Noul stadion va fi construit lângă Arena Chișinău, din suburbia capitalei, și va corespunde celor mai înalte standarde UEFA (Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal), a declarat ministrul infrastructurii, Andrei Spînu, la o conferință de presă susținută pe 11 iunie.

Oficialul a spus că rezultatele sportivilor moldoveni din ultimii ani sunt îmbucurătoare și „obligă Guvernul să facă ceea ce nu s-a făcut de mulți ani”.

• Te-ar putea interesa și: Când ar putea începe construcția noii ambasade a SUA la Chișinău

„Stadionul național va deveni simbolul solidarității, al curajului și succeselor noastre, stadionul național va deveni stadionul țării”, a declarat Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie finalizat în cel mult trei ani și jumătate, iar sursele de finanțare ar putea fi acoperite de bugetul de stat, investiții private și donatori străini.

Pe terenul fostului stadion republican din centrul Chișinăului, aflat în paragină de ani de zile, ar urma să fie construit edificiul unei noi ambasade a Statelor Unite ale Americii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cernăuțeanu a afirmat, într-o discuție cu jurnaliștii TVR Moldova, că cei șapte polițiști sunt bănuiți că ar fi ajutat persoane date în urmărire internațională să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

Potrivit șefului IGP, aceștia ar fi primit „sume impunătoare de bani” pentru ajutorarea infractorilor.

• Te-ar putea interesa și: Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol

„Au fost inițiate anchete de serviciu și în cadrul SPIA, pentru că o parte din angajați sunt în subordinea ministrului [de Interne]. Cei care sunt subordonați IGP, la fel, s-au ales cu o anchetă de serviciu. Toate persoanele, chiar dacă în privința lor nu a fost aplicată o măsură preventivă, au fost suspendate din funcție prin ordinul șefului IGP”, a declarat Cernăuțeanu.

O analiză independentă a biroului Interpol din țară

După scandalul de corupție în care ar fi fost implicați angajați ai biroului Interpol din Moldova, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a cerut secretarului general al Interpol să trimită un expert în Moldova pentru a efectua o analiză independentă a activității biroului.

Inițiativa lui Cernăuțeanu „a fost salutată” de către secretarul general al Interpol, Jürgen Stock.

Stock și Cernăuțeanu au discutat în ziua în care șeful biroului moldovean Interpol, Viorel Țentiu, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, plasat în arest preventiv pentru 30 de zile

El este învinuit de „corupere pasivă, (...) pe două capete de acuzare din Codul Penal”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Țentiu și alte 12 persoane, la care procurorii moldoveni împreună cu colegii săi din SUA și Franța au efectuat 33 de percheziții, sunt acuzate de implementarea unei presupuse scheme de corupție prin care persoanele care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol au fost ajutate să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

Arest preventiv pentru o persoană reținută pe Aeroportul Chișinău

Tot la 11 iunie, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău, pe 9 iunie, o persoană care ar avea legătură cu dosarul „Interpol”. Procurorii au cerut judecătoriei Ciocana să-i fie aplicată măsura arestului preventiv pentru de 30 de zile. Judecătorii au admis demersul PA. Pe 10 iunie, a fost reținută încă o persoană, care este cercetată în stare de libertate, a mai anunțat Procuratura Anticorupție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul pilot va fi aplicat la posturile vamale de la frontiera moldo-română Leușeni-Albița, Giurgiulești-Galați, și la postul vamal de la frontiera moldo-ucraineană Giurgiulești-Reni, în perioada 10 iunie - 12 iulie 2024, precizează Serviciul vamal al Republicii Moldova.

Astfel, autoritățile vamale din cele trei țări vor putea să contrapună în timp real datele prin intermediul sistemului SEED+, o versiune îmbunătățită a platformei SEED (Schimbul Sistematic de Date Electronice) care a fost aplicată timp de 12 ani în Balcanii de Vest pentru simplificarea inspecțiilor vamale și schimbul de date privind transportul de mărfuri. Platforma SEED a fost esențială pentru implementarea inițiativei „Coridoare verzi” în perioada pandemiei de Covid19, în scopul accelerării procesul de vămuire a bunurilor esențiale, potrivit inițiativei EU4Digital.

Proiectul este realizat sub umbrela Inițiativei EU4Digital, un program regional „emblematic” al Uniunii Europene menit să sprijine transformarea digitală și armonizarea piețelor digitale în țările membre ale Parteneriatului Estic (din care face parte și Republica Moldova).

• Te-ar putea interesa și: Un punct de trecere moldo-ucrainean, inaugurat după renovare

Potrivit autorităților vamale de la Chișinău, schimbul automat de informații va eficientiza cooperarea instituțiilor de frontieră, va spori siguranța de-a lungul întregului lanț de aprovizionare în ceea ce privește securitatea și facilitarea schimburilor comerciale între Republica Moldova, Uniunea Europeană și statele CEFTA.

Implementarea proiectului trilateral a devenit posibilă după semnarea, pe 29 aprilie 2024, a unui Memorandum de înțelegere între autoritățile vamale din Ucraina, Republica Moldova și România. Potrivit EU4Digital, documentul a marcat o „etapă cheie” în activitățile din cadrul proiectului e-Vama, facilitând integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova pe piețele UE.

Activitățile EU4Digital pe dimensiunea e-Vama au inclus schimburi bilaterale de date între Ucraina și România în 2023, precum și un schimb bilateral de date între Moldova și România în anul 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba despre persoanele care au locuit preponderent, în ultimele 12 luni ale anului de referință, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare.

Numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024, conform datelor provizorii, a constituit aproximativ 2 milioane 423 de mii de persoane, fiind în scădere cu cca 69,0 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului precedent.

Potrivit BNS, aceeași scădere procentuală s-a înregistrat și pe parcursul anului 2022. Conform datelor precizate, numărul populației cu reședință obișnuită, la 1 ianuarie 2023, a constituit cca 2 milioane 492 de mii de persoane, sau în scădere cu 72,8 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului 2022.

Scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural - cu 3,6% mai puțin comparativ cu anul 2023, iar în mediul urban – cu 1,6 % mai puțin.

Migrația și sporul natural negativ rămân principalii factori care determină reducerea numărului populației cu reședință obișnuită. În anul 2023, cca 59,6 mii de moldoveni au migrat peste hotare, iar în 2022 numărul lor a fost de 63,6 mii de persoane, potrivit estimărilor provizorii.

• Te-ar putea interesa și: Raioane întregi fără niciun specialist și 20% din medici – pensionari. Tabloul sistemului sanitar din R. Moldova

Sporul natural negativ în anul 2023 a fost de -9,7 mii persoane, în creștere față de anul precedent (-9,2 mii persoane în 2022).

Estimările BNS mai arată că repartizarea populației pe regiuni și pe unele grupe de vârstă este aproape uniformă. În municipiul Chișinău, ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice este cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni.

În autonomia găgăuză, se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani) - 20,3%.

Ponderea populației vârstnice (60-63 ani) a crescut în toate regiunile față de anul 2023 – cele mai mari creșteri fiind atestate în regiunile din centrul și sudul Republicii Moldova - cu 1,5 puncte procentuale.

Piramida populației, la începutul anului 2024, arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 25-29 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, potrivit datelor BNS. Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2024 este estimat la 25,2 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în anul 2023. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salis (39 de ani, din Monza, lângă Milano) a fost arestată în Ungaria în februarie 2023, la o demonstrație împotriva neofasciștilor, fiind acuzată împreună cu alții de tenativă de vătămare corporală, ca și de apartenență la o organizație extremistă de stânga. Salis, care neagă acuzația, riscă până la 11 ani de închisoare.

Neofasciștii pe care i-ar fi atacat cu ciocanul nu au făcut plângere la poliție.

Ilaria a ajuns în atenția internațională când a fost purtată la proces, la Budapesta, încătușată la mâini, legată cu un lanț la brâu și cu altul la glezne.

• Te-ar putea interesa și: Profesoara italiană care ar fi atacat neonaziști la Budapesta, mutată în arest la domiciliu

Imaginile au stârnit indignare mai ales în Italia, deși juriștii unguri au spus că așa se țin procesele la ei în țară când acuzațiile sunt de fapte violente.

Prietenii Ilariei speră că odată ce se vor confirma rezultatele la alegerile pentru Parlamentul European, ea va căpăta imunitate și va fi eliberată.

Avocatul ei, Eugenio Losco, a spus că va înainta cererea de imunitate cam într-o lună și a amintit că legile UE prevăd „exceptarea de la orice formă de detenție și suspendarea proceselor penale” pentru europarlamentari. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lista participanților va fi dată publicității în ultimul moment, spun organizatorii pe site-ul summitului, adăugând însă că unele țări și organizații „și-au anunțat deja deschis intenția de a participa”. R. Moldova este una dintre ele, alături de aliații cei mai apropiați ai Ucrainei, ca Statele Unite, Germania, Franța, Cehia sau Polonia - sau Uniunea Europeană, ca organizație.

Nu se spune cine anume va reprezenta fiecare din aceste țări.

Rusia nu a fost invitată la summit, organizatorii spunând că ea nu și-a manifestat vreo intenție reală de dialog în această chestiune. În replică, Kremlinul a spus de mai multe ori în ultimele zile că reuniunea din Elveția „va fi despre nimic”.

Ucraina și-a exprimat în ultimele săptămâni speranța că Statele Unite vor fi reprezentate la summit de însuși președintele Joe Biden, dar apoi s-a declarat „încântată” că va merge vicepreședinta Kamala Harris.

Vorbind luni la o conferință de presă la Berna, președinta Elveției, Viola Amherd, a spus că summitul „nu va fi propagandă”.

Ea a adăugat că majoritatea oaspeților de la Obbürgen, unde se va ține reuniunea într-un hotel montan de lux, vor fi lideri de țări, dintre care cam jumătate șefi de stat, iar alții vor fi de la „o mână” de organizații ca Națiunile Unite.

Amherd a spus că s-au trimis cam 160 de invitații, dar ea nu este dezamăgită că au răspuns doar mai puțin de 100 de țări până acum.

Associated Press scrie că lista finală se va publica probabil vineri, iar deocamdată câteva puteri regionale ca Turcia, Africa de Sud sau Brazilia nu și-au anunțat participarea. India a spus că va trimite reprezentanți, dar nu e clar de ce nivel.

Brazilia și China au avertizat că nu vor lua parte decât dacă ambele țări – adică și Rusia – vor fi la masa de discuții.

• Te-ar putea interesa și: China respinge acuzațiile că ar face jocul Rusiei în chestiunea ucraineană

Pe de altă parte, ministrul de Externe elvețian Ignazio Cassis a spus luni reporterilor că toată lumea știe că nu poate exista vreun proces de pace fără Rusia.

„Întrebarea nu este dacă Rusia va fi luată în considerare, ci când anume”, a spus Cassis.

Ucraina a ajutat la coordonarea summitului, la care este așteptat președintele Volodimir Zelenski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

BNM admite că dezvoltarea cu succes a economiei moldovene „va fi pusă în pericol” dacă nu se introduce paradigma dezvoltării durabile în finanțele țării.

„Tranziția către o economie cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) reduse și mai circulară se intensifică la nivel mondial și în Europa, ceea ce implică atât riscuri, cât și noi oportunități pentru economie și entitățile din sectorul financiar”, se spune în documentul aprobat recent de banca centrală.

BNM consideră că sectorul financiar moldovenesc ar trebui să includă gestionarea riscurilor de mediu, în special a celor climatice, și a riscurilor sociale aferente. Totodată, Republica Moldova s-ar putea baza pe taxonomia Uniunii Europene (UE) a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, potrivit BNM.

