20% din electricitate din vecinătatea noastră imediată... Această aprovizionare este esențială pentru a ne asigura existența noastră și a poporului nostru", a declarat purtătorul de cuvânt.

Ce este CPI și de ce contează?

Statutul de la Roma - care a fost semnat în 1998 și a intrat în vigoare în 2002 - a instituit Curtea Penală Internațională. Curtea internațională permanentă este responsabilă de urmărirea penală a persoanelor pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.

Cei care militează pentru justiție la nivel mondial consideră că aceasta este o etapă importantă, deoarece a instituit un mecanism juridic prin care indivizii sunt trași la răspundere pentru infracțiuni care depășesc frontierele naționale.

CPI este considerată tribunal de ultimă instanță. Aceasta înseamnă că, în temeiul „principiului complementarității”, CPI își poate exercita jurisdicția numai în cazul în care o instanță națională nu dorește sau nu poate să urmărească în justiție infracțiuni grave.

• Vezi și: Curtea Penală Internațională emite mandate de arestare pentru Netanyahu și oficiali Hamas

Israelul spune că are o justiție independentă, capabilă să rezolve asemenea cazuri, dar organizațiile internaționale pentru drepturile omului se îndoiesc din ce în ce mai tare.

Din 2002, CPI a pus sub acuzare peste 50 de persoane, majoritatea din țări africane. Douăzeci și una de persoane au fost reținute la Haga, unde se află sediul Curții; 10 au fost condamnate, iar patru au fost achitate.

Republica Moldova a ratificat Statutul CPI la 12 octombrie 2010.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a mai declarat vineri că se va extinde și perioada de ședere fără viză la 30 de zile (de la 15 zile, în prezent) pentru cetățenii tuturor celor 38 de țări din cadrul programului său fără vize, informează Reuters, citând televiziunea de stat chineză.

Renunțarea la vize pentru japonezi și călătorii din opt țări europene, anunțată vineri, are caracter temporar - dar este foarte probabil să fie permanentizată după expirare, la sfârșitul anului viitor.

China a liberalizat anterior vizele pentru Coreea de Sud și unele țări europene pentru a stimula turismul și comerțul pe fondul unei economii slăbite.

În 2019, anul dinaintea pandemiei de COVID 19, China a fost vizitată de aproape 98 de milioane de străini. În 2023 au fost numai 35 de milioane, potrivit BBC.

Japonia, mare partener comercial și rival regional al Chinei, a reacționat spunând că speră că decizia Chinei va promova schimburile „interpersonale” între cei doi vecini, potrivit declarației făcute vineri de Yoshimasa Hayashi, secretarul cabinetului șef al Japoniei, la o conferință de presă.

Pe lista țărilor europene ai căror cetățeni nu au nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată în China se află acum 24 de state. R. Moldova nu se numără printre ele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directorul Serviciului Național de Informații al Coreei de Sud, Shin Won-sik, a spus vineri, la o emisiune televizată, că Seulul a descoperit că Rusia a furnizat rachete antiaeriene și alte echipamente Coreei de Nord, ca parte a eforturilor regimului comunist de consolidare a rețelei de apărare aeriană a Phenianului, capitala țării, scrie AP.

Shian spune că Rusia a mai oferit, de asemenea, asistență economică diversă Coreei de Nord.

Serviciul de informații al Coreei de Sud a spus miercuri parlamentarilor că nord-coreenii au trimis recent sisteme de artilerie suplimentare și în Rusia. Luna trecută, serviciile de informații de la Seul au afirmat că Phenianul a trimis peste 13.000 de containere de artilerie, rachete și alte arme convenționale în Rusia începând din august 2023 pentru a reface stocurile de arme în scădere ale Moscovei.

Parlamentarii sud-coreeni au spus săptămâna aceasta că circa 10.900 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați la Kursk ca parte a unităților aeropurtate și maritime ale Rusiei, care se confruntă cu forțele ucrainene. Unele dintre aceste unități au participat deja la lupte, au spus deputații, care au citat un raport al agenției de spionaj a Coreei de Sud.

• Te-ar putea interesa și: Ce rol pot avea soldații nord-coreeni pe frontul în care Rusia presează Ucraina?

Rusia ar mai fi oferit Coreei de Nord și tehnologie militară pentru a susține programul de sateliți al țării, după încercarea eșuată de a lansa un satelit spion la începutul acestui an.

La schimbul pentru soldații trimiși în Rusia, Coreea de Nord ar mai fi primit din partea Moscovei și circa un milion de barili de petrol începând cu luna martie a acestui an, conform analizei imaginilor din satelit de la Open Source Centre, un grup de cercetare non-profit cu sediul în Regatul Unit, scrie BBC.

Transferurile încalcă sancțiunile ONU, care interzic țărilor membre să vândă petrol Coreei de Nord, cu excepția unor cantități mici, în încercarea de a sufoca economia acesteia pentru a o împiedica să dezvolte în continuare arme nucleare.

În iunie, liderul nord-coreean, Kim Jong-un, și președintele rus, Vladimir Putin, au semnat un tratat de parteneriat strategic, care obligă ambele state să-și ofere asistență militară „fără întârziere” în cazul unui atac asupra unuia din ele și să coopereze la nivel internațional pentru a se opune sancțiunilor occidentale.

• Vezi și: Duma de Stat a ratificat tratatul de parteneriat cuprinzător al Rusiei cu Coreea de Nord

Putin a numit acordul, semnat în cadrul vizitei sale la Phenian, ca fiind un „document revoluționar”.

Experții citați de AFP spun că Phenianul ar folosi Ucraina ca mijloc de realiniere a politicii sale externe. Prin trimiterea de soldați, Coreea de Nord se poziționează în cadrul economiei de război rusești ca furnizor de arme, sprijin militar și forță de muncă - ocolindu-și aliatul tradițional, vecinul și principalul partener comercial, China.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Semnarea protocolului s-a făcut la Guvern, iar documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și de ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, în prezența premierului Marcel Ciolacu și a altor oficiali români și americani.

„Investiția în tehnologie modernă și în capabilități de apărare de vârf este o garanție pentru un viitor mai sigur. Cele 32 de aeronave pentru care s-a semnat contractul de achiziție între guvernele României și Statelor Unite ale Americii reprezintă vârful de performanță aviatică la acest moment pe plan mondial și vor asigura interoperabilitatea cu aliații din NATO”, a spus ministrul Apărării naționale.

El a exprimat, totodată, decizia guvernului român de a aloca 2,5% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor asumate în alianța Nord-Atlantică.

„Decizia României de a achiziționa aceste avioane de luptă avansate reprezintă un pas important în modernizarea continuă a Forțelor Armate Române și va contribui semnificativ la apărarea pe termen lung a Alianței NATO și la securitatea noastră colectivă. (...) Alianța rămâne unită în fața provocărilor noastre comune de securitate. Sunt încrezătoare că, lucrând împreună, vom continua să ne întărim pregătirea colectivă pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, a spus ambasadoarea Kathleen Kavalec.

