Într-un comunicat de presă emis la 12 noiembrie, Ministerul moldovean de Externe spune că i-a înmânat ambasadorului rus o „notă de protest ferm” în legătură cu „amestecul ilegal și deliberat” al Rusiei în procesul electoral al R. Moldova, care ar fi avut scopul distorsionării rezultatelor alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional, de rând cu „subminarea procesului democratic” al R. Moldova.

Diplomația moldoveană nu a oferit detalii legate de ceea ce a numit amestecul Rusiei în alegerile moldovene.

Totodată, Ministerul de Externe a condamnat „ferm” și violarea spațiului aerian al R. Moldova, făcând referire la căderea celor două drone rusești pe teritoriul țării duminică, 10 noiembrie. Ele au fost depistate în raioanele Căușeni și Rîșcani, iar autoritățile moldovene au spus că au fost lansate de Rusia, fiind parte din valul de atacuri cu drone asupra regiunii Odesa din 9 noiembrie.

• Vezi și: Două drone, depistate pe teritoriul R. Moldova. Chișinăul spune că au fost lansate de Rusia

„Ambasadorul a fost atenționat că astfel de incursiuni agresive constituie o încălcare gravă și un gest neprietenos al Federației Ruse, aceste drone punând în pericol viața cetățenilor”, spune diplomația moldoveană.

La 6 noiembrie, Moscova l-a convocat pe ambasadorul moldovean în Rusia, Lilian Darii, pentru a-i înmâna o notă de protest față de presupusele „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși” în cadrul prezidențialelor și referendumului din 20 octombrie și 3 noiembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) spune în comunicatul din 12 noiembrie că șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu asistentul atașatului militar al ambasadei Rusiei, Dmitri Kelov, unde i-ar fi transmis mai multe informații obținute pe cale ilegală.

Pentru aceste servicii, Creangă ar fi obținut circa 1.600 de dolari, bani pe care procurorii i-au ridicat la momentul reținerii în flagrant, dar și ulterior, când au efectuat percheziții la domiciliul său.

• Vezi și: Avea acces la secrete de stat. Cine este Ion Creangă, funcționarul din Parlament bănuit de trădare de patrie și complot

Printre datele furnizate ilegal se numărau informații de uz intern și cu caracter secret, care vizau domenii legate de apărarea militară a R. Moldova, colaborarea în materie de securitate cu alte state și activitatea instituțiilor naționale din domeniu, de rând cu situația din regiunea transnistreană.

PCCOCS mai spune că funcționarul parlamentar a trimis și proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2023 - 2024, de rând cu o inițiativă de modificare a articolului „Trădare de patrie” din Codul Penal, de care acum el însuși este învinovățit.

Alături de Creangă, în judecată a fost trimis și un ofițer al Poliției de Frontieră, suspendat în prezent din funcție, care la fel a avut întrevederi conspirative regulate cu același angajat al ambasadei Rusiei la Chișinău, unde a transmis informații secrete, la care avea acces și pentru care a fost remunerat.

• Te-ar putea interesa și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete

Procurorii spun că stabilirea legăturii dintre cei doi a fost făcută în 2023 de soția ofițerului de poliție, care ar fi primit de la diplomat o cartelă telefonică, destinată comunicării exclusive și cifrate dintre acesta și angajatul suspendat al Poliției de Frontieră. Femeia a ajuns pe banca acuzaților și riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare, fiind acuzată de complicitate la infracțiunea de complot împotriva R. Moldova.

Cei doi funcționari au fost reținuți pe 31 iulie, fiind plasați în arest preventiv. O zi mai târziu, la 1 august, Ministerul de Externe de la Chișinău l-a declarat indezirabil pe Dmitri Kelov, asistentul atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aproape 200 de țări și-au trimis emisarii la summitul anual al Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Baku, axat în acest an pe strângerea a sute de miliarde de dolari pentru a finanța o tranziție globală către surse de energie mai curate și pentru a limita daunele climatice cauzate de emisiile de carbon.

La summit participă președinta R. Moldova, Maia Sandu, care urma să țină și un discurs, dar și o delegație condusă de ministrul Energiei, Vitor Parlicov, care a participat și la ediția de anul trecut a conferinței, din Dubai.

Associated Press observă că marți, în ziua a doua a summitului de la Baku, menit să genereze un impuls politic pentru negocierile maraton, mulți dintre actorii principali nu au fost prezenți pentru a asculta mesajul lui Guterres.

După victoria lui Donald Trump, un negaționist al schimbărilor climatice, în alegerile prezidențiale din SUA, președintele Joe Biden nu participă. Președintele chinez Xi Jinping a trimis un adjunct, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a mers nici ea, din cauza evoluțiilor politice de la Bruxelles.

„În ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice, lumea trebuie să plătească”, a declarat Guterres într-un discurs. „Se aude ticăitul ceasului. Suntem în numărătoarea inversă finală pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius și timpul nu este de partea noastră”.

Anul acesta se anunță a fi cel mai cald înregistrat vreodată.

Dovezile aduse de savanți arată că încălzirea globală și efectele acesteia se produc mai rapid decât se preconiza și că este posibil ca lumea să fi atins deja 1,5 grade Celsius (2,7 F) de încălzire peste temperatura medie preindustrială - un prag critic dincolo de care există riscul unor schimbări climatice extreme și ireversibile, notează AP.

„Ucigașa economiei”

Summitul de la Baku s-a deschis luni cu un acord tehnic considerat esențial pentru lansarea unei piețe globale a carbonului susținută de ONU, care ar finanța proiecte de miliarde de dolari pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acest succes a fost marcat de o dispută cu privire la prioritățile summitului - o luptă procedurală care a opus țările europene și țările insulare mici grupului de națiuni arabe cu privire la cât de important ar trebui să fie pe ordinea de zi viitorul combustibililor fosili.

Procedurile de deschidere au fost întârziate cu cel puțin cinci ore, încheindu-se cu un compromis final acceptat cu reticență de UE și de alte națiuni aliniate.

• Te-ar putea interesa și: COP29: Acordul de la Paris pentru climă, „în mare pericol”, spune ONU

Marți, în cadrul unei conferințe de presă, oficialii COP29 au încercat să reorienteze atenția asupra obiectivului principal al summitului - convenirea unui acord privind finanțarea anuală a schimbărilor climatice în valoare de până la 1.000 de miliarde de dolari pentru țările în curs de dezvoltare.

„A permite fiecărei țări să ia măsuri ferme privind clima este 100% în interesul tuturor țărilor, chiar și al celor mai mari și mai bogate. De ce? Pentru că criza climatică devine rapid o ucigașă a economiei”, a declarat Simon Stiell, șeful organismului UNFCCC pentru climă care oferă cadrul summitului.

„Dacă țările nu reușesc să reducă drastic emisiile, fiecare țară și fiecare gospodărie vor fi afectate și mai mult decât în prezent. Vom trăi într-un coșmar inflaționist permanent”, a mai spus Stiell.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O delegație de parlamentari europeni, care s-a întâlnit anterior cu președintele georgian Salome Zurabișvili, a participat la miting.

Protestatarii purtau pancarte pe care scria „Suntem Europa” și „Georgia votează pentru UE”.

Președinta Salome Zurabișvili a declarat după întâlnirea cu delegația UE că partidul Visul Georgian a „capturat practic” toate instituțiile și a cerut noi alegeri pentru a readuce țara pe drumul spre integrarea euro-atlantică.

Partidul Visul Georgian susține că a câștigat alegerile parlamentare cu 54%, însă acuzațiile de fraudă electorală și interferență rusă s-au accentuat.

După alegerile parlamentare din 26 octombrie, opoziția și organizații civice din Georgia au organizat mai multe proteste pentru că Curtea de Apel nu a acceptat plângerile legate de presupuse cazuri de infracțiuni electorale.

„Intrăm într-o criză”, a declarat jurnaliștilor președinta Salome Zurabișvili, care a refuzat să recunoască rezultatele alegerilor.