Un comunicat de presă al instituției precizează că Foaia de parcurs reprezintă „un document strategic de orientare pentru BNM, entitățile din sectorul financiar, precum și alte părți interesate în dezvoltarea și promovarea finanțării durabile în țară, fiind elaborat și dezvoltat în cooperare cu Corporația Financiară Internațională (IFC)”.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul aprobă atragerea unui împrumut de la FMI de 170 milioane de dolari

Printre obiectivele Foii de parcurs pentru anii 2024-2028 se află formarea unei „viziuni strategice” care să conducă la dezvoltarea finanțării durabile în Republica Moldova; introducerea termenilor de bază ai finanțării durabile în cadrul legal al sistemului financiar; elaborarea unui plan de acțiune pentru politica de finanțare durabilă a țării.

„Foaia de parcurs este concepută pentru a asigura alinierea eforturilor părților interesate, inclusiv ecologizarea investițiilor și a achizițiilor publice, asigurarea sprijinului guvernamental pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și agricultori, precum și ecologizarea sectorului energetic și a eforturilor de eficiență energetică în Republica Moldova”, se mai spune în documentul BNM.

Decizia BNM este circumscrisă angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Fondul Monetar Internațional pentru programul susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kosovo este în prezent pe lista statelor care urmează să adere la Uniunea Europeană, odată ce vor fi pregătite. El nu este însă recunoscut ca stat de cinci membre UE, nici de candidatele Serbia și Moldova.

În general, țările care încă nu recunosc Kosovo (ca Spania, România sau Rusia) spun că se confruntă ele însele cu presiuni separatiste și nu vor să încurajeze asemenea secesiuni.

Associated Press amintește că separatiștii etnici albanezi din Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) au purtat un război în 1998-1999 cu forțele sârbe în teritoriul administrat pe atunci de la Belgrad. Aproximativ 13.000 de oameni, majoritatea etnici albanezi, au murit, iar un milion au fost alungați de la casele lor.

În cele din urmă, bombardamentele NATO împotriva Serbiei, sprijinite inclusiv de vecinii ei dornici să intre în alianță (ca România) au dus la retragerea sârbilor și înființarea unei forțe internaționale de pacificare cunoscută sub numele de KFOR, la care contribuie cu contingente și R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: În premieră, R. Moldova a detașat carabinieri în misiunea de menținere a păcii din Kosovo

Kosovo și-a declarat în 2008 independența, pe care Belgradul nu o recunoaște.

Prim-ministrul britanic din vremea bombardamentelor NATO, Tony Blair, a participat luni la o sesiune specială a parlamentului kosovar în capitala Priștina. Fostul premier italian, Massimo D’Alema, și premierul albanez, Edi Rama, au participat la alte ceremonii.

„Lupta pentru Kosovo nu a fost doar pentru Kosovo, ci pentru noi toți, inclusiv pentru propria mea țară”, a spus Blair într-un discurs. „Dacă am fi permis continuarea masacrării kosovarilor (...) propriul nostru viitor ar fi fost amenințat.”

Legăturile dintre Kosovo și Serbia rămân tensionate, notează AP - iar discuțiile de normalizare facilitate de 13 ani de Uniunea Europeană nu au reușit să facă progrese, mai ales după un schimb de focuri în septembrie anul trecut între sârbi mascați și poliția din Kosovo, soldat cu moartea a patru persoane.

• Te-ar putea interesa și: Kosovo cere Serbiei să elimine trupele militare de la granița sa

Forțele de menținere a păcii conduse de NATO și-au sporit de atunci numărul de militari și echipamentul de-a lungul graniței dintre cele două țări.

UE și Statele Unite presează ambele părți să pună în aplicare acordurile încheiate în urmă cu peste un an de președintele sârb Aleksandar Vucic și prim-ministrul kosovar Albin Kurti.

Șansele Serbiei și Kosovo de a adera cândva la UE sunt puse în pericol de refuzul lor de a face compromisuri, avertizează mereu șeful politicii externe al blocului cu 27 de membri, Josep Borrell.

Bombardamentele NATO de acum 25 de ani continuă să fie o temă de dispută între Occident, pe o parte, și Serbia și aliații ei, inclusiv Rusia, de partea cealaltă. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova oferă astăzi servicii medicale pentru străini în domeniul dentar, fertilizare in vitro, cardiologie intervențională și chirurgie plastică.

„Vrem să dezvoltăm și serviciile de dermatologie non-invazivă, chirurgie ortopedică, oftalmologie și cele balneo-sanatoriale, pentru că avem potențial, care nu a fost explorat până acum”, a declarat președinta Asociației de Turism Medical din Moldova, Natalia Ciobanu, în cadrul Forumului Global Healthcare Travel Council.

Autoritățile își doresc prin dezvoltarea turismului medical să crească numărul turiștilor și perioada aflării lor în Moldova, să atragă investiții în industria medicală, să diversifice ofertele turistice și să crească veniturile acestei ramuri.

• Te-ar putea interesa și: Cum se dezvoltă turismul medical în R. Moldova

De asemenea, alte obiective prioritare vor fi digitalizarea sistemului medical și crearea parcului Healthtech din orășelul Codru.

Acum doi ani, în R. Moldova a fost creată Asociația de Turism Medical, care ulterior a devenit membră a Consiliului Global al Turismului Medical și a organizat primul forum de turism medical, în care clinicile medicale din Moldova și-au făcut cunoscute ofertele medicale.

Potrivit statisticilor, circa 30% din turiștii care vizitează R. Moldova vin în scopuri medicale, fiind atrași de calitatea serviciilor, dar și de prețurile avantajoase.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Europa Liberă a calculat procentele pe care le-au acumulat concurenții electorali la europarlamentarele din 9 iunie, în baza datelor parțiale prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) din România.

La această oră, în statisticile AEP sunt reflectate puțin peste 44.000 de voturi exprimate în R. Moldova. În total, aproape 57.000 de alegători moldoveni cu cetățenie română au votat în cele 52 de secții de votare deschise în R. Moldova.

Astfel, PSD-PNL ar fi acumulat peste 54,2% din voturile românilor din R. Moldova. Pe locul secund, la distanță semnificativă, se poziționează Alianța Dreapta Unită (PMP, USR și Forța Dreptei) cu aproximativ 23,6%.

