Într-un comunicat de presă publicat la 4 septembrie, Mitropolia Moldovei susține că pelerinajele sunt organizate pentru a oferi oportunitatea preoților moldoveni să viziteze locurile sfinte din Federația Rusă pentru a „consolida legăturile frățești” cu Patriarhia Rusă.

„Pelerinajele, susținute financiar de Patriarhia Rusă, nu au avut scopuri electorale sau politice. Ele au fost concepute pentru a sprijini preoții din parohii cu resurse limitate, în special din zonele rurale ale Moldovei”, se arată în comunicat.

Reprezentanții Mitropoliei au acuzat, totodată, presa de la Chișinău că a interpretat greșit plecările clericilor în Rusia ca fiind cu „scop politic și de propagandă”.

• Vezi și: Dincolo de știri | Preoți ai „Întregii Moldove” – în deplasare pentru euro-demonizare?

Mitropolia Moldovei mai spune, făcând referire la Patriarhia Rusă, că aceste „pelerinaje frățești” vor continua și în perioada următoare, incluzând vizite la mănăstirile din regiunea Moscovei și din alte zone ale Rusiei.

Pe 19 august, portalul Deschide a scris, citând surse anonime, că peste 120 de preoți ai Mitropoliei Moldovei au plecat sau ar urma să plece în Rusia în perioada august-septembrie, aceste deplasări fiind organizate de oligarhul fugar Ilan Șor. În Rusia, clericii ar fi fost instruiți să facă propagandă împotriva Maiei Sandu și referendumului din octombrie și ar fi primit în schimb cadouri și carduri MIR pe care ar urma să le fie transferați bani pentru întreținerea bisericilor.

Atunci, Mitropolia Moldovei a negat că ar fi organizat sau coordonat aceste vizite și a condamnat implicarea clericilor în politică. „Preoții care s-au întors de la Moscova au negat orice formă de ajutor financiar primit din partea celor care i-au găzduit. Mitropolia va monitoriza atent acest caz și va lua toate măsurile necesare pentru a preveni implicarea clericilor în activități cu tentă politică sau electorală”, se spunea într-un comunicat emis de Mitropolie pe 21 august.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este de așteptat ca Zelenski să facă presiuni pentru mai multe livrări de arme, în special rachete cu rază lungă de acțiune și mai multe sisteme de apărare aeriană, în timpul reuniunii miniștrilor apărării de la marea bază aeriană americană Ramstein, din vestul Germaniei, a relatat Spiegel joi.

După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Statele Unite au invitat tocmai la Ramstein guvernele care împărtășesc aceleași idei, creând un grup format în prezent din aproximativ 50 de state care se întâlnesc în mod regulat pentru a „armoniza” cererile de arme ale Kievului cu promisiunile donatorilor.

• Vezi și: Donald Tusk la Chișinău: condamnă atacul rusesc de la Lvov și promite recuperarea „timpului pierdut” de Ungaria în extinderea UE

Zelenski a făcut apel la aliați să ajute cu apărarea aeriană și să ridice restricțiile care interzic Kievului să folosească armele donate pentru lovituri cu rază lungă de acțiune în Rusia.

Ucraina își îndeamnă de mult timp partenerii să îi permită să tragă cu armament occidental asupra unor ținte aflate departe, pe teritoriul inamic, iar aceste apeluri devin tot mai insistente, pe măsură ce se intensifică atacurile aeriene rusești asupra instalațiilor energetice ucrainene, a altor infrastructuri și a clădirilor rezidențiale.

Reuniunea de vineri de la Ramstein va veni după o săptămâna de atacuri aeriene rusești asupra Ucrainei și pe fondul temerilor că ajutorul militar occidental s-ar putea opri sau diminua considerabil după mai bine de doi ani de război.

• Te-ar putea interesa și: Reducerea ajutoarelor pentru cazare în Ungaria îi lasă pe romii ucraineni pe străzi

Încercând să risipească astfel de îngrijorări, reflectate inclusiv de presa din țara sa, cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri că Berlinul nu va reduce în nici un fel ajutorul său pentru Ucraina.

„Sprijinul Germaniei pentru Ucraina nu va înceta. Am luat măsuri, am încheiat acorduri (de apărare) și am asigurat finanțarea în timp util, astfel încât Ucraina să poată continua să se bazeze pe noi pe deplin în viitor", a declarat Scholz. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, membrii Asociației spune că va susține inițiativa agricultorilor din raioanele Cahul și Cantemir de a începe protestele „în viitorul apropiat” și de a demara consultări la acest subiect cu fermierii din întreaga țară.

Anunțul agricultorilor vine la doar o zi după ce Comisia Situații Excepționale a decis miercuri, 4 septembrie, să aloce 100 de milioane de lei pentru a compensa pierderile fermierilor afectați de seceta din această vară. Fermierii spun însă că banii alocați sunt „un sprijin ineficient și mult prea mic” și insistă că sunt necesare măsuri de stabilizare a situației din sector pe termen lung.

În ședința de Guvern din 4 septembrie, premierul Dorin Recean a anunțat că săptămâna viitoare autoritățile vor prezenta noi măsuri de intervenție pentru a aplana criza din sectorul agricol, după modelul din România, fără a oferi alte detalii.