Ea a afirmat că țara are nevoie de noi alegeri „pentru ca Georgia să poată obține un parlament legitim, un guvern legitim și un nou președinte legitim, atunci când va veni momentul”.

Delegația UE a fost formată din șefii comisiilor pentru relații externe din parlamentele Germaniei, Finlandei, Suediei, Franței, Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Poloniei.

Adresându-se mulțimii de protestatari din fața parlamentului georgian pe 11 noiembrie, Michael Roth, președintele comisiei pentru relații externe a parlamentului german, i-a îndemnat pe protestatari să „nu renunțe” și a declarat: „Aveți un loc în Europa. Suntem cu voi.”

• Te-ar putea interesa și: La Tbilisi, mii de oameni au ieșit la mitingul „Georgia alege Uniunea Europeană”

Georgia a obținut anul trecut statutul de țară candidată la UE, dar regresul în ceea ce privește democrația și statul de drept al guvernului controlat de Visul Georgian, a determinat Bruxelles-ul să avertizeze că integrarea țării e în pericol.

Președintele Comisiei Europene, Charles Michel, a declarat în urmă cu câteva zile că „există suspiciuni serioase de fraudă, care necesită o anchetă serioasă”.

Șalva Papuașvili, președintele parlamentului controlat de Visul Georgian, a refuzat să se întâlnească cu delegația europeană din cauza „atitudinii neprietenoase față de guvernul georgian și societatea georgiană, care a fost arătată de multe ori" de guvernele delegației vizitatoare.

Mai mulți membri ai delegației UE au criticat refuzul lui Papuașvili de a se întâlni cu ei.

Vicepreședintele parlamentului lituanian, Zigimantas Pavillionis, a declarat că Visul Georgian „a eșuat” la testul democrației. Parlamentarul francez Frederic Petit a numit refuzul lui Papuasșvili „neașteptat”, iar Michael Roth din Germania a spus că este „regretabil”.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters a relatat că regimul controalelor la granițele olandeze, toate cu țări din zona fără frontiere Schengen a UE, va dura șase luni, făcând parte dintr-o campanie mai amplă de stăvilire a migrației propusă de coaliția de dreapta condusă de partidul naționalist anti-musulman PVV al lui Geert Wilders.

Decizia olandeză vine în urma altora, similare, luate de țări din spațiul Schengen.

În septembrie, Germania a introdus controale inclusiv la granițele sale din vest, cu Olanda sau Belgia, invocând tot nevoia reducerii migrației ilegale, ca și pericolul terorismului islamist, după niște atacuri cu cuțite comise de azilanți din țări predominant musulmane.

La ora aceea, Germania deja controla granița cu altă vecină din spațiul Schengen, Austria, promițând să renunțe la această măsură în 11 noiembrie.

Alte țări care au reintrodus controalele la frontierele „interne” din Schengen sunt Austria, Suedia, Italia, Danemarca, Norvegia, Slovenia și Franța.

• Vezi și: „Fortăreața Europa”. În UE se reînchid granițe și se reduc ajutoarele pentru azilanți

Aceste măsuri, în contradicție evidentă cu principiul liberei circulații în spațiul fără frontiere, i-au făcut pe unii să anunțe sfârșitul spațiului Schengen.

Multe guverne, inclusiv al Germaniei, spun însă că măsura este temporară, urmând să fie anulată odată ce se vor face progrese în reforma politicii azilului în interiorul UE.

Problematica frontierelor interne ar urma să fie abordată de miniștrii de Interne și ai Justiției din UE la mijlociul lunii decembrie, la un summit unde s-ar putea decide și intrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen - adică inclusiv cu frontierele terestre, cel mai probabil la primăvară.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o transmisiune în direct pe rețelele sociale pe 8 noiembrie, oficialul a vorbit despre reglementarea utilizării telefoanelor mobile în școli, care urmează să fie introdusă până la finele anului în Codul Educației.

Modificările urmează să fie aprobate pe 20 noiembrie la ședința Guvernului, după care vor ajunge în Parlament pentru a fi introduse în legislație.

„În primele săptămâni din decembrie o să avem deja pusă în lege această prevedere. În paralel am pregătit și instrucțiunea. Totul este gata, ne mișcăm”, a precizat Perciun.

Anunțată inițial în august, inițiativa de modificare a Codului Educației pentru interzicerea utilizării telefoanelor mobile la ore urma să fie aplicată din septembrie, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

• Vezi și: Fără telefoane mobile la ore. De când intră în vigoare restricția

Ministrul Educației, Dan Perciun a spus Europei Libere că amânarea introducerii acestei interdicții s-a datorat obținerii cu întârziere a avizelor necesare.

În unele școli din R. Moldova există o asemenea interdicție, prevăzută, însă, doar în regulamentul intern al instituțiilor de învățământ. Printre acestea se numără și Liceul Teoretic Corjeuți din Briceni, care recent a anunțat că va impune o astfel de măsură.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Condamnarea a vizat un bărbat care a fost implicat într-un caz de finanțare ilegală a partidului „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor.

Acesta a semnat la 4 octombrie un acord de recunoaștere a vinovăției, ceea ce a accelerat examinarea cauzei, care a fost judecată în doar trei săptămâni, de un magistrat specializat, spune Procuratura Anticorupție.

Bărbatul a recunoscut că, în mod sistematic, a facilitat transportarea și distribuirea unor sume de bani și cadouri, prin intermediari, către persoane care prestau diverse servicii pentru partidul „Șansă”, formațiune care s-a ales cu o restrângere a activității sale, dispuse de judecători, pe perioada campaniei electorale, după ce s-a constatat că a încălcat legislația privind finanțarea partidelor politice.

• Vezi și: Activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru trei luni, inclusiv pe perioada campaniei electorale

Printre serviciile prestate se numărau promovarea imaginii partidului și a candidaților acestuia, participarea la întruniri și manifestații, toate fiind realizate cu bunuri care nu erau contabilizate și declarate conform prevederilor legale.

Procurorii anticorupție au mai stabilit că în martie, inculpatul a transmis unui bărbat un pachet în care se aflau peste 613 mii de lei. Banii urmau a fi redistribuiți, prin intermediari, către persoane implicate în activitățile formațiunii, fără respectarea legislației privind finanțarea partidelor.

La scurt timp, inculpatul a fost reținut și arestat, iar în octombrie cauza penală pe numele său a fost trimisă în judecată.

Bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de finanțare ilegală a unui partid politic și s-a ales cu o amendă de 45 de mii de lei. Pentru a asigura plata amenzii, a fost dispusă și menținerea sechestrului pe automobilul inculpatului.

Judecătorul a decis și confiscarea sumei de 613.500 de lei în folosul statului.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Perioada 2015-2024 va fi, de asemenea, cel mai cald deceniu înregistrat vreodată, a declarat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU într-un nou raport bazat pe șase seturi de date internaționale.

Șefa OMM, Celeste Saulo, a declarat că a sunat „alerta roșie”.

„Este încă un SOS pentru planetă”, a declarat ea reporterilor la Baku.

Tendința de încălzire accelerează micșorarea ghețarilor și creșterea nivelului mării și declanșează fenomene meteorologice extreme, care fac ravagii în comunitățile și economiile din întreaga lume, notează AFP într-o relatare de la Baku, unde are loc conferința globală pentru climă, COP29.

În cadrul Acordului de la Paris, din 2015, aproape toate statele de pe Pământ s-au angajat să depună eforturi pentru a limita încălzirea la „mult sub” două grade Celsius peste nivelurile preindustriale și, de preferință, sub 1,5C.

Cu toate acestea, Copernicus, monitorul climatic al UE, a declarat deja că în 2024 se va depăși 1,5C.

Acest lucru nu reprezintă o încălcare directă a acordului de la Paris, care măsoară temperaturile pe decenii, dar sugerează că lumea este departe de a-și atinge obiectivele.

• Te-ar putea interesa și: COP29 începe, în Azerbaidjan. Ce impact poate avea conferința despre schimbările climatice ținută pe câmpuri de petrol?