Răspunzând întrebărilor presei, Kavalec a spus că va dura „ceva timp până la achiziționarea avioanelor și aducerea lor aici” și a estimat că „până în 2030 aceste avioane vor putea să zboare deasupra României”, dar a amintit că, între timp, „România beneficiază de flota de avioane F-16 și de centrul său de pregătire F-16, care va pregăti tranziția la programul F-35”.

• Te-ar putea interesa și: România adoptă o lege pentru cumpărarea de avioane de luptă F-35. Primele ar urma să vină prin 2030

„Astăzi, 21 noiembrie, România a făcut un pas important în modernizarea capacităților sale de apărare prin semnarea Scrisorii de Ofertă și Acceptare (LOA) pentru achiziționarea a 32 de aeronave F-35 Lightning II de la Lockheed Martin prin intermediul unei Finanțări Militare Externe oferite de Guvernul SUA”, transmite Ambasada SUA.

„Această decizie istorică îmbunătățește capabilitățile de apărare ale României, asigurând o forță militară robustă, de ultimă generație, capabilă să facă față provocărilor de securitate actuale și viitoare, consolidând totodată rolul său în apărarea colectivă a NATO”, arată sursa citată.

Tehnologia avansată a F-35, capabilitățile stealth și senzorii de ultimă generație vor îmbunătăți apărarea aeriană a României, asigurând o protecție superioară a teritoriului său suveran, spune Ambasada SUA.

De asemenea, aceste aeronave vor consolida interoperabilitatea României cu forțele NATO, și implicit capacitatea Alianței de a descuraja amenințările și de a răspunde rapid provocărilor emergente.

Ambasadoarea Kathleen Kavalec a subliniat în cadrul ceremoniei importanța acestei achiziții.

„Această achiziție reprezintă nu numai un salt major pentru capabilitățile de apărare, ci și o oportunitate semnificativă pentru avansul tehnologic și crearea de locuri de muncă în România. Lockheed Martin, un partener de lungă durată al României, va juca un rol cheie în sprijinirea acestei tranziții, oferind instruire avansată pentru piloții și personalul de întreținere din România.”

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) într-un comunicat de presă publicat joi, 21 noiembrie. În prezent, în R. Moldova există trei agenți economici care pot exporta ouă și carne de găină pe piața UE.

Pentru a putea exporta în blocul comunitar, agenții economici trebuie să-și modernizeze centrele de producere, inclusiv cele de colectare, marcare și ambalare a ouălor.

Totodată, la 8 octombrie, pe piața unică a comunității europene au ajuns și primele loturi de carne proaspătă de pasăre din R. Moldova.

• Vezi și: În premieră, carnea de pasăre din R. Moldova a ajuns pe piața din UE. Urmează ouăle

R. Moldova a primit dreptul de a exporta produse avicole în UE în martie 2023.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie - septembrie curent, exporturile de produse lactate și ouă de păsări s-au redus cu peste 21%, în comparație cu perioada similară din 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Toți sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, legate de războiul din Gaza și de atacurile din octombrie 2023 care au declanșat ofensiva Israelului în teritoriul palestinian.

Netanyahu și ceilalți suspecți sunt acum dați în urmărire la nivel internațional. Asta ar putea să îi izoleze și mai mult și să complice eforturile de negociere a unei încetări a focului pentru a pune capăt conflictului de 13 luni, scrie Associated Press. Cu toate acestea, implicațiile practice ale deciziei CPI ar putea fi limitate, deoarece Israelul și principalul său aliat, Statele Unite, nu sunt membri ai Curții, iar mulți dintre oficialii Hamas au fost uciși deja în conflict.

Decizia era așteptată, căci procesul juridic care a dus la ea a fost public și controversat.

Netanyahu și alți lideri israelieni au condamnat cererea de mandate a procurorului-șef al CPI, Karim Khan, ca fiind „rușinoasă” și „antisemită”. Președintele american Joe Biden l-a criticat, de asemenea, pe Khan și și-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas. Hamas a criticat, de asemenea, cererea.

„Camera a considerat că există motive rezonabile să se creadă că ambele persoane [Netanyahu, Gallant - n.r.] au privat în mod intenționat și cu bună știință populația civilă din Gaza de lucruri indispensabile supraviețuirii lor, inclusiv alimente, apă și medicamente și materiale medicale, precum și combustibil și electricitate”, a scris completul de trei judecători în decizia sa unanimă de a emite mandate pentru liderii israelieni.

Ne putem ancheta singuri!

De asemenea, instanța a emis un mandat de arestare împotriva lui Mohammed Deif, unul dintre liderii Hamas. Procurorul-șef al CPI solicitase, de asemenea, mandate pentru alte două figuri importante ale Hamas, Yahya Sinwar și Ismail Haniyeh, însă ambii au fost uciși în conflict.

Ministerul israelian de Externe a declarat în septembrie că a prezentat două memorii juridice prin care a contestat competența CPI și a susținut că instanța nu a oferit Israelului posibilitatea de a investiga el însuși acuzațiile înainte de a solicita mandatele.

„Nicio altă democrație cu un sistem juridic independent și respectat precum cel care există în Israel nu a fost tratată în acest mod prejudiciabil de către procuror”, a scris atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oren Marmorstein, pe X. El a mai declarat că Israelul rămâne „ferm în angajamentul său față de statul de drept și justiție” și va continua să își protejeze cetățenii împotriva militanților.

• Vezi și: Moartea liderului Hamas arată limitele grupării teroriste, însă e puțin probabil să ducă la încheierea războiului

CPI este un tribunal de ultimă instanță care urmărește numai cazurile în care autoritățile naționale de aplicare a legii nu pot sau nu doresc să investigheze. Israelul nu este stat membru al Curții. În trecut, țara a avut dificultăți în a se autoinvestiga, susțin grupurile pentru drepturile omului.

În ciuda mandatelor de arestare, niciunul dintre suspecți nu se va confrunta cu judecătorii de la Haga prea curând, anticipează AP. Curtea însăși nu dispune de poliție pentru a pune în aplicare mandatele, bazându-se doar pe cooperarea statelor sale membre.

Chiar și așa, însă, amenințarea cu arestarea i-ar putea împiedica pe Netanyahu și Gallant să călătorească în străinătate, deși președintele rus Vladimir Putin, și el căutat în baza unui mandat al CPI pentru presupuse crime de război în Ucraina, a dovedit recent că poate vizita un aliat atunci când a călătorit în Mongolia, unul dintre statele membre ale Curții, și nu a fost arestat.

Aplauze și condamnări

Procurorul Khan a solicitat mandate în luna mai, acuzându-i pe Netanyahu și Gallant de mai multe delicte, inclusiv crimă, atac intenționat asupra civililor și persecuție.

Grupurile pentru drepturile omului au aplaudat decizia de joi, venită la mai mult de șase luni după ce Khan a făcut cererea sa inițială.

„Mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor lideri israelieni de rang înalt și a unui oficial Hamas spulberă percepția conform căreia anumite persoane sunt în afara razei de acțiune a legii”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat pentru justiție internațională la Human Rights Watch.