Reprezentanții Asociației Forța Fermierilor susțin că sute de agricultori din țară au primit notificări privind demararea procedurilor de insolvență și executare silită de către furnizori, instituțiile financiare și Inspectoratul Fiscal de Stat. Ei spun că situația este cauzată în special de faptul că deputații nu a votat înainte de a pleca în vacanță, prelungirea legii privind restituirea TVA.

• Te-ar putea interesa și: „Forța Fermierilor” cere declararea stării de urgență în agricultură
  

„De asemenea, la final de septembrie este termenul limită de plată a impozitelor funciare în valoare de zeci și sute de mii de lei pentru fiecare gospodărie, bani pe care agricultorul nu îi are”, spun reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”, care se arată nemulțumiți și de activitatea Comisiei parlamentare speciale, creată la finalul lunii iulie, pentru a identifica soluții la criza din domeniu.

Anterior, la 13 august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata sud-coreeană citată de agenția Yonhap a spus că un număr nespecificat de baloane ar putea ajunge în nordul provinciei Gyeonggi, la nord de Seul, și a sfătuit publicul să nu atingă baloanele căzute și să le raporteze armatei sau poliției.

De la sfârșitul lunii mai, Nordul a lansat mii de baloane care transportau gunoaie, ca ripostă la fluturașii anti-Fenian trimiși spre nord de dezertori și activiști nord-coreeni fugiți în Coreea de Sud.

Fenianul a lansat ultima dată astfel de baloane pe 10 august.

Ca răspuns la campania Nordului, armata Coreei de Sud a început în iulie să difuzeze zilnic prin difuzoare la graniță emisiuni de propagandă anti-Fenian, scrie Yonhap.

În iunie, BBC a relatat că „paraziți din deșeuri umane” și haine Hello Kitty desfigurate au fost găsite în sacii de gunoi transportați de baloanele nord-coreene în Coreea de Sud, al căror număr începând din mai este estimat la 1500.

• Te-ar putea interesa și: Un nord-coreean de 22 de ani prins că asculta muzică pop, condamnat la moarte și executat public

Analiza unora dintre pachetele de baloane a detectat diferite tipuri de viermi, dar Ministerul Unificării din Coreea de Sud a asigurat atunci populația că șansele de infectare cu paraziții din pachete sunt reduse.

Alte articole transportate de baloane au inclus haine „occidentale” făcute ferfeniță care fuseseră donate din Sud - inclusiv articole cu personajele Mickey Mouse, Winnie the Pooh și Hello Kitty, potrivit agenției de știri Reuters.

De asemenea, au fost „înapoiate astfel” șosete, haine și articole de îmbrăcăminte pentru copii. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bombardamentul a ucis șapte persoane în Lvov, care se află în vestul Ucrainei, la sute de kilometri de linia frontului și a fost în mare parte ferit de bombardamentele intense din orașele mai estice.

O fotografie a unei familii de cinci persoane stând în soare, cu o fiică ținând un buchet de floarea-soarelui, a fost rapid distribuită pe rețelele de socializare, notează AFP.

„În urma atacului de astăzi, doar bărbatul din această fotografie a supraviețuit. Soția sa Evghenia și cele trei fiice ale lor - Iarîna, Darîna și Emilia - au fost ucise în propria lor casă”, a scris primarul orașului Lvov, Andrii Sadovi, pe rețelele sociale.

„Nu știu ce cuvinte pot să spun ca să-l îmbărbătez pe Iaroslav - tatăl. Astăzi suntem cu toții alături de tine”, a scris primarul.

• Te-ar putea interesa și:Rușii au bombardat Lvovul. Morți, răniți, clădiri istorice distruse

Fiica cea mare, Iarîna Bazîlevici, lucra la inițiativa „Lvov, Capitala Europeană a Tineretului 2025”, care și-a exprimat „durerea de nedescris” după moartea colegei.

Universitatea Catolică Ucraineană i-a adus un omagiu Darînei Bazîlevici, în vârstă de 18 ani, și a publicat o parte din scrisoarea de candidatură din dosarul ei universitar.

„Sunt interesată de cultura și istoria țării mele și de viitor. Vreau să dezvolt cultura Ucrainei și să spun lumii întregi despre ea”, se arată în scrisoare.

„Noi avem o familie incredibil de unită... o sursă inepuizabilă de sprijin care nu poate fi comparată cu nici o alta. Ei sunt cel mai mare pilon în viața mea, ajutându-mă să depășesc orice obstacol”, se mai arată în scrisoare.

Uciderea celor patru femei din familia Bazîlevici, și a altor trei persoane miercuri la Lvov, a declanșat condamnări din partea oficialilor ucraineni, care au repetat apelurile pentru mai multă apărare aeriană din partea partenerilor occidentali.

„Câte familii vor mai fi ucise înainte ca Ucraina să aibă toate mijloacele și deciziile pentru a distruge mașinăria de război a Rusiei?”, a întrebat ministrul demisionar ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Acest pachet de legi subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă stigmatizarea și discriminarea în continuare a unei părți a populației”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano.

Parlamentul georgian a adoptat legislația anti-LGBT în a doua lectură la 4 septembrie, iar partidul de guvernământ, acuzat de înrăutățirea relațiilor țării cu Occidentul, vrea ca lectura finală să aibă loc curând, chiar luna aceasta.