Reînnoim Proiectul European al României (Reper) s-a situat pe poziția trei în preferințele electoratului român din R. Moldova, cu aproximativ 5,6%.

În jur de 4,6% ar fi acumulat partidul AUR a lui George Simion, căruia i-a fost interzisă intrarea în R. Moldova, iar în România este suspectat de legături cu Rusia.

Statisticile AEP disponibile acum mai arată că voturile acordate de moldovenii cu cetățenia română reprezintă aproximativ 25% din numărul total de voturi înregistrat în diaspora română (în jur de 216.000).

Totodată, top zece secții de votare unde au votat cei mai mulți oameni sunt toate din R. Moldova. Cei mai mulți alegători au venit la urne la Chișinău, Orhei, Ungheni, Ialoveni și Hâncești.

În R. Moldova, cei mai activi au fost alegătorii din categoria de vârstă 45-64, iar cei mai puțini activi au fost votanții cu vârstele cuprinse între 18 și 24 de ani.

Politicienii români și moldoveni laudă alegătorii din R. Moldova

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, membru PNL, a mulțumit cetățenilor moldoveni cu pașaport românesc pentru participare „în număr record” la europarlamentarele din 9 iunie. El a spus că această prezență „este un argument puternic pentru toată Europa că oamenii din Moldova au un cuvânt de spus privind direcția în care merge Uniunea Europeană”.

Înaintea scrutinului, Mureșan a spus Europei Libere că o prezență semnificativă la alegerile europarlamentare în R. Moldova va permite europarlamentarilor români să mobilizeze rapid sprijin pentru R. Moldova.

„Vom spune în discuțiile cu oficiali europeni: iată, oamenilor din R. Moldova le pasă de mersul UE și au ieșit la vot”, a precizat Mureșan.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri „cruciale” sau nu prea? Ce spun politicienii din Chișinău și Bruxelles despre alegerile europarlamentare din R. Moldova

Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a lăudat modul în care au votat moldovenii cu cetățenia română. „Felicitări cetățenilor europeni de pe acest mal al Prutului care au ales să voteze pentru un viitor în pace și prosperitate!”, a spus Țurcanu.

Mesaje de mulțumire au fost transmise și de către politicienii din R. Moldova. Spicherul Igor Grosu, cel care a îndemnat susținătorii PAS să voteze PNL, a spus că „moldovenii, și de această dată, au demonstrat că sunt europeni și că le pasă de marea familie europeană”.

Grosu consideră că votul moldovenilor a fost „matur” pentru că nu a fost direcționat către „extremismul politic”, aluzie la partidele de extremă dreaptă AUR și SOS, suspectate în România de legături cu Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sondajul exit-poll prevede că alianţa lui Tusk, Coaliţia Civică, va câştiga 21 din cele 53 de locuri pe care Polonia le are în Parlamentul European, în timp ce PiS va obţine 19, Confederaţia va obţine 6, A Treia Cale va lua 4 şi Stânga va câştiga trei.

Coaliţia lui Tusk a obţinut 38,2% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut 33,9%, potrivit rezultatelor sondajului efectuat la ieşirea de la urne publicat după încheierea votului.

Este pentru prima dată din 2015 când partidul lui Tusk a învins PiS într-o competiţie directă, remarcă Politico.

„Polonia a arătat că democraţia triumfă aici", a declarat Tusk după încheierea votului. „Grație hotărârii voastre, Polonia este liderul UE", a spus el.

Totuşi, partidul de extremă dreapta Confederaţia s-a clasat pe locul al treilea, cu un procent neaşteptat de mare, de 11,9%.

Partidul de centru-dreapta A Treia Cale - care face parte din coaliţia de guvernare a lui Tusk - s-a clasat pe locul al patrulea, cu 8,2 procente, în ceea ce liderii partidelor vor considera un rezultat dezamăgitor.

Tusk a caracterizat competiţia ca un vot existenţial între direcţia proeuropeană a guvernului său şi populiştii de la PiS. El a spus că populiștii vor să îndepărteze Polonia de UE într-un moment în care blocul comunitar este ameninţat de Rusia.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Prognoza, bazată pe sondaje efectuate săptămâna trecută pe 3.600 de persoane pentru postul național de televiziune ORF, Puls 24 TV și APA, a arătat că în Austria va câștiga Partidul Libertății (FPO) pe primul loc cu 27,0%, urmat de Partidul Popular Conservator (OVP) cu 23,5% iar social-democrații (SPO) cu 23,0%.

Sondajele exit-poll din Germania, unde cabinele de vot s-au închis la ora locală 18.00, arată că alianța conservatoare CDU/CSU a ieșit clar învingătoare, cu 29,5-30% din voturi, cu un avans decisiv în fața celorlalte partide.

În schimb, Verzii par să fi avut o performanță slabă, cu doar 12-12,5% din voturi, față de 20,5% în 2019, când au avut al doilea cel mai puternic rezultat.

Extrema-dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a înregistrat câștiguri foarte clare, rezultatele sondajului inițial arătând că sunt pe cale să obțină 16-16,5%, comparativ cu 11% în urmă cu cinci ani.

Acest lucru i-ar pune înaintea social-democraților (SPD), despre care se estimează că au obținut 14%, chiar mai rău decât rezultatul lor slab din 2019, din punct de vedere istoric.

Alegerile europene sunt primul test pentru BSW al Sahrai Wagenknecht, care a obținut 5,5-6 %.

Pe scurt, toate cele trei partide din coaliția lui Olaf Scholz din guvernul federal al Germaniei par să fi fost sancționate de alegători.

Partidele verzi așteaptă cu nerăbdare rezultatele oficiale ale alegerilor despre care se tem că ar putea zdrobi ambițiile de mediu ale Europei, după ce sondajele de la urne arată că se prăbușesc în fortăreața lor, Germania.