• Te-ar putea interesa și: Israelul, acuzat de atacuri deliberate asupra lucrătorilor umanitari

Liderii politici din Israel, inclusiv din opoziție, au criticat însă vehement demersul CPI.

Benny Gantz, general în retragere și rival politic al lui Netanyahu, a condamnat decizia, afirmând că aceasta arată „orbire morală” și este o „pată rușinoasă de proporții istorice, care nu va fi uitată niciodată”.

Yair Lapid, un alt lider al opoziției, a numit-o un „premiu pentru teroare”.

Șeful politicii externe a Uniunii Europene a declarat, pe de altă parte, că mandatele de arestare emise joi de Curtea Penală Internațională pentru Netanyahu, Gallant și Deif sunt „obligatorii” și ar trebui puse în aplicare.

„Nu este o decizie politică. Este o decizie a unei instanțe, a unei instanțe de justiție, a unei instanțe internaționale de justiție. Iar decizia instanței trebuie respectată și pusă în aplicare”, a declarat Joseph Borrell în timpul unei vizite în capitala iordaniană Amman.

Irlanda și Spania, două din puținele țări occidentale care recunosc statul palestinian, au spus la rândul lor că decizia CPI trebuie luată în serios.

Statele Unite, cel mai puternic aliat al Israelului, au respins însă decizia CPI, repetându-și contra-argumentele exprimate mai înainte.

„Statele Unite resping în mod fundamental decizia Curții de a emite mandate de arestare pentru înalți oficiali israelieni. Rămânem profund îngrijorați de graba procurorului de a solicita mandate de arestare și de erorile de proces îngrijorătoare care au condus la această decizie”, a declarat un purtător de cuvânt guvernamental, adăugând că SUA discută cu partenerii săi pașii următori.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În introducerea unui studiu lansat pe 20 noiembrie, forul pan-european pentru drepturile omului spune că odată ce războiul durează deja de 1000 de zile „este timpul să trecem de la soluții de urgență la mecanisme mai durabile, pe termen lung”.

Studiul constată că 50% dintre copiii care au părăsit Ucraina din cauza războiului nu au fost încă înscriși în sistemele de învățământ ale țărilor gazdă.

Situația în anumite state europene este mai presantă decât în altele: în mai 2024, două state europene - Polonia și Cehia - aveau cea mai mare rată de oameni sub protecție temporară, fugiți din Ucraina.

R. Moldova este pomenită în studiu ca una din țările unde se află „un număr relativ mare” de refugiați ucraineni (3% din total).

Ca principală problemă pentru copiii ucraineni refugiați aici, studiul constată că „Moldova nu se numără printre țările în care școlarizarea obligatorie este obligatorie”.

Studiul încurajează statele membre, inclusiv Moldova:

• să promoveze școlarizarea la domiciliu pentru toți copiii din Ucraina prin sensibilizarea părinților și tutorilor cu privire la beneficiile acesteia;
• să asigure locuri suplimentare în școli și un număr suficient de profesori competenți;
• să înființeze sisteme de monitorizare pentru a identifica orice copil aflat în afara sistemului de învățământ;
• să utilizeze evaluările inițiale pentru a crea planuri de învățare individualizate în locul plasamentelor fixe;
• să aplice o abordare „la nivelul întregii școli” pentru a crea medii favorabile incluziunii și pentru a consolida capacitatea profesorilor de a sprijini clasele diverse;
• să colaboreze cu Ministerul Educației din Ucraina pentru a-i ajuta pe copii să își păstreze identitatea culturală.

Studiul analizează practicile din 32 de state membre ale Consiliului Europei în care refugiații din Ucraina înregistrați în mai 2024 depășeau 10.000 de persoane și a fost actualizat ultima dată la 3 noiembrie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație făcută joi pe Telegram, forțele aeriene ucrainene nu au specificat tipul exact de rachetă, dar au afirmat că aceasta a fost lansată din regiunea rusă Astrahan, care se învecinează cu Marea Caspică.

Publicația ucraineană Ukrainska Pravda, citând surse anonime, a relatat că racheta a fost o RS-26 Rubezh, Potrivit Asociației pentru Controlul Armelor, RS-26 are o rază de acțiune de 5.800 km, informează Reuters.

Două persoane au fost rănite în urma atacului, iar o fabrică și un centru de reabilitare pentru persoanele cu handicap au fost avariate, potrivit oficialilor locali.

Raza de acțiune a unei rachete ICBM este inutil de mare pentru a fi folosită împotriva Ucrainei, iar astfel de rachete sunt concepute pentru a transporta focoase nucleare. Utilizarea uneia, doar, ar putea fi o aducere aminte a capacității nucleare a Rusiei și un mesaj puternic că Moscova e gata să escaladeze conflictul, scrie AP.

Atacul are loc la două zile după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat o doctrină nucleară revizuită care reduce în mod oficial pragul pentru utilizarea de către Rusia a armelor nucleare.

• Te-ar putea interesa și: Putin actualizează doctrina nucleară a Rusiei, coborând pragul răspunsului nuclear

De partea cealaltă, Ucraina a lansat marți în premieră rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de americani (ATACMS), iar miercuri a trimis în Rusia, tot pentru prima dată, rachete Storm Shadows fabricate în Marea Britanie.

Ministerul rus al Apărării a declarat joi că sistemele sale de apărare aeriană au doborât două rachete Storm Shadow, șase rachete HIMARS și 67 de drone. Anunțul a fost făcut în cadrul bilanțului zilnic al ministerului cu privire la acțiunile militare din Ucraina.

Acesta nu este însă primul anunț public al Moscovei privind doborârea unor rachete Storm Shadow, Rusia raportând anterior doborârea unora deasupra peninsulei anexate Crimeea.

Putin a avertizat anterior SUA și alți aliați NATO că a permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus ar însemna că Rusia și NATO sunt în război.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Printre cele mai valoroase bunuri sechestrate se numără o casă de locuit și un teren de construcții din municipiul Chișinău de peste trei milioane de lei, o cotă parte dintr-un apartament de peste două milioane de lei și o cotă parte dintr-o casă de locuit din orașul Vadul lui Vodă, de peste trei milioane de lei.

Sechestre au fost aplicate inclusiv asupra unor mașini de sute de mii de lei și conturi bancare de zeci de mii de euro. PA spune că chiar săptămâna trecută a ridicat două automobile în valoare totală de circa 1,2 milioane de lei.

Bunurile ridicate reprezintă o parte din mita plătită în schema de corupție pentru blocarea Notificărilor Roșii ale Interpol și se află în prezent în gestiunea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI).

PA spune că în ultimele luni a identificat și alte transferuri bănești, bunuri ale învinuiților pe care eventual le-ar putea confisca.

Potrivit PA, în baza probelor acumulate până în prezent în cadrul dosarului denumit generic „Interpol”, există bănuieli „rezonabile” că un grup criminal organizat a pus la cale o schemă de corupție pentru a permite persoanelor aflate sub incidența Notificărilor Roșii a Interpol să obțină statut de solicitanți de azil în R. Moldova, pentru a bloca și a șterge aceste notificări prin intermediul unor funcționari publici mituiți.