Purtătorul de cuvânt UE a amintit miercuri, reacționând la votul de la Tbilisi, că respectarea drepturilor omului se află în centrul procesului de extindere a organizației cu 27 de membri. El a mai spus că din cauza adoptării noilor legi, după ce în Georgia s-a adoptat și altă lege de inspirație rusească, a „agenților străini”, „procesul de aderare a Georgiei este oprit de facto”.

Georgia este a doua țară est-europeană care adoptă anul acesta o lege împotriva „propagandei homosexuale”. Bulgaria, membră UE, a votat o lege similară luna trecută. Prima asemenea lege a fost adoptată de Rusia în urmă cu peste un deceniu, iar apoi a imitat-o Ungaria.

• Te-ar putea interesa și: Naționaliștii slovaci vor lege anti-LGBT ca în Rusia, Ungaria sau Bulgaria. Deocamdată nu le merge

În R. Moldova, parlamentul a adoptat restricții asemănătoare în 2016, dar a renunțat la ele după avertismente din partea partenerilor de dezvoltare ai țării.

Georgia, țară predominant creștin-ortodoxă, se numără printre țările în care persoanele LGBT sunt discriminate sistematic, iar adunările la care își revendică drepturile sunt atacate practic de fiecare dată de ultraconservatori, fără ca autoritățile să intervină.

Georgia este de aproape un an țară candidată la aderare la UE, ca și Ucraina sau Moldova, dar spre deosebire de ele nu a primit deocamdată acceptul de a începe negocierile de aderare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Sovietul Suprem” de la Tiraspol a sprijinit în mod unanim la 4 septembrie această inițiativă a liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, care a spus înainte de vot că termenul „Transnistria” este echivalat în stânga Nistrului cu simbolurile fascismului și nazismului.

Guvernul de la Chișinău a spus că inițiativa liderului de la Tiraspol este una „inutilă, chiar contraproductivă în situația regională actuală”, care nu va contribui la apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului sau la accelerarea procesului de negocieri.

Anunțând aceste planuri cu câteva zile mai devreme, Krasnoselski a spus că termenul rusesc „Pridnestrovie” poate și trebuie să fie folosit mai departe. Inițiativa liderului de la Tiraspol nu prevede sancțiuni pentru cazurile când termenul „Transnistria” este folosit pentru a forma „o atitudine negativă față ideologiile nazismului și extremismului”.

În timp ce administrația de la Tiraspol folosește pentru regiunea separatistă denumirea de „republica moldovenească nistreană”, autoritățile de la Chișinău o numesc fie „regiunea transnistreană”, fie „raioanele de est ale Republicii Moldova”.

Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a spus într-o reacție la decizia Tiraspolului că termenul „Transnistria” a apărut în discursul public „cu mult înainte ca nazismul ori fascismul să fi existat”, fiind menționat inclusiv în Declarația de Independență a R. Moldova.

• _{Te-ar putea interesa și: Autoritățile de la Tiraspol sărbătoresc 2 septembrie cu drapelul Rusiei. Un eveniment „vădit provocator”, spune Chișinăul}

Krasnoselski a mai iritat Chișinăul pe 2 septembrie, când a organizat festivități pentru a marca 34 de ani de la secesiunea din 1990, arborând la Tiraspol steaguri transnistrene și rusești.

Biroul Politici de Reintegrare al guvernului de la Chișinău a spus atunci Europei Libere într-o reacție la ceremoniile din 2 septembrie că Tiraspolul folosește o „retorică incisivă și tendențioasă”, care ar „complica și mai mult dialogul privind reglementarea transnistreană (…) în actualele condiții regionale, extrem de complexe”.

Acuzații de fascism și nazism au fost folosite de Moscova ca pretext pentru invadarea neprovocată a Ucrainei în februarie 2022. Pe toată perioada invaziei, au existat temeri privind implicarea în război a regiunii transnistrene, unde Rusia menține o prezență militară de decenii în ciuda opoziției Chișinăului. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Activiștii pentru drepturile omului spun că în Belarus sunt aproximativ 1.400 de persoane în închisoare pentru că și-au exprimat opoziția față de Lukașenko, care conduce țara de 30 de ani. El a intensificat represiunea începând din 2020, când au izbucnit proteste în masă după ce și-a revendicat victoria în urma unor alegeri despre care opoziția și guvernele occidentale au afirmat că au fost fraudate în mare măsură.

Liderul post-sovietic, veteran, care a împlinit 70 de ani săptămâna trecută, a eliberat 18 persoane din închisoare la începutul lunii iulie și a anunța grațierea a 30 de persoane pe 16 august.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko a împlinit 70 de ani. L-au felicitat Putin, armata și Dodon

Printre cei eliberați până acum se numără persoane bolnave și în vârstă, dintre care unele se apropiau oricum de sfârșitul pedepsei, notează agenția Reuters. Câteva nume mai cunoscute sunt: liderul sindical Vasil Berasnieu, fostul candidat prezidențial al opoziției Rîhor Kastusiou și Ksenia Luțkina, o fostă jurnalistă a televiziunii de stat care suferă de o tumoare pe creier.

Agenția belarusă de știri Belta, care a publicat prima noua știre, nu i-a numit pe cei grațiați în ultimul lot, dar a spus că sunt 23 de bărbați și șapte femei, majoritatea părinți de copii mici și minori.