OMM, care se bazează pe un set de date mai larg, a declarat, de asemenea, că 2024 va depăși probabil limita de 1,5°C și va doborî recordul stabilit chiar anul trecut.

„Noua realitate”

„Catastrofa climatică afectează sănătatea, adâncește inegalitățile, dăunează dezvoltării durabile și zguduie fundamentele păcii. Persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate”, a spus șeful ONU, Antonio Guterres, într-o declarație citată de AFP.

Analiza efectuată de o echipă de experți internaționali instituită de OMM a constatat că încălzirea globală pe termen lung ar putea fi în prezent de aproximativ 1,3C, comparativ cu nivelul de referință 1850-1900, a declarat agenția.

„Trebuie să acționăm cât mai curând posibil”, a declarat Saulo, insistând că lumea nu trebuie să renunțe la obiectivul 1,5C.

Raportul de luni a avertizat că concentrațiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, care favorizează creșterile viitoare de temperatură chiar dacă emisiile scad, au atins noi maxime în 2023 și par să fi crescut și mai mult în acest an.

De asemenea, este probabil ca temperatura oceanelor să fie comparabilă cu nivelurile record înregistrate anul trecut, a adăugat raportul.

Saulo a insistat că „fiecare fracțiune de grad de încălzire contează și crește extremele climatice, impactul și riscurile.

„Temperaturile sunt doar o parte a tabloului. Schimbările climatice se desfășoară sub ochii noștri aproape zilnic, sub formă de fenomene meteorologice extreme”, a spus ea.

Saulo a subliniat modul în care „precipitațiile și inundațiile record din acest an și pierderile teribile de vieți omenești... (au provocat) durere în comunități de pe toate continentele”.

„Cantitatea incredibilă de precipitații din Spania a fost un semnal de alarmă cu privire la cât de multă apă poate reține o atmosferă mai caldă”, a adăugat ea.

Ea a avertizat că seria de fenomene meteorologice extreme devastatoare din lume din acest an „sunt, din păcate, noua noastră realitate”.

Acestea sunt, a spus ea, „o avanpremieră a viitorului nostru”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ulterior, autoritățile din educație vor face o analiză a acestor date și vor identifica elevii care au cea mai mare nevoie de ajutor. Evaluările vor avea loc în luna februarie.

„În următoarea perioadă acestor copii, mai exact în martie, aprilie, mai li se vor oferi meditații a câte 30, 40 de ore la matematică. Ei vor lucra în grupe mici, câte doi sau patru copii”, a spus Lilia Ivanov, șefa direcției, Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE).

În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare la matematică pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.

Orele vor fi predate după masă, iar acum ANCE organizează cursuri de formare pentru profesorii care predau în anul curent în clasa a IX-a disciplinele de examene: limba și literatura română, limba și literatura rusă, limba și literatura română alolingvi, matematica, istoria românilor și universală.

Profesorii vor fi remunerați suplimentar pentru aceste ore, iar cheltuielile vor fi acoperite de Banca Mondială în cadrul proiectului „Îmbunătățirea calității educației”.

• Te-ar putea interesa și: Meditații gratuite pentru absolvenții claselor a IX-a

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

Totodată, pentru a exclude fraudele, în 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în Centre de examene, asemeni celor de bacalaureat, sub supraveghere video.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grosu și Ciucă au apărut împreună la un briefing ținut la sediul PAS din Chișinău. Grosu a spus că cei doi discută despre cum PAS poate ajuta PNL „în procesul de mobilizare a votanților din Republica Moldova” pentru prezidențialele românești din 24 noiembrie și parlamentarele din 1 decembrie.

„Ne vom ajuta colegii (din PNL)” a spus Grosu, care a amintit că PAS și PNL sunt asociate la nivel european Partidului Popular European (PPE). „PNL a fost tot timpul alături de noi. Putem conta pe ajutorul reciproc în aceste momente cruciale”, a transmis liderul PAS.

Nicolae Ciucă este primul din cei 14 candidați la prezidențiale din România care a vizitat Chișinăul după începerea campaniei electorale de peste Prut, pe 24 octombrie.

La rândul său, Ciucă a dat asigurări că Bucureștiul va continua să sprijine Moldova în procesul de integrare în UE și a amintit că a susținut R. Moldova, în calitate de premier (noiembrie 2021 – iunie 2023), în momente complicate precum începutul invaziei rusești în Ucraina, criza energetică și inflația ce a urmat. „Am făcut-o din tot sufletul pentru că asta e datoria noastră”, a spus Ciucă, care este acum președintele Senatului român.

Sprijin, dar fără chemare la vot

Dar Grosu s-a ferit să cheme la vot și nu a anunțat oficial că-l sprijină pe Ciucă (care potrivit sondajelor este mult în spatele favoritului cursei – Marcel Ciolacu, liderul PSD) și PNL, partid care a fost susținut oficial de PAS în campania pentru europarlamentarele din vara 2024.

Atunci, conducerea PAS și-a îndemnat susținătorii să voteze PNL, dar a evitat să spună că liberalii se aflau la guvernare în România în coaliție cu Partidul Social Democrat (PSD). După anunțul lui Grosu, unii fruntași ai PAS au spus Europei Libere că se disociază de poziția anunțată de conducerea partidului și vor sprijini pe altcineva.

• Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul

Între timp, alianța PSD-PNL a fost ruptă declarativ. Adică PNL a anunțat că iese de la guvernare, dar nu și-a retras miniștrii din Guvern. În campania din toamnă, PSD și PNL participă separat.

Deși liderul PNL este primul care a venit la Chișinău, și cel mai mare partid din România (PSD) are aliați la Chișinău, dar de calibru mai mic. PSD este asociat oficial cu Partidul Social Democrat European (PSDE) din Chișinău, format pe rămășițele Partidului Democrat după fuga lui Vlad Plahotniuc.

Un alt aliat moldovean al PSD-ului românesc este partidul primarului de Chișinău Ion Ceban – Mișcarea Alternativa Națională (MAN). Partidul lui Ceban nu-și ascunde simpatiile față de PSD, dar cele două partide nu sunt într-o alianță oficială.

Ciucă învață la Chișinău cum să combată influența rusă

Potrivit lui Grosu, pe lângă alegeri, el a discutat cu Ciucă despre integrarea europeană a Moldovei, susținută de România, dar și despre „provocările fără precedent” cu care s-a confruntat Moldova în campania electorală din cauza interferențelor „grupărilor criminale în spatele cărora stă Rusia”.

La rândul său, Ciucă a spus că Rusia face imixtiuni în alegeri nu doar în Moldova, ar fi făcut-o și la prezidențialele recente din SUA și ar putea face și în România. „Trebuie să facem totul ca partidele care sunt porta-voce a Rusiei în România, AUR și SOS, să nu interfereze în alegerile din România”, a spus Ciucă, care a contrapus cele două partide extremiste cu PNL care, potrivit lui Ciucă, este „cel mai pro-european și cel mai pro-atlantic partid din România”.

Mai multe sondaje de opinie de peste Prut arată că Ciucă ar fi în spatele sau la egalitate în intenții de vot cu liderul AUR, George Simion, care ar putea intra într-un eventual tur doi al prezidențialelor, alături de liderul PSD, Marcel Ciolacu.

• Vezi și: Vin alegerile din România. Ce trebuie să știe moldoveanul cu sau fără pașaport românesc?

Prezidențialele din România vor avea loc pe 24 noiembrie, iar un eventual al doilea tur va fi organizat pe 8 decembrie.

Candidează 14 politicieni, iar cei mai bine cotați sunt premierul Marcel Ciolacu, înaintat de Partidul Social Democrat (PSD); independentul Mircea Geoană, care anterior a fost secretar general adjunct al NATO; liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion; președinta Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, și președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În pofida unei prezențe masive a poliției și a prezenței așteptate la meciul de la Paris a președintelui francez Emmanuel Macron, oficialii israelieni au avertizat duminică fanii să nu vină, de teamă că ar putea fi vizați, relatează AFP.