• Te-ar putea interesa și: Angajați de la Interne și Poliție, suspendați din funcții în legătură cu dosarul „Interpol”

„Cel puțin 26 de persoane au depus acte false la Interpol prin această schemă, prin acțiunile lor afectând investigații criminale din întreaga lume, inclusiv Franța, Australia, China și alte țări”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.

New York Times a scris în investigația publicată la 15 noiembrie că un traficant de droguri din Franța, nouă cetățeni chinezi, fiul unui fost prim-ministru al Kârgâzstanului, un om de afaceri australian fugar, doi ucraineni, un cetățean al Belarusului și fugari de alte naționalități, se numără printre cei care au beneficiat de această schemă de corupție.

În urma investigațiilor, Interpol a deblocat Notificările Roșii a persoanelor care au beneficiat de această schemă de corupție prin care fugari internaționali evitau aplicarea mandatelor de arest.

În prezent, în dosar este vizat fostul șef al biroului Interpol Moldova - Viorel Țentiu. Jurnaliștii New York Times au mai scris că în vizorul procurorilor se află și Vitalie Pîrlog, fostul ministru al justiției și șef al Comisiei interpol care verifica alertele roșii între 2017 – 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe buletinul de vot pentru prezidențiale, cetățenii vor avea de ales dintre 13 candidați la funcția de președinte al României. Cele mai mari șanse, potrivit ultimelor sondaje, le au premierul Marcel Ciolacu înaintat de Partidul Social Democrat, George Simion, sprijinit de Alianța pentru Unirea Românilor, independentul Mircea Geoană și lidera Uniunii Salvați România, Elena Lasconi.

Unde vor fi amplasate cele 59 de secții de votare?

17 secții de votare vor fi deschise în regiunea de nord a R. Moldova, 34 – în regiunea de centru (16 la Chișinău) și opt secții de votare – în regiunea de sud.

În alegerile din România este posibilă și votarea prin corespondență, introdusă în 2019.

Când votăm?

Cetățenii români ai R. Moldova sunt așteptați la urnele de vot pentru alegerea președintelui României în zilele de 22 noiembrie (între orele 12:00 și 21:00), 23 noiembrie și 24 noiembrie (07:00 – 21:00).

Cu ce acte se poate vota?

Cetățenii români pot vota pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării.

Este vorba de cartea de identitate fizică sau electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul, inclusiv cel electronic, diplomatic, de serviciu sau simplu.

Care sunt funcțiile președintelui României?

În România, Constituția îi deleagă președintelui trei responsabilități de bază: garantul respectării legilor, comandantul suprem al Armatei și reprezentantul statului român în relațiile externe.

• Te-ar putea interesa și: Vin alegerile din România. Ce trebuie să știe moldoveanul cu sau fără pașaport românesc?

Alegerile din România vor decide conducerea politică a celui mai important partener economic al R. Moldova și a unuia dintre suporterii ei cei mai statornici în calea spre Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa din regiune scrie că sunt vizați prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al autonomiei, Ilia Uzun, și deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Ruslan Ulianovschi.

La scurt timp după descinderi, bașcana Evghenia Guțul a spus, într-un comentariu publicat pe pagina Comitetului Executiv al Găgăuziei, că acțiunile procurorilor și polițiștilor sunt „act de presiune politică și intimidare a opoziției”.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a confirmat desfășurarea perchezițiilor, dar a precizat că va reveni cu detalii, inclusiv despre persoanele vizate, după încheierea descinderilor.

Inspectoratul General al Poliției a spus într-un comunicat de presă că operațiunile sunt coordonate de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și procurorii PCCOCS cu sprijinul echipelor speciale ale brigăzii cu destinație specială „Fulger”.

• Te-ar putea interesa și: Consilier al bașcanei Evghenia Guțul, reținut după ce ar fi instigat la violență împotriva lui Sandu și Dodon

Uzun și Ulianovschi nu sunt singurii funcționari de la conducerea autonomiei care se află în vizorul organelor de drept. În prezent, este cercetat în stare de liberate, pentru instigare la violență, Mihail Vlah, consilierul guvernatoarei Găgăzuiei, Evghenia Guțul.

După ce a scris pe rețelele de socializare că actuala președintă, Maia Sandu, și fostul șef de stat, Igor Dodon, „trebuie uciși”, el a fost reținut în seara zilei de 8 noiembrie pentru 72 de ore, iar ulterior - eliberat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Suspecții, care nu au fost identificați, sunt acuzați de comiterea de infracțiuni împotriva siguranței publice, de provocare de pericol public și de lucrări de construcții neregulamentare, a declarat Parchetul Superior din Novi Sad într-o declarație. Ei riscă până la 12 ani de închisoare.

Presa sârbă a relatat că Goran Vesic, care a demisionat din funcția de ministru al construcțiilor după prăbușire, se numără printre cei reținuți. Vesic a declarat pe X că s-a „prezentat” de bunăvoie.

Arestările au venit după valul de proteste izbucnit în urma tragediei, la care mii de oameni au cerut ca vinovații să fie aduși în fața justiției și pedepsiți. Mulți în Serbia cred că prăbușirea structurii - o copertină plată de beton deasupra intrării în clădire, la nivelul plafonului parterului - a fost rezultatul corupției și al lipsei de transparență în lucrările de renovare a clădirii gării.

Politicienii din opoziție, organizatorii protestelor, s-au declarat sceptici cu privire la arestările anunțate și au cerut ca dosarul să fie gestionat de procurorii de crimă organizată.

„Ei (procurorii) au evitat să menționeze moartea oamenilor și corupția, iar acestea sunt esențiale”, a declarat Borislav Novakovic, un fost primar din Novi Sad. „În ultimele 20 de zile, toți suspecții au putut să influențeze martorii, să falsifice probele și să modifice documentația”, a mai spus el.

Parlamentarii opoziției și alți protestatari s-au ciocnit miercuri cu poliția în fața clădirii tribunalului din Novi Sad pentru a treia zi consecutiv, cerând inculpări în cazul prăbușirii acoperișului și eliberarea din detenție a activiștilor închiși în timpul manifestațiilor anterioare.

Președintele autoritar al Serbiei, Aleksandar Vucic, a descris protestele opoziției de joi drept „teroare” și „violență brutală din partea anumitor factori politici”. Vucic a mai declarat: „Îi vom învinge pe huligani și pe bătăuși... nu ne este frică”.

Clădirea gării din Novi Sad a fost construită în 1964. A fost renovată de două ori în ultimii ani, ca parte a unui acord mai amplu privind infrastructura cu companii de stat chineze.