Partidul a scăzut cu 8,5 puncte procentuale de la ultimele alegeri, de la 20,5% în 2019 la 12% astăzi, sugerează sondajele inițiale. Pierderile sale par a fi deosebit de pronunțate în rândul persoanelor sub 30 de ani, care s-au îndreptat către AFD și partide mai noi, scrie The Guardian.

Din moment ce războaiele și inflația au împins schimbările climatice pe agenda politică, politicienii europeni verzi au pus democrația în centrul strategiei lor de campanie.

Ei s-au poziționat ca o forță de opoziție față de partidele de extremă dreaptă care încearcă să încalce regulile care reduc poluarea și protejează fauna sălbatică.

Acest mesaj, concretizat în campania electorală și reluat de tinerii activiști pentru climă care nu susțin oficial niciun partid, este puțin probabil să fi convins alegătorii care susțin deja dreapta radicală.

Dar este posibil să fi atras centriști alarmați de câștigurile pe care se preconizează că acele partide le vor obține în această seară.

În Germania, unde Verzii se află în guvernul național, au fost deja prognozate pierderi mari.

Sondajele de la începutul acestui an sugerează că vor pierde locuri și în Franța și Italia. Politicienii verzi spun că au învins sondajele în 2019 și intenționează să o facă din nou în această seară.

Dar peisajul politic s-a schimbat dramatic de la ultimele alegeri, de când Greta Thunberg și susținătorii ei au ieșit în stradă și au împins schimbările climatice în prim-planul scenei politice.

Protestele care au ajutat la asigurarea sprijinului între partide pentru Green Deal în urmă cu cinci ani s-au micșorat în dimensiune și număr, pe fondul creșterii protestelor furioase ale fermierilor care criticau politicile de protecție a naturii.

În lunile dinaintea alegerilor, liderii europeni au renunțat la mai multe măsuri climatice.

Problemele economice pot face ca oamenii să fie mai puțin probabil să ia în considerare mediul atunci când votează, spun analiștii politici.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Prezența la urne a crescut față de alegerile pentru Parlamentul European din 2019, când la secțiile de votare deschise de România în Republica Moldova, mai puține decât în 2024, au votat sub 38 de mii de alegători.

Autoritățile pro-europene de la Chișinău și-au îndemnat concetățenii cu cetățenie dublă, care locuiesc în țară sau în străinătate, să voteze cu partide care sprijină aderarea R. Moldova la UE, iar partidul de guvernământ PAS și-a chemat simpatizanții să sprijine candidații PNL, ceea ce în practică a însemnat un vot pentru alianța PNL-PSD aflată la guvernare în România.

Un sondaj exist-poll făcut în România arată că lista de candidaţi a coaliţiei la putere a obținut 54% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii partidului de extremă dreapta AUR au obţinut 14% din sufragii. Sondajul realizat de CURS-Avangarde mai arată că lista Alianţei Dreapta Unită (ADU) a obținut 11%, dar exit-poll-ul nu reflectă și votul din diaspora, inclusiv cel din R. Moldova.

La europarlamentarele din 2019, în R. Moldova a câștigat PNL cu un scor de peste 26%, urmat de PSD cu peste 23%. Alianța USR-PLUS a câștigat în 2019 peste 21%, dar la actualelel alegeri USR care a trecut prin mai multe transformări, pierzând membri marcanți, face parte din Alianța Dreapta Unită (A.E).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Nu voi putea să continui ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat preşedintele francez după anunţarea rezultatelor exit-pollurilor.

„Am decis să vă redau prin vot posibilitatea de a vă alege viitorul parlamentar. Prin urmare, dizolv Adunarea Naţională în această seară”, a anunţat el, adresându-se francezilor într-o alocuţiune televizată.

„Dizolv Adunarea Naţională în această seară şi în câteva momente voi semna decretul de convocare a alegerilor legislative, care vor avea loc la 30 iunie pentru primul tur şi la 7 iulie pentru al doilea tur”, a precizat preşedintele francez.

„Aceasta este o decizie serioasă şi cu greutate. Dar, mai presus de toate, este un act de încredere”, a mai spus Emmanuel Macron.

El a recunoscut că ceea ce indică exit-pollurile „nu este un rezultat bun pentru partidele care apără Europa”.

Știre preluată de la Europa Liberă România

Este cel mai mare număr de alegători peste hotarele României. Pe locul doi se află Italia și Germania cu peste 10 mii de alegători, Spania și Marea Britanie cu câte 9 mii de alegători români.

În primele ore de lucru, la unele secții de votare din capitala Republicii Moldova s-au format cozi de moldoveni cu pașapoarte românești, doritori de a vota la alegerile pentru Parlamentul European. Ambasada României spune că asta este o „dovadă de responsabilitate și spirit civic”.

O coadă lungă de câteva zeci de metri s-a format în fața Liceului Teoretic Gheorghe Asachi din capitală.

Autoritățile române au deschis acolo trei secții de votare.

Într-o postare pe Facebook, ambasada României în R. Moldova scrie: „Pe acest mal al Prutului (...) cetățenii români cu drept de vot s-au prezentat la urne încă de la deschiderea secțiilor de votare pentru a-și alege reprezentanții in Parlamentul European”.

În dimineața zilei de 9 iunie, la Chișinău a votat și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.

Oficialul a subliniat că a votat „pentru o Românie puternică într-o Europă cu pace și prosperitate”, dar și pentru un viitor european al Republicii Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul

În total, în R. Moldova vor a fi deschise 52 de secții de vot. Cele mai multe, 13 la număr, vor fi la Chișinău. La Bălți vor fi deschise două și în alte 37 de localități, câte o secție.

Ambasada României la Chișinău a spus că a deschis 28 de secții de votare în centrul țării (13 secții în Chișinău), 17 secții - în zona de nord și 7 secții - în sudul R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Desenele au fost descoperite vineri pe mai multe clădiri din sectorul 7 al Parisului. Șabloanele graffiti, care măsurau 30 de centimetri pe 30 de centimetri, au fost imprimate pe ziduri cu vopsea roșie.