Meciul de la Paris, din Liga Națiunilor, va avea loc la o săptămână după ciocnirile de la Amsterdam în marginea unui meci din Liga Europa între clubul israelian Maccabi Tel Aviv și echipa olandeză Ajax Amsterdam, câștigat de Ajax cu 5-0.

Violențele au fost condamnate ca fiind „antisemite” de către liderii israelieni, americani, olandezi și europeni. Aproximativ 20 de persoane au fost rănite, iar poliția a declarat că a efectuat peste 60 de arestări. Fanii israelieni au fost duși acasă cu zboruri speciale, nimeni nefiind grav rănit.

• Te-ar putea interesa și: UE condamnă atacarea microbiștilor israelieni la Amsterdam

Descriind meciul Franța-Israel ca fiind de mare risc, șeful poliției din Paris, Laurent Nunez, a declarat că 4 000 de jandarmi vor fi desfășurați în jurul Stade de France, în transportul public și în întreaga capitală franceză.

O astfel de desfășurare masivă este „foarte neobișnuită” pentru un meci internațional, a declarat Nunez pentru radiodifuzorul francez BFMTV, adăugând că unitatea de elită a poliției naționale va fi însărcinată cu protejarea fotbaliștilor israelieni.

„Nu vom tolera nici un exces sau tulburare a ordinii publice”, a spus el.

„Antisemitism intolerabil”

La Ierusalim, Consiliul Național de Securitate al Israelului a îndemnat duminică fanii israelieni să „evite să participe la meciuri sportive/evenimente culturale la care sunt implicați israelieni, cu accent pe viitorul meci al echipei naționale israeliene la Paris”.

Organizații care doresc să atace Israelul au fost identificate în mai multe orașe europene, inclusiv la Paris, a avertizat Consiliul, sfătuindu-i pe cetățeni, dacă totuși țin să meargă, să nu afișeze semne israeliene sau evreiești recognoscibile.

La Amsterdam, fanii israelieni aveau drapele care combinau emblema clubului de fotbal Maccabi cu steagul alb-albastru israelian, cu Steaua lui David.

Meciul de la Paris - notează AFP - vine pe fondul creșterii incidentelor antievreiești și antimusulmane de la începutul războiului Israelului cu Hamas în Fâșia Gaza.

Duminică, biroul de presă al lui Emmanuel Macron a declarat că președintele francez va asista la meciul de joi pentru a trimite un mesaj de „fraternitate și solidaritate” după actele „intolerabile” de antisemitism care au urmat meciului de la Amsterdam de săptămâna trecută.

Incidentele au stârnit o condamnare internațională pe scară largă, președintele american Joe Biden și liderii europeni denunțând violențele „antisemite” împotriva evreilor.

Ministerul palestinian de Externe a semnalat „scandări anti-arabe”, iar poliția din Amsterdam a spus că fanii israelieni au smuls un steag palestinian de pe o clădire, au ars un drapel palestinian și au distrus un taxi. Înregistrări pe rețele sociale examinate de ziarul Guardian îi arată pe fanii israelieni scandând „IDF (armata israeliană) va învinge” și obscenități la adresa „arabilor”.

• Vezi și: Palestinienii condamnă scandările anti-arabe ale microbiștilor israelieni la Amsterdam

Poliția a declarat că atacatorii care au intrat în acțiune împotriva fanilor Maccabi au răspuns apelurilor de pe rețelele de socializare de a căuta evrei.

Cel puțin 63 de persoane au fost arestate în legătură cu violențele de săptămâna trecută și sunt așteptate și alte rețineri. Ministrul de Externe israelian Gideon Saar a spus luni că arestările au fost prea puține.

Dreapta israeliană vrea proteste

Mișcarea evreiască de dreapta Betar a declarat duminică că va organiza un protest împotriva antisemitismului înaintea meciului de la Paris.

World Betar, o mișcare de tineret pro-Israel, intenționa, de asemenea, să îl găzduiască miercuri în Franța pe ministrul israelian de extremă dreapta al finanțelor, Bezalel Smotrich, în marja unei gale de susținere a Israelului organizată de persoane de extremă dreapta.

Mai multe asociații, sindicate și partide franceze de stânga au denunțat evenimentul „Israelul este veșnic” și, în special, prezența prevăzută a lui Smotrich.

Dar șeful poliției, Nunez - care și-a dat acordul pentru organizarea galei - a declarat că Smotrich ar putea să nu participe.

„Înțeleg că, în cele din urmă, el nu va fi acolo”, a spus el.

Betar este activ la nivel mondial și are legături cu dreapta israeliană.

Directorul general al grupului, Yigal Brand, a declarat duminică într-o declarație că mișcarea este „indignată de ceea ce s-a întâmplat la Amsterdam.

„Suntem sioniști mândri și nu avem pentru ce să ne cerem scuze”, a adăugat el.

Vineri, autoritățile israeliene au avertizat fanii să nu participe la un meci de baschet Maccabi Tel Aviv în orașul italian Bologna, care s-a încheiat fără incidente.

În urma violențelor de la Amsterdam, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a ordonat agenției de spionaj Mossad să elaboreze un plan pentru a preveni tulburările la asemenea evenimente din străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cotidianul american a scris că Trump a vorbit cu Putin la telefon din Florida pe 7 noiembrie, la o zi după ce vorbise cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Surse anonime citate de Washington Post au declarat că Trump i-a spus lui Putin să nu escaladeze războiul din Ucraina și și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind „rezolvarea în curând a războiului din Ucraina”.

Dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că nu a avut loc nici o asemenea convorbire telefonică și nici nu sunt planuri pentru așa ceva.

Putin a reacționat inițial cu răceală la marea victorie electorală a lui Trump, înainte de a-l felicita informal pe președintele ales la 7 noiembrie. El a lăudat „curajul” lui Trump de a supraviețui unei tentative de asasinat în iulie și a spus că este „pregătit” să vorbească cu el.

Persoane familiarizate cu convorbirea telefonică au declarat pentru WP că Kievul a fost informat cu privire la apelul lui Putin și nu a obiectat, dar ulterior guvernul Ucrainei a negat că ar fi fost prevenit.

În campania electorală dinaintea alegerilor din 5 noiembrie, Trump a afirmat că va pune capăt războiului din Ucraina, fără a oferi detalii cu privire la modul în care intenționează să facă acest lucru.

Putin a declarat în septembrie că ar dori ca vicepreședinta americană Kamala Harris să îl învingă pe Trump în alegeri, dar observatorii susțin că asta a făcut probabil parte din eforturile Kremlinului de a evita să dea impresia că Putin speră ca Trump să câștige.

Trump a indicat anterior că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte să cedeze teritorii pentru a încheia un acord de pace cu Rusia. În aceeași ordine de idei, Bryan Lanza, aliat al lui Trump, a declarat pentru BBC la 9 noiembrie că guvernul lui Trump se va concentra pe obținerea păcii în Ucraina și nu pe ajutorarea Kievului să recâștige teritoriile ocupate de Rusia. „Crimeea s-a dus”, a spus Lanza - dar un oficial de campanie al lui Trump a negat apoi că el ar vorbi în numele președintelui ales.

Te-ar putea interesa și: Analiză | Victoria lui Trump ar putea duce la promovarea păcii în Ucraina, dar în condițiile cui?

Relatarea Washington Post cu privire la convorbirea telefonică Trump-Putin a venit la câteva ore după ce Zelenski a declarat că Rusia a lansat 145 de drone asupra Ucrainei în timpul nopții, cel mai mare număr de atacuri nocturne de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

De asemenea, Ucraina a lansat zeci de drone care au vizat capitala rusă, Moscova, forțând închiderea temporară a trei aeroporturi la 10 noiembrie.