Copertina de la intrare s-a prăbușit pe 1 noiembrie. Inițial, 14 persoane au murit și alte trei au fost grav rănite, iar una dintre persoanele rănite a murit duminică.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC a trimis Curții Constituționale procesul verbal și raportul privind alegerile prezidențiale la 9 noiembrie, iar potrivit Codului Electoral, examinarea urma să se realizeze în decurs de 10 zile, dar nu mai devreme de soluționarea contestațiilor electorale de autoritatea electorală și instanțele judecătorești.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, a spus Europei Libere că pe rolul instanțelor de judecată s-au aflat până în prezent peste 10 contestații electorale legate de alegerile prezidențiale, aproape toate fiind soluționate de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Postica a mai spus că ultimul litigiu electoral va fi examinat de judecătorii CSJ miercuri, 27 noiembrie. Este vorba despre o contestație depusă în privința regulamentului privind organizarea votului prin corespondență, aplicat în premieră la alegerile prezidențiale.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu felicită alegătorii pentru „victoria” în alegeri și la referendum. PSRM și PCRM contestă rezultatele

Alegerile prezidențiale din R. Moldova s-au desfășurat în două tururi. Primul tur a avut loc concomitent cu referendumul constituțional despre aderarea la UE pe 20 octombrie. La 31 octombrie, Curtea Constituțională a validat rezultatul referendumului și a introdus în Constituție prevederile despre aderarea la UE.

În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, candidata PAS, Maia Sandu, a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în timp ce Stoianoglo a acumulat majoritatea voturilor în interiorul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Baza vizată joi într-o declarație a ministerului de Externe rus este la Redzikowo, în apropierea coastei baltice, și este parte a unui scut antirachetă NATO mai larg. Ea a fost deschisă la 13 noiembrie. Este „sora” bazei de la Deveselu, din România, cele două fiind primele dintr-un sistem numit „Aegis Ashore”, despre care alianța afirmă că poate intercepta rachete balistice cu rază scurtă și intermediară.

Scutul mai include distrugătoare ale marinei americane la o bază navală din Spania și un radar de avertizare timpurie în Turcia, potrivit NATO.

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat joi prin vocea purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova că baza din nordul Poloniei se află pe o listă de ținte rusești pentru o potențială distrugere, dacă va fi necesar, amintește Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Putin actualizează doctrina nucleară a Rusiei, coborând pragul răspunsului nuclear

Varșovia a răspuns că acum este și mai decisă să-și întărească securitatea. „Astfel de amenințări (din partea Rusiei) vor servi cu siguranță drept argument pentru consolidarea apărării aeriene a Poloniei și a NATO și ar trebui luate în considerare și de Statele Unite”, a spus purtătorul de cuvânt al externelor poloneze, Pawel Wronski.

Moscova a avertizat și România că devine țintă ipotetică a rachetelor rusești din cauza bazei de la Deveselu, încă dinaintea înrăutățirii decisive a relațiilor din cauza invaziei rusești din Ucraina, în februarie 2022. Baza din sudul României, care găzduiește un radar, a fost deschisă încă în 2016.

Schimbul de replici dintre Moscova și Varșovia pe teme nucleare vine la câteva zile după ce Rusia și-a actualizat strategia nucleară, care coboară pragul „răspunsului nuclear”.

Noua versiune a documentului afirmă că un atac împotriva Rusiei din partea unei puteri nenucleare cu „participarea sau sprijinul unei puteri nucleare” va fi văzut ca un „atac comun asupra Federației Ruse”.

Nu se specifică dacă un astfel de atac ar declanșa în mod necesar un răspuns nuclear. Printre principiile-cheie ale descurajării nucleare se menționează „incertitudinea privind amploarea, momentul și locul posibilei utilizări a descurajării nucleare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În raionul Cantemir, pe traseul din localitatea Cîrpeși, din cauza lapoviței, s-a produs un accident rutier. O mașină cu patru pasageri, dintre care doi copii, a alunecat de pe traseu și s-a lovit într-un copac. Trei persoane au fost transportate la Spitalul Raional Cantemir pentru îngrijiri medicale. Poliția nu spune despre care pasageri este exact vorba.

Un alt accident rutier a avut loc pe traseul Ungheni - Cetireni. Mașina condusă de o șoferiță de 36 de ani și cu doi pasageri minori a derapat de pe partea carosabilă și a ajuns pe acostament.

Poliția a avertizat că circulația pe unele drumuri naționale este anevoioasă, în special în cazul șoferilor de autocamioane. Pe traseul Chișinău - Bălți, în apropiere de localitatea Bravicea din Călărași, o bandă este blocată, iar oamenii legii acordă ajutor.

În perioada 21 – 23 noiembrie, pe tot teritoriul R. Moldova, este valabilă avertizarea meteorologică emisă pe 19 noiembrie curent – cod galben de schimbare bruscă a vremii, care este influențată de delăsarea frontului atmosferic atlantic și a maselor de aer venite dinspre Marea Mediterană.

Temperatura pe timp de zi a scăzut brusc cu 5 –7 grade Celsius, de la maxime de +14 grade Celsius, pe 20 noiembrie, la maxime de +3 grade, pe 21 noiembrie.

Joi, în primele ore ale dimineții, în special în nordul și centrul R. Moldova, inițial, precipitațiile au căzut sub formă de ploaie, dar s-au transformat treptat în lapoviță și ninsoare.

Pe parcursul nopții, drumarii au curățat zăpada în cel puțin 15 raioane din nordul și centrul R. Moldova, distribuind peste șapte tone de material antiderapant și peste 224 de tone de sare tehnică.

Înainte de a pleca la drum, șoferii sunt îndemnați să se asigure că au telefonul încărcat, iar dacă sunt în dificultate - să apeleze la numerele de telefon ale Administrației de Stat a Drumurilor, care sunt valabile nonstop: (+373) 78337744 și (+373) 60477117 sau la Serviciul 112.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a spus în cadrul unei conferințe de presă comune că acordul privind readmisia, aprobat și în ședința de Guvern din dimineața aceleași zile, nu îi va afecta pe moldovenii care muncesc și trăiesc legal în Marea Britanie.

Oficialul a afirmat că prevederile vor viza strict cazurile de ședere ilegală ale cetățenilor moldoveni în Marea Britanie, care conform statisticilor oficiale sunt foarte puține.

Totodată, Chișinăul și Londra au semnat și un parteneriat pentru apărare și securitate, care va servi drept bază pentru consolidarea cooperării pe subiecte ce țin de securitate regională, consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și fortificarea cooperării la nivel operațional.

Semnarea celor două documente a avut loc în cadrul vizitei la Chișinău a miniștrilor de externe ai Marii Britanii, David Lammy și României, Luminița Odobescu.

Ministrul britanic al Afacerilor Externe, David Lammy, a mai anunțat că Londra va oferi Chișinăului 5 milioane de euro pentru protecția refugiaților din Ucraina și a familiilor vulnerabile și alte 2 milioane de euro asistență financiară pentru consolidarea securității cibernetice.

Oficialul britanic a reconfirmat angajamentul de a accelera negocierile pentru semnarea Acordului privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere. Textul documentului a fost agreat de ambele părți și urmează să treacă printr-o consultare publică în Regatul Unit, urmată de aprobarea parlamentară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un purtător de cuvânt al prim-ministrului britanic Keir Starmer a declarat că biroul său nu va comenta relatările sau aspectele operaționale, informează Reuters.

Marea Britanie a declarat anterior că Ucraina ar putea utiliza rachetele de croazieră Storm Shadow pe teritoriul ucrainean, iar guvernul de la Londra face de mai multe luni presiuni asupra Statelor Unite pentru a încuviința această permisiune.