În momentul arestării suspecților, vineri seară, cei trei aveau asupra lor vopsea, mănuși și șabloane.

O anchetă a fost pornită pentru a „determina motivele” acestora și pentru a vedea dacă au legătură cu posibile cazuri anterioare de interferență străină care au avut loc în Franța.

• _{Citește și: Premierul francez amintește stelele lui David pictate de moldoveni la Paris ca „ingerință” a Rusiei}

Moldovenii au fost plasați în arest. BFM scrie că grupul ulterior și-ar fi revendicat responsabilitatea pentru această acțiune, indicând prezența acestor graffiti și în alte locuri din Paris.

În noiembrie 2023, Europa Liberă a scris despre moldoveanul care a desenat stelele lui David la Paris. Acesta ar avea legătură cu „gruparea Șor”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Franţa vrea pace. Noi vom lupta pentru ea. Pacea nu înseamnă capitularea Ucrainei” în războiul cu Rusia, a spus Macon într-un interviu acordat postului France 2.

Președintele Macron a promis că pregătirile vor începe în această vară și vor dura „cinci-șase luni”.

Respectiv, transferul avioanelor va avea loc „mai aproape de sfârșitul anului” 2024.

În același timp, Macron a precizat că Kievul va avea dreptul de a folosi Mirage 2000-5 pentru lovituri asupra țintelor pe teritoriul Rusiei.

„Nu permitem să fie folosite pentru a ataca civili, dar pentru a neutraliza punctul din care a fost atacat teritoriul ucrainean - da”, a spus Macron.

El a explicat că a interzice Kievului să neutralizeze aceste ținte rusești, ar însemna că Ucraina „nu se mai poate apăra”.

Potrivit Forbes, Parisul ar putea oferi Kievului aproximativ 20 de avioane de luptă Mirage 2000-5, care sunt o versiune modernizată a Mirage 2000 din a patra generație.

Aceste avioane sunt capabile să folosească rachete de croazieră SCALP-EG, pe care Franța le-a trimis deja în Ucraina, precum și bombe inteligente AASM Hammer.

Conflict direct cu Rusia?

Anterior, SUA au permis Ucrainei să lovească obiective militare de pe teritoriul rusesc și să doboare avioane de luptă în spațiul aerian rusesc cu ajutorul sistemelor de apărare aeriană americane.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în acest context că o astfel de decizie ar atrage SUA și alte țări occidentale într-un conflict direct cu Rusia.

Președintele SUA, Joe Biden, nu a fost de acord cu această declarație. El a spus că „teoretic” este posibil ca SUA să fie atrase într-un război, dar acest lucru pare „puțin probabil”, deoarece „niciun soldat american nu a fost implicat în aprovizionarea ucrainenilor cu armele de care au nevoie”.

În plus, el a subliniat că Washingtonul nu permite Kievului să lovească Moscova și Kremlinul cu armele americane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cernăuțeanu, în discuție cu secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, a mai spus că toți angajații care sunt vizați în procesul de urmărire penală au fost suspendați din funcție, fiind demarată și o anchetă de serviciu.

Inițiativa lui Cernăuțeanu „a fost salutată” de către Jürgen Stock, se arată în comunicatul Poliției.

Discuția între Stock și Cernăuțeanu a avut loc în ziua în care șeful biroului moldovean Interpol, Viorel Țentiu, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.

El este învinuit de „corupere pasivă, (...) pe două capete de acuzare din Codul Penal”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Țentiu și alte 12 persoane, la care procurorii moldoveni împreună cu colegii săi din SUA și Franța au efectuat 33 de percheziții, sunt acuzate de implementarea unei presupuse scheme de corupție prin care persoanele care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol au fost ajutate să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Frederiksen a fost agresată de un bărbat într-o piață din capitala Copenhaga, a informat, vineri seara, agenția de știri de stat Ritzau.

Poliția din Copenhaga a confirmat pe platforma X că o persoană a fost arestată și că desfășoară o anchetă pe acest caz, relatează AP.

Biroul de presă al premierei a declarat, pentru postul TV de stat danez DR, că Mette Frederiksen e „șocată” de incident. Nu sunt alte detalii despre starea șefei guvernului danez.

Incidentul survine în timpul alegerilor europarlamentare, care se încheie duminică în întreaga Uniune Europeană.

Frederiksen a făcut campanie cu candidatul principal al social-democraților la UE, Christel Schaldemose.

Jurnaliștii danezi, preluați de AP, susțin, însă, că atacul nu ar fi legat de un eveniment de campanie.

Politicienii danezi – atât susținătorii lui Frederiksen, cât și din opoziție – și-au exprimat compasiunea față de prim-ministru și au condamnat atacul.

Și președinta R. Moldova Maia Sandu a publicat o postare pe rețeaua X (fostul Twitter): „Mă gândesc la Mette Frederiksen, care a fost atacată pe o stradă din Copenhaga. Violența nu își are locul în societățile noastre. Îi doresc primului-ministru putere în aceste momente”.

Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al democraților danezi, Peter Skaarup, a spus: „Puteți să nu fiți de acord cu privire la politică, dar violența este și va fi complet inacceptabilă”.

Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că „un atac asupra unui lider ales democratic este, de asemenea, un atac la adresa democrației noastre”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a condamnat atacul pe care l-a numit „un act de agresiune laș”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Associated Press relatează că sergentul major Gordon Black, în vârstă de 34 de ani, a zburat la Vladivostok, oraș-port la Oceanul Pacific, pentru a-și vedea iubita și a fost arestat după ce ea l-a acuzat de furt, conform oficialilor americani și autorităților ruse. În cazul în care va fi găsit vinovat, el riscă până la cinci ani de închisoare.

Arestarea lui Black complică și mai mult relațiile dintre SUA și Rusia, oricum foarte tensionate din cauza războiului Rusiei din Ucraina.

Rusia deține mai mulți americani în închisorile sale, inclusiv pe Paul Whelan și pe reporterul Wall Street Journal, Evan Gershkovich. Guvernul american i-a desemnat pe ambii ca deținuți pe nedrept și încearcă să negocieze eliberarea lor.