Forțele ruse au înregistrat progrese în ultimele săptămâni, Moscova declarând la 10 noiembrie că a cucerit orașul Voltcenka din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de ministru printr-o postare pe rețelele de socializare, în care și-a enumerat reușitele în domeniul infrastructurii și energetic, pe care le-a gestionat de la intrarea în guvern în 2021. În același timp, Spînu a spus că în toată această perioadă a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare”.

„Aproape zilnic am fost atacat fără să se prezinte probe. (...) Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre”, a scris Andrei Spînu pe rețele.

Oficialul a mai adăugat că reformarea justiției trebuie să rămână prioritatea zero.

„Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă”, a menționat oficialul.

• Vezi și: Recean anunță că în 10 zile va veni cu propuneri de schimbări în Guvern

În ședința de Guvern din 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că va veni în următoarele zece zile cu propuneri de schimbări la nivelul membrilor Guvernului și politicilor guvernamentale.

Anunțul prim-ministrului a fost făcut după ce, în campania electorală, președinta Maia Sandu, a spus că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Poliției, o dronă a fost depistată pe un câmp din preajma satului Borosenii Noi din raionul Râșcani. Zona a fost izolată, iar specialiștii secției tehnico-explozivă urmează să o investigheze.

Diplomația de la Chișinău a emis un comunicat în care a spus că dispune de informații clare care arată că dronele au fost lansate de Federația Rusă.

„Violarea spațiului aerian al Republicii Moldova este o încălcare gravă și un gest neprietenos al Federației Ruse. Cerem stoparea imediată a lansării acestora”, se arată în comunicatul publicat în seara zilei de 10 noiembrie de Ministerul Afacerilor Externe.

O altă dronă, a fost descoperită în dimineața zilei de duminică, 10 noiembrie, în localitatea Fîrlădeni din Căușeni, aceasta fiind ridicată și examinată de experții Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției.

Deși oamenii legii spun că nu există riscuri sau pericole pentru siguranța cetățenilor din regiune, iar cercetările la fața locului continuă, Ministerul Afacerilor Externe susține că acestea de fapt „pun în pericol viața cetățenilor”.

Din primele examinări, oamenii legii spun că s-a stabilit că e vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat expozibil.

„Preliminar, acesta a făcut parte din valul de atacuri cu drone la care a fost supusă Ucraina în această noapte”, se arată în comunicatul IGP.

Presa internațională a scris că mai multe clădiri au fost avariate, iar cel puțin două persoane au fost rănite în urma atacului rusesc cu drone asupra regiunii Odesa, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente care au implicat dronele, inclusiv:

• căderi de fragmente de rachete și drone;
• violări ale spațiului aerian de către rachete rusești;
• atacuri asupra obiectelor de infrastructură sau militare în regiunea transnistreană;
• schimb de focuri pe segmentul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene.

• Te-ar putea interesa și: Fragmente de dronă, găsite de poliția de frontieră la Etulia-Vlădiceni

Cel mai recent caz de acest tip a avut loc pe 16 octombrie, când Poliția de Frontieră a fost alertată de localnicii din satul Lencăuți, raionul Ocnița, care au depistat mai multe obiecte de metal provenite cel mai probabil de la un proiectil.

Un alt caz a avut loc în aprilie când fragmente de dronă cu inscripția pe aripa - „Герань-2”. au fost descoperite de Poliția de Frontieră în apropierea localității Etulia- Vlădiceni, raionul Vulcănești, la aproximativ 500 de metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Duşmanul a lansat din nou un atac masiv asupra regiunii noastre”, a arătat pe reţelele sociale Serviciul de Stat pentru Urgenţe din Ucraina din regiunea Odesa. „Garaje cu maşini şi proprietăţi au luat foc, iar clădiri rezidenţiale şi magazine au fost avariate”, a adăugat Oleg Kiper, conform news.ro

Guvernatorul regiunii a declarat că atacul a provocat mai multe incendii, fără a oferi detalii cu privire la obiectivele avariate.

Filmările oferite de serviciile de urgenţă arată cum pompierii intervin pe întuneric printr-o grămadă de resturi ale unei clădiri şi un bloc de locuinţe cu ferestrele spulberate, în timp ce locatarii sunt adunaţi în faţă.

Deocamdată, Rusia nu a comentat atacul. Ambele părţi neagă că ar ţinti civili în războiul pe care Moscova l-a declanşat printr-o invazie la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, însă mii de civili au murit de atunci, majoritatea ucraineni.

Știre preluată de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, potrivit procesului verbal de totalizare a rezultatelor prezidențialelor din 3 noiembrie adoptat de CEC, din cele 1.680.569 de voturi valabil exprimate, 930.139 au fost obținute de actuala președintă, Maia Sandu, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), iar 750.430 de voturi au fost obținute de ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, sprijinit de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM).

Datele CEC arată că la urnele de vot s-au prezentat 1.699.945 de alegători sau 54,31% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot înscriși în listele electorale.

În cele 231 de secții de votare constituite în diasporă au votat peste 328.855 de alegători, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de votanți de la organizare alegerilor peste hotarele țării, fapt ce a și asigurat victoria Maiei Sandu, în timp ce Alexandr Stoianoglo a acumulat majoritatea voturilor pe teritoriul R. Moldova.

În ședința din 9 noiembrie, membrii CEC au aprobat și raportul privind rezultatele organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie și urmează să-l depună la Curtea Constituțională, pentru validare, care are la dispoziție 10 zile pentru a-l examina și a decide asupra confirmării rezultatelor scrutinului și validării mandatului de președinte.

• Vezi și: CEC respinge sesizările socialiștilor. Dodon amenință cu proteste în toată țara

Anterior, Partidul Socialiștilor a depus mai multe sesizări la CEC în legătură cu organizarea și desfășurarea scrutinului din 3 noiembrie.

Autoritatea electorală a respins sesizările PSRM ca fiind neîntemeiate sau insuficient documentate și motivate. Între altele, socialiștii au acuzat guvernarea PAS de „utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”.

În replică la acuzațiile opoziției socialiste, vicepreședinta legislativului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat că, în loc să condamne tentativa fără precedent de corupere a alegătorilor de către gruparea oligarhului fugar Ilan Șor și Rusia, socialiștii au ales să dezbine societatea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba de Mihail Vlah, consilier pe relații cu mass-media al bașcanei Găgăuziei, care este acuzat de Poliție și procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) de instigare la acțiuni violente împotriva celor doi.

Procurorii spun că la 8 noiembrie, Vlah a postat un clip video pe rețelele de socializare unde a criticat organizarea de către Dodon și Partidul Socialiștilor a unui protest în fața Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a spus că liderul socialist și actuala președintă Maia Sandu „ar trebui să fie uciși amândoi”.

Ulterior, el și-a editat mesajul și a șters acest îndemn din descrierea clipului video.

Vlah a fost reținut pentru 72 de ore și este bănuit de instigarea la violență, manifestată prin îndemn public, împotriva unei categorii de persoane, din motive de prejudecată.

Bașcana Evghenia Guțul nu a reacționat imediat la anunțul autorităților.

Dacă va fi găsit vinovat, oficialul riscă amendă de până la 52.500 de lei, muncă gratuită în folosul comunității sau închisoare până la 3 ani.

La 14 octombrie, Mihail Vlah, care este și viceguvernator al Găgăuziei, a fost sancționat de Uniunea Europeană pentru asocierea cu Ilan Șor și participarea la acțiuni cu caracter violent și de destabilizare. El a mai susținut anterior că UTA Găgăuzia are dreptul de a deschide reprezentanțe diplomatice în străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație postată vineri pe X, ministerul palestinian a cerut guvernului olandez să efectueze o anchetă imediată asupra instigatorilor acestor tulburări și să protejeze palestinienii și arabii care locuiesc în Olanda.

Ministerul nu a comentat în mod specific atacurile tinerilor pro-palestinieni, care, potrivit autorităților olandeze, i-au căutat și atacat pe fanii echipei israeliene de fotbal Maccabi Tel Aviv.