Nu a fost imediat limpede la ce anume a folosit Ucraina rachetele Storm Shadow. Guardian a scris că imagini neconfirmate distribuite pe Telegram păreau să arate fragmente ale rachetei într-o locație din regiunea Kursk. Un expert în armament, Trevor Ball, fost membru al armatei americane, a declarat că imaginile care circulă arată într-adevăr fragmente din Storm Shadow, deși nu a putut stabili dacă acestea sunt imagini actuale sau vechi.

Știrea despre rachetele britanice țintite împotriva Rusiei vine după ce președintele american Joe Biden a schimbat săptămâna aceasta politica de până acum a Washingtonului pentru a permite Ucrainei să utilizeze arme din SUA pentru lovituri „în profunzime” în Rusia.

Rusia a confirmat că regiunea sa Briansk a fost lovită săptămâna aceasta de rachete americane ATACMS, pentru prima dată.

Și mai nou, miercuri, administrația democrată de la Washington a confirmat că va permite Ucrainei să utilizeze mine antipersonal furnizate de americani pentru a încetini progresul Rusiei pe câmpul de luptă în război. Confirmarea a fost făcută de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care a declarat că schimbarea politicii Washingtonului privind minele antipersonal pentru Ucraina este urmarea schimbării tacticii rușilor, relatează Associated Press.

• Te-ar putea interesa și: SUA vor furniza Ucrainei mine antipersonal, pentru prima dată de la începutul războiului

Trupele terestre ruse par să aibă întâietate pe câmpul de luptă, mai degrabă decât forțele mai protejate în transportoare blindate, astfel încât Ucraina are „nevoie de lucruri care pot ajuta la încetinirea acestui efort din partea rușilor”, a declarat Austin în timpul unei călătorii în Laos.

Minele antipersonal sunt criticate de organizațiile caritabile și de activiști deoarece reprezintă o amenințare persistentă pentru civili. Austin a contracarat miercuri acest argument.

„Minele terestre pe care am dori să le furnizăm ar fi mine terestre care nu sunt persistente, știți, putem controla momentul în care se vor autoactiva, se vor autodetona și acest lucru le face mult mai sigure în cele din urmă decât lucrurile pe care le creează singuri”, a declarat Austin.

Rusia a folosit deja mine terestre în Ucraina.

Războiul a căpătat o dimensiune internațională mai mare - notează AP - odată cu sosirea trupelor nord-coreene pentru a ajuta Rusia pe câmpul de luptă - o evoluție care, potrivit oficialilor americani, a determinat schimbarea politicii lui Biden privind rachetele cu rază lungă de acțiune și care a înfuriat Kremlinul.

Ulterior, președintele rus Vladimir Putin a redus pragul pentru utilizarea arsenalului său nuclear, noua doctrină anunțată marți permițând un potențial răspuns nuclear din partea Moscovei chiar și în cazul unui atac convențional asupra Rusiei din partea oricărei națiuni care este susținută de o putere nucleară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia instanței supreme vine în urma contestațiilor depuse de procurorul Vladislav Harțî și de Galina Țufekci, una dintre victime, reprezentată de avocatul Vadim Vieru.

CSJ a confirmat că restabilirea statutului de victimă pentru Galina Țufekci de către Curtea de Apel Chișinău a fost o decizie corectă, dar a remarcat că instanța de apel trebuia să ia în considerare și solicitarea acesteia de a înăspri pedeapsa aplicată lui Botnari, singura persoană sancționată în acest dosar.

Decizia instanței din 2020 a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în sumă de 88 de mii de lei și restituirea cheltuielilor suportate de stat pentru expulzarea profesorilor turci.

Magistrații Curții de Apel Chișinău trebuie să decidă de această dată dacă această sancțiune reflectă gravitatea faptelor comise și să clarifice contradicțiile din declarațiile lui Botnari. Judecătorii mai trebuie să stabilească și dacă pedeapsa aplicată acestuia în urmă cu patru ani este una proporțională infracțiunii pentru care a fost găsit vinovat.

• Te-ar putea interesa și: Unul din profesorii turci expulzați ilegal a fost eliberat din închisoare, dar nu se poate întoarce în Moldova

Avocatul Vadim Vieru a spus Europei Libere că decizia instanței supreme este crucială, subliniind că dosarul profesorilor turci se află sub monitorizarea atentă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Juristul a reamintit că autorităților moldovenești nu au condamnat public expulzarea ilegală a profesorilor, așa cum a cerut anterior organizația internațională.

În 2018, șapte profesori turci au fost expulzați ilegal din Republica Moldova, deși mulți dintre ei locuiau aici de peste 20 de ani și solicitaseră azil. Ulterior, aceștia au fost condamnați la pedepse grele în Turcia, fiind acuzați de legături cu opozantul politic Fethullah Gülen.

În anul 2019, CEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea drepturilor profesorilor turci și a obligat guvernul să achite câte 25.000 de euro fiecărei familii.

Vezi știrea integrală în limba rusă aici.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit oficialului, aproximativ o treime din liceele din R. Moldova au o singură clasă de liceu, iar acest fapt limitează elevii care vor să învețe mai multă matematică, fizică, chimie, biologie și ulterior să studieze la universități cu proful tehnic.

„Noi avem nevoie cu siguranță de ingineri, biologi, chimiști, fizicieni. Respectiv o să propunem acest nou profil pentru școlile cu o singură clasă care să aibă o distribuție mai echilibrată a orelor, între cele umaniste și cele realiste. Vor avea o gamă mai largă de posibilități și absolvenții vor putea să facă față unui program de IT sau inginerie la Universitatea Tehnică”, a spus Perciun.

• Vezi și: Elevii fug de științele exacte | Rectorul UTM: „Vom rămâne o colonie de tehnologie, dar nu o țară care dezvoltă cercetare”

Secretara de stat a ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că urmează discuții cu directorii instituțiilor de învățământ, iar cel mai probabil „profilul general” în licee va fi introdus de anul viitor. Schimbările vor fi făcute la solicitarea rectorilor universităților.

„Rectorii universităților au atenționat în repetate rânduri despre faptul că unii tinerii care au studiat la profil umanist la liceu optează pentru specialități tehnice și vin total nepregătiți. Atunci când vor susține examenul de bacalaureat tinerii vor decide ce examene vor alege”, susține Valentina Olaru.

În anul de studii 2024/2025, peste 10.000 de elevi care au absolvit clasa a IX-a au fost admiși la liceu, majoritatea au optat pentru profilul umanist.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Dacă un contract nu este pe placul lor, îl opresc”, a declarat Schallenberg la o conferință de presă miercuri, alături de omologul său ucrainean, Andrii Sibiha, informează Reuters.

„Acesta este, probabil, un mesaj pentru toți cei de pe planetă care fac afaceri cu Rusia. Și ar trebui să fie un avertisment pentru orice om de afaceri care crede că ne putem întoarce la status quo în această chestiune”, a mai spus Schallenberg.

El a adăugat că tranzitul de gaze nu a fost un subiect al discuțiilor cu Sibiha.