„Această decizie este un gest de omenie. Ei au primit o șansă de a se întoarce la viața normală, la familiile lor și la muncă”, a transmis Belta, citând serviciul de presă al lui Lukașenko.

Opoziția exilată spune că eliberarea deținuților este binevenită, dar nu semnalează o schimbare serioasă în politică. Gruparea pentru drepturile omului Viasna a afirmat că reprimarea criticilor puterii în Belarus este de fapt în creștere, nu în scădere, cel puțin 170 de persoane fiind condamnate în luna iulie pentru infracțiuni legate de politică. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă la Chișinău, Ghimpu a spus pe 4 septembrie că organizarea referendumului despre aderarea R. Moldova la UE este „un fapt împlinit” și nu mai trebuie contestată, pentru că o asemenea poziție riscă să „toarne apă la moara Kremlinului, care vrea cu orice scop deturnarea lui și menținerea R. Moldova în ghearele sale”.

Vorbind la sediul Partidului Liberal al cărui președinte de onoare este, Ghimpu a explicat că vede în aderarea la UE o „soluție intermediară” pentru unirea R. Moldova cu România.

Mai mulți politicieni pro-europeni au văzut în convocarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale o încercare a președintei pro-europene Maia Sandu de a-și dribla adversarii și a-și îmbunătăți șansele de a obține un al doilea mandat.

• Te-ar putea interesa și: Istoria referendumurilor | De câte ori și de ce au fost consultați moldovenii în cei 33 de ani de Independență

Fără să rostească numele șefei statului, Ghimpu a spus că de succesul campaniei pentru referendum ar depinde și realegerea ei ca președintă, și rezultatul alegerilor parlamentare așteptate în vara lui 2025. Dar a avertizat foștii șefi de stat și președinți de parlament că, în cazul în care nu contribuie la reușita referendumului, vor „lăsa soarta cetățenilor pe mâinile agenților Kremlinului” și „nu vor avea nicio scuză”.

Ghimpu a avut o relație turbulentă cu Maia Sandu în perioada guvernării Alianței pentru Integrarea Europeană (AIE), din care ambii au făcut parte cu un deceniu în urmă. În 2015, liberalul Ghimpu care controla o parte din voturile AIE a refuzat să o sprijine pe Sandu să devină prim-ministră, la propunerea PLDM. În 2016, a candidat împreună cu ea la prezidențiale, refuzând să se retragă din cursă în favoarea ei, chiar dacă acest lucru i-ar fi îmbunătățit teoretic șansele politicienei pro-europene în competiția cu pro-rusul Igor Dodon, pierdută de ea atunci.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Dar Ghimpu a devenit de timpuriu un susținător hotărât al inițiativei de acum a Maiei Sandu de a convoca referendumul despre integrarea R. Moldova în UE, exprimând un sprijin constant încă de la o întrevedere cu șefa statului în luna februarie. În luna mai, Partidul Liberal al lui Ghimpu a decis că va sprijini organizarea referendumului, iar mai târziu a anunțat că nu va avea vreun candidat la prezidențiale. (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii moldoveni care locuiesc oficial, în prezent, în Grecia, vor putea beneficia de o procedură simplificată la perfectarea permiselor de conducere locale, fără obligativitatea de a susține un test teoretic sau practic.

Astfel, va fi facilitată deplasarea rutieră internațională, permițând șoferilor să conducă legal în cele două state.

Potrivit Guvernului, pe teritoriul Greciei sunt înregistrați oficial peste 7.400 de cetățeni moldoveni.

Până acum, Republica Moldova a semnat șapte tratate ce reglementează conversiunea și recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere - cu statul Israel, Turcia, Lituania, Albania, Franța, Spania și Italia, precum și o declarație de intenție cu Germania pentru transcrierea permiselor de conducere.

Autoritățile de la Chișinău au anunțat la 6 august că, potrivit legislației Uniunii Europene, o persoană nu poate deține simultan mai mult de un permis de conducere.

• Vezi și: Cetățenii moldoveni pot deține doar un singur permis de conducere

Astfel, cetățenii care și-au preschimbat permisele de conducere în altă țară sunt obligați să transmită Agenției Servicii Publice permisele moldovenești pentru a fi retrase și radiate din evidență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Banii provin din fondul de intervenție al Guvernului și vor fi distribuiți pentru „compensarea parțială a pierderilor” pe care fermierii, în special producătorii de cereale le-au avut în acest an, din cauza secetei și arșiței din vară.

Recean a solicitat miniștrilor agriculturii și finanțelor să asigure repartizarea rapidă a fondurilor alocate către agricultorii afectați.

Tot în cadrul ședinței de Guvern, Recean a anunțat că săptămâna viitoare autoritățile vor prezenta noi măsuri de intervenție pentru a aplana criza din sectorul agricol.

„Săptămâna viitoare vom avea pregătit instrumentul de situație excepțională pentru fermierii și producătorii de cereale din anumite raioane, pe modelul din România”, a spus Recean, care a cerut vicepremierului Vladimir Bolea să asigure pregătirea pachetului de acte legislative.

• Vezi și: Fără stare de urgență, dar cu noi ajutoare financiare. Guvernul promite 100 de milioane de lei fermierilor

La 20 august, premierul Dorin Recean i-a anunțat pe fermieri că Guvernul va aloca 100 de milioane de lei pentru compensarea pierderilor suferite de aceștia. Agricultorii au spus însă că suma este insuficientă și au insistat ca autoritățile să instituie stare de urgență în sector, care ar permite stoparea calculării penalităților de întârziere și executarea silită a datoriilor. Cererea a fost respinsă de executiv, care a promis că va veni cu alte măsuri.