Fanii israelieni s-ar fi comportat și ei în mod provocator, au declarat martorii. Videoclipuri postate pe internet îi arată pe aceștia smulgând steaguri palestiniene de pe case și strigând sloganuri injurioase la adresa palestinienilor și arabilor.

Un purtător de cuvânt al poliției olandeze, Peter Holla, a spus vineri încă de miercuri seară, cu 24 de ore înaintea partidei Maccabi-Ajax, în oraș au avut loc incidente violente instigate de „ambele părți”. „Suporterii Maccabi au îndepărtat un steag de pe o fațadă de pe Rokin și au distrus un taxi. Un steag palestinian a fost incendiat”, a spus Holla.

Înaintea condamnării oficiale palestiniene, autoritățile din Israel, Olanda și conducerea Uniunii Europene dăduseră vina pentru ciocnirile de joi noaptea exclusiv pe grupările pro-palestiniene din oraș, folosind termeni ca „pogrom” și „orgie antisemită” în legătură cu ce s-a întâmplat.

Politicianul olandez de extremă dreapta Geert Wilders, al cărui partid anti-Islam se află prima oară la guvernare, în coaliție cu altele, a anunțat vineri că se va întâlni la Amsterdam cu ministrul de Externe din Israel, Gideon Saar, care ar merge acolo special să discute cauzele ciocnirilor, împreună cu spicherul legislativui israelian, Amir Ohana.

O organizație de sprijin pentru Palestina de la Amsterdam a precizat că nu a organizat în nici un fel violențele, ci doar a dorit să protesteze pașnic cu ocazia prezenței echipei israeliene în oraș.

Ministerul de Externe israelian a spus vineri că toți fanii sunt în siguranță, după ce se circulau zvonuri că unii ar fi fost răpiți sau au dispărut.

Incidentele violente din jurul meciurilor de fotbal sunt ceva obișnuit, inclusiv în țări ca Olanda, dar faptul că de data aceasta au venit în oraș suporteri israelieni a dus la măsuri sporite de securitate. Un purtător de cuvânt al poliției din Amsterdam a spus că pe străzi s-au aflat înaintea incidentelor 800 de polițiști care se antrenaseră „săptămâni întregi”, dar tot nu au putut opri bătăile, cu totul.

Recent, Belgia a renunțat să găzduiască un meci internațional dintre echipa sa și Israel, temându-se de violențe pe fondul nemulțumirilor legate de comportamentul armatei israeliene în Gaza, unde mii de palestinieni au fost uciși în bombardamente în războiul început în urmă cu 13 luni. Meciul s-a ținut la Budapesta, fără spectatori.

Meciul de joi de la Amsterdam l-a câștigat Ajax, cu 5-0.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Protestul de astăzi este doar începutul. În următoarele săptămâni și luni, vom mobiliza întreaga țară”, a scris Dodon pe Facebook.

PSRM a organizat pe 8 noiembrie un protest în fața Comisiei Electorale Centrale, în timp ce membrii CEC examinau în ședință sesizările socialiștilor care au contestat rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

Autoritatea electorală a respins sesizările PSRM ca fiind neîntemeiate sau insuficient documentate și motivate. Între altele, socialiștii au acuzat guvernarea PAS de „utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”.

Dodon a mai spus că socialiștii au început deja pregătirile pentru alegerile parlamentare de anul viitor și s-a arătat convins de victoria opoziției. Liderul PSRM nu a explus și organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, fără să-și argumenteze supoziția.

„Mulți întreabă: când vor avea loc? Conform legii, acestea ar trebui să se desfășoare între 27 iulie și 26 octombrie. Vor lăsa PAS și Maia Sandu organizarea alegerilor până atunci? Nu sunt sigur”, a scris Dodon, sugerând că puterea va încerca să „cumpere” încrederea alegătorilor.

„Bani în buget nu sunt, iar din exterior nu vor veni resursele la care speră. De aceea, nu exclud că alegerile pot avea loc mai devreme decât termenul stabilit de lege. Consider că trebuie organizate cât mai curând, deoarece această majoritate parlamentară și-a pierdut legitimitatea”, a afirmat liderul PSRM.

Răspunsul PAS

În replică la acuzațiile opoziției socialiste, vicepreședinta legislativului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat că, în loc să condamne tentativa fără precedent de corupere a alegătorilor de către gruparea oligarhului fugar Ilan Șor și Rusia, socialiștii au ales să dezbine societatea.

„Socialiștii ne vorbesc despre unitate, dar seamănă ură și dezbinare. Socialiștii vorbesc de popor, dar îl împart în două, vrând ca diaspora să nu facă parte din popor, să interzică diasporei dreptul la vot”, a afirmat Doina Gherman la un briefing în Parlament, pe 8 noiembrie.

Deputata PAS i-a acuzat pe socialiști că „se luptă aprig cu cetățenii din diaspora, și nu cu furtul masiv de voturi, pe care ei tare au sperat ca să-i aducă la putere”.

„Am așteptat reacții despre fraudarea alegerilor, despre banii murdari veniți de la Kremlin și de la Sor, despre cum Partidul Socialiștilor a tăcut mâlc și a fost folosit ca un instrument politic într-un joc murdar”, a spus Doina Gherman.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu felicită alegătorii pentru „victoria” în alegeri și la referendum. PSRM și PCRM contestă rezultatele

În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, candidatul PAS, Maia Sandu, a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști. Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în timp ce Stoianoglo a acumulat majoritatea voturilor în interiorul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, autoritățile au avertizat că neplata facturilor la timp poate duce la pierderea contribuției oferite de stat.

Cu o declarație în acest sens a venit deputata PAS, Marina Morozova, care a prezentat în plenul legislativului modificările la Legea privind Fondul de reducere a vulnerabilității energetice.

Parlamentara a menționat că Ministerul Muncii și Protecției Sociale va analiza inclusiv informația despre plata facturilor, iar consumatorii care nu le vor achita la timp riscă să rămână fără compensații.

„În cazul în care persoanele nu vor achita facturile, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va avea această informație de la furnizori. Și peste o lună sau două aceste persoane vor fi lipsite de compensații”, a precizat Morozova.

Totodată, deputata PAS s-a arătat optimistă în ceea ce privește gradul de responsabilitate a cetățenilor, menționând că peste 95% din consumatori își achită facturile la gaz și electricitate la timp, cu regularitate.

• Te-ar putea interesa și: Compensațiile pentru sezonul rece: plăți în bani și verificări riguroase prin 11 baze de date

De pe 4 noiembrie și până astăzi s-au înscris la compensații circa 240.000 de persoane, un „record”, potrivit autorităților.

Înscrierile pentru luna curentă se încheie pe 28 noiembrie și vor continua în lunile decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înscrie pe compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, în cazul în care nu au acces la internet.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, pe fondul creșterii imense a prețurilor la resursele energetice după începutul războiului din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Polonia confirmă astfel constatările serviciilor de informații din Lituania, publicate la 5 noiembrie, care au mai spus că tocmai din capitala lituaniană, Vilnius, ar fi fost expediate coletele.

Oficialii occidentali au declarat mai înainte, de luni de zile, că Rusia încearcă să destabilizeze aliații Ucrainei prin acte de sabotaj, amintește Reuters.

Incendii greu de explicat, în general de mici proporții au avut loc în mai multe țări europene - de pildă în Cehia, unde ținta a fost, în iunie, sistemul de transport public.

Exploziile din depozitele de curierat din Marea Britanie, Germania și Polonia din iulie au avut însă potențialul de a marca o escaladare gravă prin provocarea unei explozii la bordul unei aeronave.

Oficiali din domeniul securității au declarat că pachetele explozive făceau parte dintr-un complot care urmărea, în cele din urmă, să declanșeze explozii pe zboruri cargo către Statele Unite și Canada.

„Dovezile colectate în acest caz indică o probabilitate ridicată ca actele de sabotaj discutate... să fi fost inspirate de serviciile speciale ruse”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Parchetului polonez, Przemyslaw Nowak, într-o declarație trimisă prin e-mail.