Este deținută de asemenea ziarista RFE/RL Alsu Kurmasheva, cu dublă cetățenie, americano-rusă, acuzată că nu și-a declarat pașaportul rusesc la poliția rusă și că ar fi defăimat prin munca ei armata rusă.

Sunt deținuți de asemenea Travis Leake, un muzician care locuia în Rusia de ani de zile și a fost arestat anul trecut sub acuzații legate de droguri și Marc Fogel, un profesor din Moscova condamnat la 14 ani de închisoare tot pentru acuzații legate de droguri.

Departamentul de Stat al SUA sfătuiește mereu cetățenii americani să nu meargă în Rusia.

Conform politicii Pentagonului, militarii trebuie să obțină aprobarea pentru orice călătorie internațională de la un manager de securitate sau comandant.

Armata americană a declarat luna trecută că Black nu a solicitat aprobarea pentru călătoria internațională și aceasta nu a fost autorizată de Departamentul Apărării. Având în vedere ostilitățile din Ucraina și amenințările continue la adresa SUA și a armatei sale - scrie AP - este extrem de puțin probabil că ar fi primit aprobarea.

• Te-ar putea interesa și: Americani arestați în Rusia, monedă de schimb pentru Kremlin?

Black era în concediu și pe cale să revină la baza sa de origine din Fort Cavazos, Texas, din Coreea de Sud, unde fusese staționat la Camp Humphreys cu Armata a Opta. Cynthia Smith, o purtătoare de cuvânt a armatei, a declarat că „în loc să se întoarcă în Statele Unite continentale, Black a zburat din Incheon, Republica Coreea, prin China la Vladivostok, Rusia, din motive personale”.

Iubita lui Black, Alexandra Vașciuk, a declarat reporterilor după audierea din instanță de joi că incidentul incriminat „a fost o simplă dispută domestică” în timpul căreia Black „a devenit agresiv și m-a atacat.” „Apoi a furat bani din portofelul meu, iar eu nu i-am dat permisiunea să facă asta”, a spus rusoaica.

Oficialii americani au declarat că Black, care este căsătorit, și-a cunoscut iubita în Coreea de Sud.

Conform oficialilor americani, rusoaica a locuit în Coreea de Sud, iar toamna trecută ea și Black au avut un fel de dispută domestică sau altercație. După aceea, ea a părăsit Coreea de Sud. Nu este clar dacă a fost forțată să plece sau ce rol, dacă a existat vreunul, au avut în această chestiune autoritățile sud-coreene. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai rămâne doar o lună până la finalizarea înregistrărilor statistice. În această perioadă, se vor efectua vizite repetate la locuințele care încă nu au fost recenzate, din diverse motive, atât în Chișinău, cât și în alte localități din țară.

Conform BNS, urmează să fie verificat statutul ocupațional al locuințelor pentru a se asigura că toate locuințele efectiv ocupate sunt recenzate.

De asemenea, vor fi realizate activități suplimentare pentru a asigura calitatea și acoperirea completă a recensământului, utilizând diverse surse de date disponibile.

Astfel, BNS îndeamnă toți locuitorii care nu au participat încă la recensământ să contacteze recenzorii pentru a stabili data și ora recenzării.

Cei care nu au contactele recenzorului responsabil pentru sectorul lor de recensământ pot completa formularul de pe site-ul web al BNS, pot trimite un e-mail la rpl2024@statistica.gov.md cu informații despre adresa de domiciliu sau pot suna la Linia Verde 0800 800 24 (apel gratuit).

Persoanele care refuză să completeze chestionarul riscă o amendă de până la 2500 de lei.

• Te-ar putea interesa și: Jumătate din populație a fost deja numărată. Sute de refuzuri și nicio amendă la recensământ

Autoritățile încurajează cetățenii care nu au fost încă recenzați să participe deschis și receptiv la recensământ, pentru a fi incluși în rezultatele recensământului populației și locuințelor 2024, parte a rundei mondiale 2020 de recensăminte internaționale.

Recensământul populației și locuințelor 2024 a început pe 8 aprilie și se va încheia pe 7 iulie.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Trăim timpuri în care Europa nu mai este un continent al păcii. Din nou, orașele Europei sunt distruse, iar satele ei sunt arse”, a spus Zelenski, care a adus ca exemplu bombardamentele rusești asupra localităților ucrainene.

Liderul de la Kiev și-a exprimat speranța că summitul din Elveția, de la jumătatea lunii curente, ar putea ajuta la restabilirea „doar a păcii” în Ucraina și Europa. El l-a criticat pe președintele rus, Vladimir Putin despre care a spus că este „anti-Europa”, potrivit AFP.

„Există cei care caută să divizeze Europa. Ei spun că un astfel de popor (ucrainean - n.r.) nu merită să există. Acum e împotriva Ucrainei, dar mâine poate fi împotriva altor țări. Vedem clar direcția agresiunii - țările baltice, Polonia și Balcanii”, a afirmat președintele ucrainean.

France24 a notat că „un număr considerabil” de deputați din opoziția franceză (conservatori, dar și stângiști) au refuzat să asiste la discursul președintelui ucrainean, arătându-se nemulțumiți de faptul că acesta are loc cu două zile înaintea deschiderii urnelor de vot în Franța pentru alegerile europarlamentare.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina mai fac un pas spre aderarea la UE

Mai devreme, președintele francez, Emmanuel Macron, a menționat la televiziunea publică franceză că a încheiat un nou acord de cooperare cu Ucraina, care va include vânzarea de avioane model Mirage 2005 de fabricație franceză. El susține că acestea vor ajuta Ucraina „să-și protejeze solul, spațiul aerian” împotriva atacurilor rusești.

Macron nu a precizat câte avioane de luptă vor fi trimise Ucrainei, dar a anunțat planuri de începere a instruirii piloților ucraineni începând din vară.