• Te-ar putea interesa și: „Forța Fermierilor” cere declararea stării de urgență în agricultură

În iulie, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea anunțat că doar în raioanele Cahul și Cantemir din sudul țării, plantațiile de porumb au fost compromise de secetă în proporție de 70-100%, iar cele de floarea soarelui – în proporție de 60-80%.

La 13 august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment. Pierderile din anul acesta numai pentru culturile de prima grupă au constituit 135 de milioane de lei, în timp ce peste 19 mii de hectare au fost afectate de secetă, afirmau semnatarii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

2,5 milioane de euro vor fi folosiți pentru proiectarea și construcția unui depozit de deșeuri, unei stații de sortare și altei de compostare în orașul Cahul. De asemenea, vor fi construite stații de transfer în localitatea Cania, raionul Cantemir și în orașele Taraclia, Comrat.

De aproape un milion de euro vor fi achiziționate echipamente pentru tratare și eliminare a deșeurilor în Cahul și altele pentru stațiile de transfer. O altă parte din sumă, circa jumătate de milion de euro va fi folosit pentru închiderea gunoiștilor din localitățile vizate.

• Te-ar putea interesa și: Cum obligă statul agenții economici să recicleze deșeurile de ambalaje

În acest grant sunt prevăzute și fonduri pentru achiziționarea tomberoanelor, containerelor atât pentru cetățeni, cât și pentru punctele de colectare; procurarea vehiculelor pentru colectarea și transportarea deșeurilor.

Durata de implementare a proiectului este planificată pentru anii 2027-2031. Grantul oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare urmează să fie accesat de către Ministerul Mediului. Finanțarea pe bază de grant din Fondul Regional al Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est.

„Este un proiect de anvergură națională”, a declara ministrul mediului, Sergiu Lazarencu, în ședința Guvernului. Potrivit acestuia, crearea unui sistem sustenabil de reciclare a deșeurilor solide va reduce impactul asupra mediului.

Primele lucrări ar putea începe în 2026

Anterior, au fost semnate alte două acorduri de grant: pentru Zona 5 care include raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni (grant de 5,6 milioane euro) și pentru Zona 8 formată din raioanele Edineț, Briceni, Ocnița și Dondușeni (grant de 5,4 milioane de euro).

Zonele sau regiunile de management al deșeurilor includ între 3 și 7 raioane și sunt în total, 8 la număr. Acestea au fost formate în funcție de așezarea geografică, dezvoltarea economică, existența drumurilor de acces, numărul populației și alte criterii. Deocamdată, doar pentru trei dintre ele s-au alocat bani pentru proiectele de gestionare a deșeurilor.

Potrivit lui Alexandru Ambros, manager de proiect „Deșeuri solide Moldova”, responsabil de implementarea acestuia în țară, Zona 5 (Ungheni) este la cea mai avansată etapă dintre toate cele opt zone. Lucrările de construcții urmează să înceapă abia în 2026. Și după un an, ar urma să înceapă lucrările și pentru Zona 8 și 1, paralel.

Ambros explică faptul că procesul de crearea a managementului deșeurilor pentru țara este „foarte, foarte complicat”, pentru că „nimeni nu a făcut chestia asta până acum niciodată”. Potrivit expertului, autoritățile știu să facă drumuri, școli, grădinițe, stații de epurare, însă nu și centre de management al deșeurilor.

De asemenea, pe 6 septembrie urmează să fie deschis tenderul pentru companiile internaționale care vor oferi suport proiectului și vor supraveghea lucrările de construcție a infrastructurii de management al deșeurilor. Potrivit lui Ambros, primul lucru pe care urmează să-l facă compania câștigătoare e să reactualizeze planul de procurări. Ulterior, aceasta va elabora caietul de sarcini pentru lucrările care vor fi făcute.

• Vezi și: Întorci sticla și primești bani. Cum va funcționa sistemul pe care vor să-l introducă autoritățile

Anterior, în ianuarie 2023, BERD a încheiat un Acord de Împrumut cu R. Moldova în valoare de 25 de milioane de euro pentru finanțarea unei părți a proiectului. „Acesta nu este un proiect, este o schimbare completă de mentalitate în gestionarea deșeurilor”, spune Ambros.

Proiectul face parte din Strategia de gestionare a deșeurilor în R. Moldova, aprobată în anul 2013 și care urmează să fie implementată până în anul 2027. Prin intermediul Strategiei, Guvernul vrea să dezvolte un sistem de gestionare a deșeurilor la nivelul standardelor internaționale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul, neconfirmat imediat de ramura executivă a puterii din Ucraina, vine la puține zile după ce Kuleba a participat la Bruxelles la o reuniune a miniștrilor de Externe din țările UE.

Kuleba a încercat mereu să convingă aliații occidentali ai Ucrainei să livreze mai repede sisteme de apărare antiaeriană, pentru protejarea infrastructurii și a civililor de bombardamentele rusești, dar și să permită Ucrainei folosirea armamentului donat de occidentali pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

Ambele apeluri au primit până acum răspunsuri amestecate. Unele țări UE și NATO, ca Italia, au spus limpede că nu vor permite lovirea de ținte din Rusia cu armamentul trimis de ele.