Ambasada Rusiei la Varșovia a declarat că acuzațiile procurorului sunt „nefondate și nejustificate” într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebările Reuters. Rusia a mai negat anterior implicarea în asemenea incidente. Nowak a declarat că autoritățile poloneze caută doi ruși și au reținut patru cetățeni ucraineni ca parte a anchetei.

Procurorii polonezi au declarat în octombrie că au reținut patru persoane și că sunt în căutarea altor două în legătură cu pachetele, dar nu au dezvăluit naționalitatea celor acuzați de implicare.

• Te-ar putea interesa și: Lituania dă vina pe Rusia pentru coletele explozive care au provocat incendii

Tot în octombrie, procurorii au declarat că investighează rolul „serviciilor secrete străine", fără a numi explicit Rusia. „Se desfășoară activități intensive pentru a identifica alte persoanele implicate în grupul internațional menționat mai sus”, a declarat Nowak în declarația trimisă vineri.

„Aceste acțiuni sunt întreprinse în cooperare cu agențiile de aplicare a legii din alte țări ale Uniunii Europene”. Oficialul polonez a declarat că coletele explozive au fost trimise din capitala lituaniană Vilnius - ceea ce afirmaseră mai devreme și oficialii lituanieni.

Summitul UE a venit la o zi după unul mai larg, al Comunității Politice Europene, la care a fost joi și președinta Maia Sandu, ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Noua reuniune era dedicată oficial de către președinția maghiară a UE „competitivității” blocului, dar a fost acaparată total de problematica securității, mai ales că a început când Rusia a lansat o a treia zi de atacuri neobișnuit de intense asupra orașelor ucrainene, înaintea unui sezon rece dificil pentru locuitorii lor.

Atacurile au fost condamnate de președintele Zelenski, la câteva ore după plecarea de la Budapesta.

Europenii merg înainte cu Kievul. Desigur, fără Orban

Statele Unite sunt principalul susținător militar și economic al Ucrainei, iar UE se numără, de asemenea, printre cei mai mari donatori.

Majoritatea liderilor UE și-au exprimat în continuare sprijinul ferm pentru Ucraina. Înaintea summitului, prim-ministrul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban - care a menținut relații de prietenie cu președintele rus, Vladimir Putin, este un aliat apropiat al președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a obstrucționat regimul de sancțiuni al blocului comunitar împotriva Moscovei - a declarat la radioul de stat ungar că UE trebuie să își regândească poziția privind ajutorul acordat Ucrainei, numind conflictul un „război pierdut".

„Americanii vor renunța la acest război, în primul rând nu vor încuraja războiul", a spus Orban. „Europa nu poate finanța singură acest război... Unii încă vor să continue să trimită sume enorme de bani în acest război pierdut, dar numărul celor care tac... și al celor care susțin cu prudență că ar trebui să ne adaptăm la noua situație, este în creștere", a adăugat el.

Dar cancelarul german, Olaf Scholz, a cărui țară este principalul susținător european al Ucrainei, s-a grăbit să reafirme poziția neschimbată a blocului comunitar. „Rusia a invadat Ucraina și continuă acest război cu o brutalitate neschimbată", a declarat el.

„Un lucru este foarte clar: împreună, ca Uniune Europeană, ca europeni, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru securitatea noastră. Și vom avea succes dacă fiecare își aduce contribuția."

La sosirea la summitul de la Budapesta, președintele Consiliului European, Charles Michel, a reafirmat, de asemenea, sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina. „Trebuie să consolidăm Ucraina, să sprijinim Ucraina, deoarece dacă nu sprijinim Ucraina, acesta este semnalul greșit pe care îl trimitem lui Putin, dar și altor regimuri autoritare din întreaga lume", a declarat Michel.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-a aflat la Budapesta la 7 noiembrie la summitul Comunității Politice Europene, a îndemnat aliații Ucrainei să furnizeze mai multe arme pentru a ajuta Kievul să își apere teritoriul și spațiul aerian.

„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda în fața [președintelui rus Vladimir] Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii. Este inacceptabil pentru Ucraina și sinucigaș pentru întreaga Europă", a spus Zelenski în discursul său de joi.

El a mai spus că discuțiile privind o încetare a focului, fără a conveni mai întâi asupra unor garanții de securitate pentru Ucraina, sunt „foarte periculoase".

„O încetare a focului atunci când nu există garanții de securitate... este o pregătire pentru continuarea ocupației", a spus el. „Lor le face plăcere să ucidă oameni", a declarat separat Zelenski pe X, referindu-se la forțele ruse.

Noi bombardamente în orașe

Rusia a menținut vineri presiunea asupra orașelor din Ucraina, lovind regiunea sudică Odesa și Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte cel puțin 38, inclusiv un copil, au fost rănite, potrivit oficialilor regionali.

Un atac masiv cu dronă în cursul nopții asupra orașului Odesa s-a soldat cu un mort și nouă răniți, a raportat Serviciul ucrainean pentru situații de urgență, adăugând că au fost avariate clădiri rezidențiale, întreprinderi, depozite și o școală.

Orașul Harkov a fost lovit pentru a doua zi consecutiv pe 8 noiembrie, a informat primarul Ihor Terehov. O rachetă rusească a lovit un bloc înalt de apartamente din districtul Saltiv al orașului, rănind cel puțin 25 de persoane, inclusiv un bebeluș de 3 luni, a spus Terehov.

Clădiri rezidențiale și istorice din centrul orașului au fost, de asemenea, avariate, a adăugat el.

În regiunea Kiev, resturile căzute de la o rachetă rusească au rănit patru persoane, dintre care două grav, a declarat guvernatorul regional Ruslan Kravcenko. Separat, Forțele aeriene ucrainene au declarat că sistemele lor de apărare aeriană au doborât 62 din cele 92 de drone lansate de Rusia în 12 dintre regiunile sale - Odesa, Mikolaiev, Kiev, Sumî, Harkov, Poltava, Kirovohrad, Jitomir, Cernihiv, Dnipropetrovsk, Hmelnțki și Ivano-Frankivsk.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bilanțul ONU de la începutul războiului, în care armata israeliană luptă împotriva militanților Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, include numai decesele pe care organizația a reușit să le verifice din cel puțin trei surse, iar numărătoarea continuă.

Cele 8.119 victime verificate reprezintă un număr mult mai mic decât bilanțul de peste 43.000 furnizat de autoritățile sanitare palestiniene pentru războiul de 13 luni.

Însă defalcarea ONU în funcție de vârsta și sexul victimelor susține afirmația palestiniană conform căreia femeile și copiii reprezintă o mare parte din cei uciși în război, notează Reuters.

Această constatare indică „o încălcare sistematică a principiilor fundamentale ale dreptului umanitar internațional, inclusiv distincția și proporționalitatea", a afirmat biroul ONU pentru drepturile omului într-o declarație care însoțește raportul de 32 de pagini.

„Este esențial să existe o dreaptă socoteală cu privire la acuzațiile de încălcări grave ale dreptului internațional prin intermediul unor organisme judiciare credibile și imparțiale și ca, între timp, toate informațiile și dovezile relevante să fie colectate și păstrate", a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk.

Biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu nu a răspuns imediat la o solicitare a agenției Reuters de a comenta concluziile raportului.

Armata israeliană (IDF), care și-a început ofensiva ca răspuns la atacul din 7 octombrie 2023 în care luptătorii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în sudul Israelului și au capturat peste 250 de ostatici, afirmă că are grijă să evite rănirea civililor din Gaza.

Israel: Pentru fiecare militant, a murit un civil. De vină e Hamas

IDF a declarat că aproximativ un civil a fost ucis pentru fiecare luptător advers, un raport pe care îl pune însă pe seama Hamas, care ar utiliza instalații civile.

Hamas a negat utilizarea civililor și a infrastructurii civile, inclusiv a spitalelor, drept scuturi umane.