Gazprom a întrerupt furnizarea către OMV sâmbătă, din cauza unei dispute contractuale, a declarat compania cu sediul la Viena, în timp ce Gazprom nu a comentat.

Nu este clar unde au fost redirecționate volumele de gaz destinate OMV.

Compania slovacă de stat SPP a declarat că încă primește gaz din Rusia și a sugerat că alții cumpără mai mult, deoarece există încă un „interes mare" pentru gazul rusesc în Europa.

• Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Transnistria – cu sau fără „gaze gratis” rusești și scenariile pentru sectorul energetic al R. Moldova

Gazprom a declarat că va trimite 42.4 milioane de metri cubi de gaz către Europa prin Ucraina miercuri, același volum ca marți.

Nominalizările, sau cererile, pentru fluxuri către Austria din Slovacia au fost stabile față de nivelurile de marți, cu aproximativ 13% sub nivelurile înregistrate înainte ca Rusia să oprească livrările de gaz către OMV. Nominalizările către Republica Cehă dinspre Slovacia au fost în conformitate cu nivelurile înregistrate în această lună, precizează Reuters.

Austria este sprijinită în actuala dispută cu Gazprom de Uniunea Europeană.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că președintele rus Vladimir Putin încearcă să „șantajeze" Austria și blocul comunitar.

Austria, alături de Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, este încă puternic dependentă de Rusia pentru gaz. Viena a declarat că are stocuri suficiente pentru a acoperi deficitul. OMV a declarat săptămâna trecută că stocul intern de gaze a depășit 90%.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ambasada și-a îndemnat angajații, dar și cetățenii americani din Kiev, să se adăpostească imediat în cazul în care va fi anunțată o alertă de raid aerian în capitala ucraineană.

„Din precauție, ambasada va fi închisă, iar angajații ambasadei sunt instruiți să se adăpostească pe loc”, arată un comunicat al misiunii diplomatice, fără a oferi detalii despre posibilul atac.

O alertă de raid aerian a fost emisă pentru mai multe regiuni ucrainene, inclusiv Kiev, în dimineața zilei de 20 noiembrie, din cauza iminenței unui nou atac aerian provenit din Rusia.

După SUA, a anunțat că-și închid pe azi ambasadele de la Kiev și alte țări, ca Spania, Italia sau Grecia.

R. Moldova a spus că ambasada ei activează în regim de „alertă maximă” și își va suspenda activitatea dacă va fi nevoie.

Răspunzând unei solicitări de informație de la Europa Liberă, MAE de la Chișinău a spus că „ministrul Mihai Popșoi a luat personal legătura cu Ambasadorul să se asigure ca toți membrii misiunii sunt bine și a fost informat ca misiunea lucrează în regim normal cu toate măsurile de precauție care se impun.”

Ministerul de Externe al României a transmis, într-un comunicat, că ambasada României de la Kiev a luat măsuri suplimentare de protecție a personalului, „activitatea fiind limitată la acțiuni cu caracter de urgență”. Franța a dat o declarație asemănătoare.

Serviciul de informații ucrainean: Știre falsă, răspândită de ruși

„Rusia a organizat „un atac informațional-psihologic masiv împotriva Ucrainei prin difuzarea unui avertisment fals, pretins a fi din partea serviciilor de informații militare ucrainene, cu privire la un atac aerian în masă iminent”, a declarat miercuri principalul serviciu de informații de la Kiev, citat de Reuters.

„Un mesaj este răspândit prin intermediul mesageriei și al rețelelor de socializare (...) cu privire la amenințarea unui atac deosebit de masiv cu rachete și bombe asupra orașelor ucrainene astăzi”, a afirmat Direcția Principală de Informații într-o declarație. „Acest mesaj este un fals, conține erori gramaticale tipice operațiunilor informaționale și psihologice rusești”.

Rusia a avertizat marți că va răspunde după ce Ucraina a lansat rachete americane cu rază mai lungă de acțiune asupra teritoriului său.

Un oficial ucrainean a declarat pentru AFP că un atac asupra regiunii Briansk din Rusia marți „a fost efectuat de rachete ATACMS”.

• Te-ar putea interesa și: Kievul a folosit deja rachete americane ATACMS pentru lovituri spre Rusia (surse)

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că atacul arată că țările occidentale doresc să „escaladeze” conflictul.

Miercuri dimineața, autoritățile militare din Rusia au transmis că apărarea aeriană a doborât 50 de drone ucrainene în timpul nopții și dimineață, în special în regiunile de la granița cu Ucraina, scrie Reuters.

Sistemele rusești „au distrus sau interceptat 44 de drone aeriene ucrainene”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării.

Majoritatea au fost neutralizate în regiunea Novgorod, potrivit ministerului.

Alte drone ar fi fost doborâte în Kursk, Belgorod și Briansk, precum și deasupra regiunii Moscovei.

Șase drone ucrainene au fost doborâte miercuri dimineață deasupra râului Samara, a transmis, la rândul lui, guvernatorului regional.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul legislativ interzice oricărei persoane, organizații sau oficial guvernamental să promoveze un stil de viață „fără copii” sau să încurajeze oamenii să nu aibă copii, atât în public, cât și online.

Oficialii speră că această măsură va contribui la stoparea declinului ratei natalității într-o țară afectată de provocări demografice de la căderea Uniunii Sovietice.

Senatorii din Consiliul Federației au aprobat legislația în unanimitate miercuri, după ce deputații din camera inferioară, Duma de Stat, au aprobat-o la începutul acestei luni.

• Te-ar putea interesa și: Duma rusă a votat în prima lectură legea privind interzicerea „propagandei fără copii”

Legea va fi acum trimisă președintelui rus Vladimir Putin pentru a fi promulgată.

Încălcările vor fi pedepsite cu amenzi de până la 400.000 de ruble (4.000 de dolari) pentru persoane fizice și de până la cinci milioane de ruble pentru întreprinderi, în timp ce străinii care încalcă legea pot fi deportați.

Președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a declarat că este conștientă de „preocupările” cu privire la modul în care va fi interpretată legislația, dar a subliniat că legile nu vor încălca dreptul persoanelor de a nu avea copii.

„Atunci când apare un nou fenomen periculos, legiuitorul, cred eu, este obligat să ofere protecție împotriva acestuia, atât pentru societate, cât și pentru cetățean”, a spus ea.

De la lansarea ofensivei sale în Ucraina în 2022, Moscova și-a accelerat campania de promovare a „valorilor tradiționale”, interzicând ceea ce ea descrie drept „ideologii dăunătoare” promovate de Occident.

În 2022, Rusia a scos complet în afara legii ceea ce numește „propaganda LGBT” în rândul adulților (după o interdicție luată cu zece ani înainte, în rândul minorilor), iar în 2023 a interzis total schimbarea de gen, o măsură condamnată de grupurile pentru drepturile omului.

• Vezi și: „Nu m-aș întoarce în Rusia nici măcar pentru înmormântarea prietenilor”: Șase solicitanți LGBT+ încă mai speră să primească azil în Moldova

În viitor - scrie AFP - Rusia intenționează să interzică „quadrobics”, o formă de fitness prin care oamenii imită mișcările animalelor.