Demisia lui Kuleba urma să fie discutată de Rada Supremă, au spus deputații de la Kiev.

Știrea demisiei lui Kuleba vine după ce marți președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat mai multe demiteri de miniștri și oficiali guvernamentali de rang mai mic, inclusiv pe șefa integrării europene și euroatlantice, Olga Stefanișina, în ceea ce pare să fie o remaniere amplă. Zelenski a explicat schimbările de personal prin nevoia ca guvernul să fie mai aproape de comunitățile locale. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Loviturile au avut loc la o zi după cel mai sângeros atac din acest an, când Rusia a lovit cu două rachete balistice un institut militar din orașul Poltava, în zona centrală a Ucrainei, omorând 50 de persoane și rănind alte câteva sute, relatează Reuters.

Printre cei uciși în Lvov de atacul cu drone și rachete se numără o fată de 14 ani, potrivit primelor detalii, iar printre răniți se numără cinci copii, a declarat guvernatorul regional, Maksîm Kozîțki, pe Telegram.

Andrii Sadovîi, primarul orașului Lvov, care este centrul administrativ al regiunii mai extinse Lvov, a declarat că printre morți se numără o asistentă medicală și un bărbat și că 35 de persoane primesc ajutor medical.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski: zeci de morți într-un atac rusesc la Poltava, în Ucraina

Într-un videoclip postat pe Telegram, care îl arăta pe primar printre resturile unei clădiri distruse, acesta a declarat că peste 50 de edificii, de la școli la case și clinici, majoritatea în inima orașului, au fost avariate.

Un martor Reuters din oraș a relatat, de asemenea, despre pagube la clădiri.

Polonia vecină a ridicat miercuri de la sol avioane de luptă pentru a treia oară în opt zile pentru a-și apăra spațiul aerian, a declarat comandamentul operațional al forțelor armate.

„Este o nouă noapte foarte agitată pentru întregul sistem de apărare aeriană din Polonia din cauza... aviației cu rază lungă de acțiune a Federației Ruse, care efectuează lovituri”, a declarat comandamentul pe X.

Miercuri, Rusia a lovit, de asemenea, Kievul și alte câteva regiuni cu rachete, dar nu au fost raportate imediat pagube.

• Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului

Rusia a lovit Ucraina cu sute de rachete și drone în ultimele 10 zile, în ceea ce unii bloggeri militari ruși numesc răspunsul Moscovei la recenta incursiune a Kievului pe teritoriul său, în regiunea Kursk.

Rusia nu a comentat încă atacurile de marți de la Poltava și nici atacurile de miercuri de la Lvov și Kiev. Moscova spun mereu că loviturile sale vizează infrastructura militară, energetică și de transport a Ucrainei, nu civilii. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

De această dată, Tarlev va colecta semnături în calitate de candidat desemnat de Partidul „Viitorul Moldovei” pe care îl și conduce. Inițial, el a încercat să colecteze semnături pentru a fi înregistrat drept candidat independent.

Susținătorii lui Tarlev trebuie să strângă minim 15 mii de semnături în susținerea candidaturii fostului premier până la 20 septembrie inclusiv.

Anterior, la 29 august, CEC a anulat decizia de înregistrare a grupului său de inițiativă, pe motiv că fostul premier era încă lider de partid la momentul desemnării, iar susținătorii săi colectau semnături sub bannerele formațiunii „Viitorul Moldovei”.

• Vezi și: Tarlev și Bolea nu vor putea aduna semnături pentru a candida la prezidențiale

Tarlev a contestat această decizie la Curtea de Apel Chișinău. Marți, 3 septembrie, judecătorii instanței i-au respins cererea ca inadmisibilă.

Până în prezent, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Dintre acestea, 11 urmează să colecteze semnături de susținere pentru următorii candidați: Maia Sandu; Ion Chicu; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase; Alexandru Arseni.

La 2 septembrie, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a devenit primul candidat înregistrat oficial de CEC în cursa pentru prezidențialele din 20 octombrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma desfășurării turului doi al sesiunii de admitere, în anul de studii 2024-2025, circa 3.502 de tineri au fost admiși la buget în colegii și la centrele de excelență, iar alți 6.166 – în școlile profesional tehnice,

Potrivit ministerului Educației, numărul celor care au optat pentru învățământul dual (formă de învățământ în care studiile sunt îmbinate cu angajarea în câmpul muncii) este mai mare cu 54% față de numărul de elevi înmatriculați anul trecut. În anul curent, la învățământul dual, cu finanțare bugetară, au fost admise 291 persoane în cadrul colegiilor și centrelor de excelență și 1.206 – în școlile profesionale.

La contract au fost admiși 5.501 de candidați în colegii și centre de excelență și 192 – în școli profesionale. Șeful direcției politici în domeniul învățământului profesional tehnic, Silviu Gâncu, a spus Europei Libere că și după al doilea tur de admitere au rămas locuri libere cu finanțare de la bugetul de stat.

Cu trei zile înainte de încheierea primului tur de admitere, care a avut loc între 15 iulie și 9 august, niciuna din cele 32 de școli profesionale din țară nu a suplinit numărul locurilor cu finanțare de la buget.