„În mod normal, ai nevoie între cinci-șase luni. Deci, până la sfârșitul anului vor exista piloți. Piloții vor fi instruiți în Franța”, a precizat Emmanuel Macron.

De asemenea, o brigadă de 4.500 de soldați ucraineni va fi instruită de specialiști francezi. Când a fost întrebat dacă Franța va trimite instructori militari în Ucraina, Macron a răspuns evaziv. El a stârnit controverse printre aliați și furie în Rusia când a declarat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina.

Tot vineri, presa ucraineană a relatat că președintele Zelenski va merge săptămâna viitoare la Berlin, unde va ține un discurs în Bundestag. Germania este una din susținătoarele cele mai statornice ale Ucrainei, dar ezită să-i trimită rachete Taurus, cu care ar putea lovi ținte din interiorul Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Sănătății de la București a precizat că 4 victime sunt în stare gravă, doi dintre pacienți fiind intubați. Unii urmau să fie transportați cu elicopterul la Iași. Toți răniții sunt angajații magazinului.

110 persoane aflate în magazin au fost evacuate. Incendiul a fost stins de pompieri.

Primele informații arată că explozia s-ar fi produs la o centrală de gaz.

Imagini video publicate de autoritățile române pentru situații de urgență arată că o parte din fațada clădirii a fost dislocată de suflul exploziei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comentatorii politici spun că Bruxellesul încearcă astfel să încurajeze cele două țări înaintea unei perioade de tranziție în UE, care va avea un nou Parlament, o nouă Comisie și va fi condusă în iulie-decembrie de Ungaria lui Viktor Orban, principalul susținător al lui Vladimir Putin în blocul cu 27 de membri.

Ungaria încă poate întârzia, teoretic, noul pas înainte, care mai trebuie confirmat de țările membre la un summit înaintea sfârșitului lunii curente.

Ucraina și Moldova și-au depus candidatura la scurt timp după invadarea Ucrainei pe scară largă de către Rusia în februarie 2022, devenind în vara aceluiași an candidate și primind în decembrie anul trecut avizul pentru a deschide negocierile de aderare.

Grație inclusiv peisajului geopolitic tensionat, ambele au trecut mai rapid decât multe alte candidate prin primele faze ale aderării, dar viteza negocierilor este greu de prevăzut.

Ucraina se confruntă în parcursul ei european cu opoziția Ungariei, prietena cea mai bună a Rusiei în UE, al cărei premier Orban a spus în decembrie că va avea „75 de ocazii” să tergiverseze apropierea ucrainenilor de UE.

Ungaria nu se opune primirii Moldovei, dar pașii de până acum cele două țări le-au făcut împreună, și este de așteptat ca tot împreună să adere, atunci când vor fi gata.

• Te-ar putea interesa și: Țări UE cer deschiderea în iunie a negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina

Ucraina și Moldova sunt îndemnate de UE, la această fază, să facă reforme temeinice în justiție, să lupte împotriva corupției larg-răspândite și să consolideze instituțiile statului de drept.

Ambele țări vorbesc despre anul 2030 ca posibilă dată a aderării. Mulți politicieni din țări vestice prietene vehiculează la rândul lor acest termen, dar el nu este prevăzut în vreun document oficial al UE.

În R. Moldova, din inițiativa guvernării PAS, va avea loc la toamnă un referendum privind aderarea la UE. În Ucraina cuprinsă de război nu se țin alegeri sau consultări publice, dar opinia publică este ferm pentru integrarea în blocul cu 27 de membri.

În birocrația de la Bruxelles nu este foarte limpede când începe o țară candidată la UE negocierile de aderare. Unii spun că odată ce se aprobă cadrul de negocieri (ceea ce se întâmplă în aceste zile), alții că doar atunci când se deschide primul capitol al negocierilor - de pildă cel al mediului. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În noua sa poziție, Virginia Moraru va prelua atribuțiile președintelui comisiei, Christopher Lehmann, în cazul absenței acestuia.

Anterior, funcția de vicepreședinte a fost ocupată de Tatiana Răducanu, care și-a dat demisia pe 15 mai 2024.

Virginia Moraru a fost desemnată membră a comisiei de evaluare externă a procurorilor de către Parlament, primind votul favorabil a 63 de deputați în cadrul ședinței plenare din 30 mai.

Ea deține o licență și o diplomă de master în drept. Până în prezent, a ocupat poziția de consilier juridic superior în secretariatul comisiei de evaluare a procurorilor. Între iulie 2022 și iulie 2023, a fost analist juridic superior în Secretariatul comisiei pre-vetting. Anterior, a lucrat la Centrul Național Anticorupție și a fost lector universitar.

Predecesoarea sa, Tatiana Răducanu, a demisionat din funcțiile de membră a comisiei pentru vettingul procurorilor și a comisiei pre-vetting după scurgerea în presă a unei scrisori în care se spune că ar avea legături cu omul de afaceri fugar Veaceslav Platon și cu unul din avocații altui fugar, Ilan Șor. Demisiile i-au fost acceptate de Parlament pe 16 mai. Răducanu a spus că afirmațiile din scrisoare „sunt false și nu corespund realității”, dar că și-a dat demisia pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”.

Comisia de evaluare externă a procurorilor este formată din șase membri, desemnați prin votul a 3/5 dintre deputații aleși. Trei membri sunt propuși de partenerii de dezvoltare, iar ceilalți trei sunt desemnați de fracțiunile parlamentare, respectând proporționalitatea reprezentării între majoritate și opoziție.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | De ce nu ar vrea o parte din procurori să treacă prin „purgatoriul” de evaluare a integrității?

Comisia de evaluare a procurorilor a fost înființată de Parlament în noiembrie 2023, având ca obiectiv principal evaluarea integrității etice și financiare a unor categorii de procurori din Republica Moldova, ca parte integrantă a reformei justiției inițiate de guvernarea PAS.

Totodată, Comisia este responsabilă de finalizarea evaluării candidaților pentru organele de autoadministrare ale procurorilor (Consiliul Superior al Procurorilor și colegiile acestuia).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te