Măsura de a interzice stilul de viață „fără copii” vine în contextul în care Rusia se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu cea mai scăzută rată a natalității din ultimii 17 ani, o tendință pe care Kremlinul a numit-o „dezastruoasă pentru viitorul națiunii”.

Populația țării nu și-a revenit din perioada sovietică, în ciuda faptului că guvernul lui Putin a oferit plăți generoase și subvenții ipotecare familiilor numeroase.

Printre problemele demografice recente se numără numărul mare de decese cauzate de Covid, sute de mii de bărbați care părăsesc țara pentru a nu fi mobilizați să lupte în Ucraina și migrația în scădere spre Rusia, care a atins un minim al ultimilor 10 ani în 2023.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului, elevii vor putea folosi telefoanele mobile în pauze, în scop educațional, stabilit de către cadrele didactice sau în situații de urgență. Cum ar fi o problemă de sănătate - în cazul necesității monitorizării permanente cu diverse echipamente ajutătoare, a sănătății elevilor cu dizabilități sau boli cronice severe.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a spus că în curând va fi publicat întreg regulamentul procedural, care va explica cum se va întâmpla la modul practic acest lucru.

Perciun susține că în multe școli deja există aceste practici, iar acum totul se va face la nivelul legislativ. Modificarea a fost făcută la solicitarea părinților și profesorilor, de asemenea a fost făcut un sondaj pe un eșantion de circa 7.000 de persoane, majoritatea s-au pronunțat pentru interzicerea telefoanelor mobile la ore.

• Te-ar putea interesa și: Din luna decembrie, folosirea telefonului mobil la lecții va fi interzisă prin lege

Contactă de Europa Liberă, directoarea liceului „Vasile Alecsandri” din Chișinău, Daniela Vacarciuc, a spus că așteaptă ca proiectul să fie publicat în Monitorul Oficial pentru ca să intre în vigoare. Ei au suplinit numărul de boxe pentru păstrarea dispozitivelor, întrucât unii profesori deja limitau folosirea gadgeturilor la ore.

„Eu, dar și întreg colectivul de profesori salutăm interzicerea telefoanelor mobile la ore pentru că acest fapt distrăgea atenția elevilor, noi am dori să limităm folosirea lor și în pauze, urmează să discutăm acest lucru”, a spus Daniela Vacarciuc.

Autoritățile din educație se așteaptă ca legea să intre în vigoare oficial în luna decembrie, după ce va fi aprobată și de Parlament.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Propus de Ministerul Justiției, proiectul de lege avizat de Guvern stabilește acordarea compensației pentru chiria locuinței doar în cazul în care distanța dintre localitatea în care lucrează procurorul sau judecătorul și cea în care își are domiciliul va fi mai mare de 20 de km. Cuantumul compensației nu va depăși 4.500 de lei, iar aceasta se va acorda pe baza contractului de chirie.

Un judecător sau procuror care va primi compensație pentru chirie, nu va putea primi și pentru transport și viceversa. Formula de calcul a compensațiilor urmează să fie stabilită printr-o altă hotărâre de Guvern.

Reprezentanți ai ministerului Justiției au spus Europei Libere că aceste compensații sunt similare cu cele acordate altor categorii de bugetari, ca medicii și cadrele didactice.

• Te-ar putea interesa și: Tinerii medici din mediul rural vor primi indemnizații mai mari

Datele autorităților arată că în categoria potențialilor beneficiari ai compensațiilor pentru transport sau chirie se încadrează 189 de judecători și procurori.

Ministerul Justiției spune că măsura vine să stimuleze angajarea procurorilor și judecătorilor în posturi din afara Chișinăului, unde există deficit de cadre.

În seara zilei de luni, 18 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul va propune „o listă de garanții de securitate și garanții financiare” pentru procurorii și judecătorii „care își vor asuma dosare dificile”.

Prim-ministrul nu a dat detalii și nu este limpede dacă beneficiile noi aprobate de guvern pe 20 noiembrie fac parte din lista promisă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia, deocamdată neconfirmată oficial, este parte a eforturilor administrației Joe Biden de a sprijini efortul de război al Ucrainei în ultimele două luni ale administrației sale, în condițiile în care e încă neclar care va fi politica viitorului președinte al SUA, Donald Trump, în privința războiului din Ucraina.

Administrația Biden a solicitat angajamente din partea Ucrainei că va folosi minele antipersonal numai pe propriul teritoriu și numai în zonele nepopulate, pentru a reduce riscul pe care îl reprezintă pentru civili.

Minele sunt cunoscute ca fiind „nepersistente”. Ele devin inactive după o anumită perioadă de timp, aproximativ 2 săptămâni, când bateria lor se epuizează.

Rusia a desfășurat mine terestre încă de la începutul invaziei sale la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Minele antipersonal sunt un echipament militar controversat și criticat de organizațiile umanitare, pentru că reprezintă un risc major pentru civili. A fost unul dintre motivele principale pentru care administrația Biden nu a fost de acord până acum să le ofere Ucrainei, scrie BBC.

Washingtonul a furnizat deja mine antitanc Ucrainei. Minele terestre antipersonal sunt însă concepute pentru a atenua avansurile forțelor terestre, o situație cu care Ucraina se confruntă în Kursk, dar și în estul țării.

Decizia de a oferi Ucrainei mine terestre antipersonal vine la puțin timp după ce s-a confirmat că rachete americane ATACMS, cu rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri, au fost folosite în premieră de armata ucraineană pentru a lovi ținte militare de pe teritoriul Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Kievul a folosit deja rachete americane ATACMS pentru lovituri spre Rusia (surse)

Ministerul rus al Apărării a declarat marți dimineață că atacul a vizat regiunea Briansk, care se învecinează cu Ucraina la nord.

Cinci rachete au fost doborâte și una a provocat pagube, fragmentele sale declanșând un incendiu într-o instalație militară, au transmis autoritățile ruse.

Doi oficiali americani au declarat însă pentru BBC că indiciile inițiale sugerează că Rusia a interceptat doar două rachete din cele aproximativ opt lansate de Ucraina. Niciuna dintre aceste cifre nu au putut fi verificate independent.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Washingtonul că încearcă să escaladeze conflictul și a spus că Rusia va răspunde acestui atac cu rachete americane.

Noile evoluții vin, de asemenea, după ce președintele rus Vladimir Putin a aprobat modificări ale doctrinei nucleare a Rusiei care stabilește noi condiții în care țara se consideră îndreptățită să folosească o lovitură nucleară de descurajare.

• Vezi și: Putin actualizează doctrina nucleară a Rusiei, coborând pragul răspunsului nuclear

În noua versiune, doctrina consideră că un atac din partea unui stat non-nuclear, dacă este susținut de o putere nucleară, va fi tratat ca un atac comun asupra Rusiei.

Comentând schimbările, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că „de la începutul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei, [Rusia] a încercat să constrângă și să intimideze atât Ucraina, cât și alte țări din întreaga lume prin retorică și comportament nuclear iresponsabil”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te