În colegii și centrele de excelență, cele mai solicitate au fost specialitățile din domeniile tehnologiei informației, asistenței medicale, învățământului primar, contabilității și jurisprudenței.

Cei care au ales să meargă la școlile profesionale au optat mai mult pentru profesii cum sunt cele de: electrician, mecanic, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor, bucătar și controlor al calității produselor alimentare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mircea Geoană își va încheia mandatul de secretar general adjunct al NATO pe 10 septembrie.

Poziția de secretar general adjunct al NATO va fi preluată de germanul Boris Ruge, actual secretar general adjunct pentru afaceri politice și politica de securitate al Alianței, care conduce echipa responsabilă cu afacerile politice la Statul Major Internațional al NATO.

Mircea Geoană anunțase deja, pe 25 august, într-un interviu la Digi 24, că „la nivel personal” decizia legată de candidatura sa la alegerile prezidențiale din noiembrie/ decembrie era deja luată.

Mircea Geoană, în vârstă de 66 de ani, este din octombrie 2019 secretar general adjunct al NATO. El conduce în sondajele de opinie dinaintea prezidențialelor din România, al căror prim tur va avea loc la 24 noiembrie.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Marcel Ciolacu îşi anunţă candidatura la prezidenţialele din România

A fost președintele Partidului Social Democrat (PSD) din 2005 până în 2010, iar în 2009 a fost candidatul partidului la funcția de președinte al României. A pierdut cursa la limită, cu o diferență de 0,66% în fața lui Traian Băsescu.

Între 2008 și 2011, Geoană a fost președinte al Senatului României. De asemenea, a fost ministrul de Externe al României între 2000 și 2004.

Între 1996 și 2000, Geoană a fost ambasador al României în Statele Unite.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La un briefing de presă de marți, 3 septembrie, procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtună, a spus că presupusul asasin a acționat alături de alți trei complici, doi dintre care au fost puși sub învinuire și reținuți de autorități.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că crima a fost planificată în cele mai mici detalii, iar principalul suspect a folosit o identitate furată. Presupusul asasin alături de unul dintre complici au ajuns în R. Moldova pe 15 iunie, cu cursa aeriană Chișinău-Larnaca. Cei doi au mai fost anterior în țară.

• Vezi și: Doi complici la omorul din Chișinău, reținuți de Poliție. Cazul va fi discutat în Parlament

De la aeroport, aceștia au fost preluați de o femeie, cetățeană a R. Moldova, care figurează și ea în calitate de complice în dosar, fiind și concubina unuia din complicii la realizarea crimei.

Femeia a fost reținută de procurori, iar locuința și mașina ei au fost percheziționate luni, 2 septembrie, a precizat șeful interimar al PCCOCS, Victor Furtună. Ea a asigurat transportarea presupusului ucigaș prin capitală, iar ulterior a avut sarcina de a distruge probele.

Un alt complice a venit în R. Moldova pe 7 iulie, și a preluat rolul femeii asigurând deplasarea presupusului ucigaș prin oraș, cu o mașină închiriată de la Iași. El a părăsit țara în ziua asasinatului pe la Leușeni, plecând în Germania.

Datele Poliției arată că presupusul asasin și unul dintre complici au frecventat mai multe tiruri pentru exerciții de tragere. Bicicleta electrică utilizată la realizarea crimei a fost cumpărată dintr-un mall din capitală pe 15 iunie. Cumpărătorul a refuzat să furnizeze datele personale pentru a obține o reducere sau garanție.

Unul dintre complici, potrivit oamenilor legii, a închiriat un apartament prin aplicația „Airbnb” în preajma localului unde a avut loc crima, iar de la balconul acestuia prin intermediul unei camere video monitoriza zona.

Șeful IGP afirmă că omorul ar fi fost comis din răzbunare, întrucât cetățeanul turc ucis l-ar fi omorât în 2012 pe fratele presupusului asasin.

Ultimul, potrivit oamenilor legii, a părăsit R. Moldova la câteva ore după ce a săvârșit omorul pe la vama Sculeni. Apoi, din Iași, acesta a plecat cu avionul spre Bergamo, Italia.

Unul dintre complici a plecat din R. Moldova cu o săptămână înaintea producerii crimei, cu ruta Chișinău - Istanbul. El a fost reținut în Marea Britanie la 30 august, iar autoritățile moldovene urmează să verifice dacă pot solicita extrădarea acestuia.

Omorul cetățeanului turc, Eren Izzet, care era și solicitant de azil în R. Moldova, a avut loc în amiaza zilei de miercuri, 10 iulie. Victima se afla la o terasă din sectorul Rîșcani al capitalei, când o persoană cu fața acoperită, care se deplasa pe o bicicletă, a tras șapte focuri în capul și spatele bărbatului, după care a fugit de la locul crimei.

• Te-ar putea interesa: Știau că prezintă pericol, dar nu au grăbit extrădarea. Asasinarea cetățeanului turc dezvăluie lacunele din sistemul de azil

În urma acestui caz, autoritățile au identificat mai multe lacune în legislația privind imigrația și azilul, printre care și tergiversarea dosarului azilantului prin instanțele de judecată, deși era cerută extrădarea sa. În urma consultărilor publice, Parlamentul a votat modificarea legislației în lectură finală, pe 31 iulie.