Ajith Sunghay, șeful Biroului ONU pentru Drepturile Omului pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, a declarat reporterilor în cadrul unui briefing la Geneva că decesele incluse în raport au fost verificate de trei surse, cum ar fi vecinii, membrii familiei, ONG-urile locale, înregistrările spitalelor sau personalul ONU de pe teren.

• Te-ar putea interesa și:Israelul adoptă două legi care ar putea opri activitatea agenției ONU pentru refugiații palestinieni

Cea mai tânără victimă al cărei deces a fost verificat de observatorii ONU a fost un băiețel în vârstă de o zi, iar cea mai în vârstă a fost o femeie în vârstă de 97 de ani, se arată în raport.

În general, persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mică au reprezentat 44% din victime, copiii cu vârsta cuprinsă între cinci și nouă ani reprezentând cea mai mare categorie de vârstă, urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani și apoi de cei cu vârsta de până la patru ani inclusiv.

Acest lucru reflectă în linii mari datele demografice ale enclavei, iar raportul a afirmat că asta reflectă o lipsă de precauții din partea Israelului pentru a evita pierderile civile.

Raportul a arătat că, în 88% din cazuri, cinci sau mai multe persoane au fost ucise în același atac, indicând utilizarea de către armata israeliană a armelor cu efect amplu, deși a precizat că unele decese ar fi putut fi rezultatul unor proiectile rătăcite ale grupurilor armate palestiniene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Moldovenii au rezistat, moldovenii au demonstrat că țin la țara lor, țin la democrație, își doresc să fie parte a unei lumi a păcii, a prosperității, din marea familie europeană”, a declarat spicherul în debutul primei ședințe în plen a Legislativului de după alegeri.

Liderul partidului de guvernare PAS le-a mulțumit în mod deosebit alegătorilor din diaspora pentru votul masiv în sprijinul Maiei Sandu, care i-a asigurat victoria în turul doi, din 3 noiembrie.

„Moldovenii au demonstrat că pot rezista la avalanșa de minciună, de propagandă, de încercarea de a dezbina, bani murdari din interior, dar mai ales din dinafară. Un mare respect pentru moldovenii de pretutindeni, cei care și de data aceasta au demonstrat o mobilizare exemplară. Dar, cel mai important, au arătat încă o dată că - oricât de departe și de mult nu s-ar afla în țări îndepărtate – dragostea lor, grija lor pentru țara lor, pentru părinți, pentru frați și surori rămâne aceeași. Le mulțumim, îi apreciem și vom face tot posibilul pentru ca această legătură să fie și mai trainică, în pofida încercărilor celor care încearcă să-i despartă, să-i distanțeze de țara lor”, a declarat Igor Grosu.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu: PAS discută despre remanieri guvernamentale, dar nu a luat încă o decizie

Ședința parlamentului a fost boicotată de deputații socialiști, care contestă rezultatele scrutinului prezidențial și ale referendumului, pe motiv că acestea nu ar fi nici libere, nici corecte.

Vicepreședintele legislativului, Vlad Bătrîncea, liderul fracțiunii socialiștilor, a declarat la un briefing în Parlament că PSRM a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală (CEC) cu privire la încălcările din turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

„Cerem Comisiei să ofere răspunsuri clare cu privire la ilegalitățile admise, inclusiv utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”, a declarat Bătrîncea.

Socialiștii au anunțat și un protest în fața CEC pentru ziua de vineri, 8 noiembrie.

Vlad Bătrîncea a mai spus că PSRM intenționează să conteste rezultatele alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională.

Nici deputații comuniști nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului, invocând pretinse încălcări.

Liderul comuniștilor, fostul președinte Vladimir Voronin, a declarat la un briefing în Parlament că este nemulțumit de modul în care Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului.

„Noi o să petrecem o campanie foarte mare anti toate aceste rezultate – și ale referendumului, și ale alegerilor președintelui. Noi socotim că nu este valabil nici referendumul, nici alegerea președintelui. Președintele nu este ales conform Constituției și nu poate avea mandatul de președinte legal”, a declarat Vladimir Voronin.

• Vezi și: Socialiștii spun că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din diasporă

Referendumul constituțional, organizat în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, a trecut la limită. Potrivit rezultatelor oficiale, 50,35% din alegători au răspuns „Da” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Votul decisiv l-au asigurat alegătorii din diaspora.

Tot alegătorii din străinătate i-au asigurat victoria candidatei PAS, Maia Sandu, în al doilea tur la prezidențiale, pe 3 noiembrie. Sandu a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Condamn cu fermitate aceste acte inacceptabile", a scris von der Leyen pe platforma de socializare X. „Antisemitismul nu are absolut nici un loc în Europa. Și suntem hotărâți să combatem toate formele de ură."

Președinta Comisiei a mai declarat că a discutat cu premierul olandez Dick Schoof.

Liderii olandezi și israelieni au denunțat violențele, iar organizațiile evreiești le-au condamnat și ele. Ministrul de Externe al Israelului a plecat într-o călătorie diplomatică urgentă în Olanda.

Poliția din Amsterdam a anunțat vineri că cinci persoane au fost spitalizate și 62 au fost arestate în urma a ceea ce autoritățile au descris drept „violențe sistematice” din partea unor scandalagii antisemiți, care au vizat suporteri israelieni.

Autoritățile au declarat că poliția va patrula suplimentar în Amsterdam în zilele următoare, iar securitatea va fi consolidată la instituțiile evreiești din orașul care are o comunitate evreiască numeroasă și care a găzduit-o pe Anne Frank, autoarea celebrului jurnal despre viața în ascunziș, de teama naziștilor.

Associated Press notează că violențele au izbucnit în ciuda interzicerii unei demonstrații pro-palestiniene în apropierea stadionului de fotbal, impusă de primărița orașului Amsterdam, Femke Halsema, care se temea că vor izbucni ciocniri între protestatari și suporterii clubului de fotbal israelian.

Au existat, de asemenea, incidente în care au fost implicați fanii înaintea meciului. Radiodifuzorul olandez NOS a raportat că un steag palestinian a fost rupt de pe o clădire din centrul orașului, iar poliția antirevoltă a blocat suporterii pro-palestinieni care încercau să mărșăluiască spre stadionul Johan Cruyff Arena, unde se juca meciul.

Israelul a ordonat inițial ca două avioane speciale să fie trimise în capitala olandeză pentru a-i aduce acasă pe israelieni, dar ulterior biroul prim-ministrului a declarat că va lucra la "furnizarea de soluții de aviație civilă pentru întoarcerea cetățenilor noștri''.

Contacte la cel mai înalt nivel

O declarație a biroului premierului Benjamin Netanyahu a afirmat că "imaginile dure ale atacului asupra cetățenilor noștri din Amsterdam nu vor fi trecute cu vederea" și că Netanyahu „privește incidentul oribil cu cea mai mare gravitate".

Premierul olandez, Dick Schoof, a declarat pe X că a urmărit „cu oroare" relatările privind violențele.

„Atacuri antisemite complet inacceptabile asupra israelienilor. Sunt în strânsă legătură cu toți cei implicați", a postat el, precizând că a vorbit cu Netanyahu și că autorii vor fi depistați și urmăriți penal.

Problemele de securitate legate de găzduirea meciurilor împotriva echipelor israeliene în Europa au determinat federația belgiană de fotbal să refuze organizarea unui meci Belgia-Israel, din Liga Națiunilor, în septembrie.

Acel meci împotriva Israelului s-a jucat în Ungaria, fără fani pe stadion.

Violențele din Amsterdam, scrie AP, vor duce sigur la o revizuire a securității la două meciuri organizate luna aceasta de UEFA, organismul european de fotbal.

Franța joacă joia viitoare împotriva Israelului pe Stade de France, lângă Paris, în Liga Națiunilor, iar următorul meci al lui Maccabi Tel Aviv în Europa League este programat la Istanbul, pe 28 noiembrie, împotriva lui Besiktas.

Ajax a câștigat meciul de la Amsterdam din Europa League cu 5-0.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te