În același timp, o anchetă a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a Ministerului Afacerilor Interne a dus la demiterea conducerii Inspectoratului General pentru Migrație, fiind relevate mai multe nereguli în cadrul instituției și a cetățeanului turc asasinat la 10 iulie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Mai mult de 180 de persoane au fost rănite. Din păcate, sunt mulți morți. Până în prezent, au fost raportate 41 de persoane decedate”, a declarat Zelenski.

„Am primit rapoarte preliminare privind atacul rusesc din Poltava. Conform informațiilor disponibile, două rachete balistice au lovit zona. Acestea au vizat o instituție de învățământ și un spital din apropiere, distrugând parțial una dintre clădirile institutului de telecomunicații”, a spus Zelenski într-un video, adăugând că operațiune de salvare continuă.

Mai devreme, autoritățile ucrainene au declarat că au fost doborâte 27 din cele 35 de drone lansate de Rusia în timpul unui atac rusesc de marți dimineață (3 sept.). Forțele aeriene ucrainene au mai transmis că Rusia a lansat în atac, de asemenea, trei rachete balistice și o rachetă ghidată.

Un băiat de opt ani se află printre cele două persoane ucise în atacurile rusești asupra regiunii Zaporojie din sud-estul Ucrainei, în timp ce o a treia a murit într-un atac cu rachete asupra orașului central Dnipro, au declarat autoritățile regionale.

Luni, regiunea Zaporojie a fost vizată de peste 300 de atacuri asupra a 11 așezări, iar loviturile au avariat mai multe clădiri din regiune, au transmis autoritățile militare ucrainene.

• Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului

Luni seara, armata rusă a lansat rachete asupra orașului Dnipro din centrul Ucrainei. În urma atacurilor, o persoană a murit și trei au fost rănite iar mai multe case din regiune au fost avariate în Dnipropetrovsk, a declarat Serghei Lisak, guvernatorul regional al regiunii. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul ucrainean a votat luna trecută în favoarea interzicerii bisericii pro-ruse, o măsură despre care Kievul spune că va consolida independența națională, în cadrul unui efort mai amplu de a rupe cu instituțiile pe care le consideră aliniate Moscovei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat proiectul de lege la 24 august.

„La prima vedere deja, putem spune că legea ridică probleme în ceea ce privește conformitatea cu standardele internaționale privind drepturile omului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Biroului pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani, în cadrul unei conferințe de presă.

Biserica Ortodoxă Ucraineană susține că s-a despărțit oficial de patriarhia Moscovei în 2022, după invazia rusă pe scară largă, dar oficialii ucraineni îi acuză în mod repetat pe clericii săi că rămân loiali Rusiei.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina interzice Biserica Ortodoxă Rusă și dă ultimatum preoțimii ucrainene care ascultă de ea

Criticii și susținătorii legii, deopotrivă, spun că ea va fi, de fapt, greu de aplicat.

Astfel, legea cere ca statul ucrainean să dea în judecată fiecare comunitate religioasă în parte, ceea ce reprezintă o sarcină dificilă, având în vedere că până la nouă mii de astfel de comunități aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.

În fiecare caz, dacă o comunitate religioasă pierde, legea stabilește că apelul este judecat direct de Curtea Supremă, care are ultimul cuvânt de spus.

Legea ucraineană a fost criticată vehement de Rusia, dar și de Papa Francisc, care a spus că orice interdicție în domeniul religios este dăunătoare.

În Moldova, unde ca și în Ucraina există două biserici ortodoxe, dintre care una ascultă de Moscova, guvernarea pro-occidentală a negat repetat că s-ar pregăti vreo interdicție împotriva Mitropoliei Moldovei, cea subordonată Patriarhiei ruse. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Votul de marți, 3 septembrie, de la Camera Deputaților vine după ce, luni seara, și Senatul a aprobat legea. Următorul pas pentru intrarea în vigoare a legii este ca președintele Klaus Iohannis să o promulge.

Potrivit textului proiectului de lege întocmit de Ministerul Apărării Naționale (MApN), „finalizarea actului de donaţie va contribui la accentuarea poziţiei României ca furnizor de securitate regional şi la consolidarea relației de parteneriat cu Statele Unite ale Americii”.

• Te-ar putea interesa și: Aritmetica sistemelor Patriot în România: au fost două, vor fi patru, unul pleacă în Ucraina

Proiectul de lege aprobat de Parlament menționează că România va furniza unul dintre cele şapte sisteme Patriot în configurația 3+ pe care le-a cumpărat de la SUA.

Configuration 3+ este cea mai modernă variantă a sistemului de apărare Patriot și este folosită de Statele Unite și alți aproape 20 de aliați. Această configurație se bazează pe sisteme radar de înaltă performanță și rachete interceptoare aeriene avansate cu numele PAC-3, care pot lovi rachete balistice aflate la distanțe de până la 20 de kilometri. O baterie conține patru rachete PAC-3, spre deosebire de versiunea anterioară PAC-2, care conține doar una. Un sistem Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă costă aproape 4 milioane de dolari.

Decizia deputaților români vine pe fondul cererilor înnoite ale Ucrainei ca aliații să-i furnizeze cât mai repede armamentul promis, în special sistemele antiaeriene, într-o vreme când rușii și-au intensificat bombardamentele, inclusiv asupra capitalei Kiev, unde au fost lovite chiar și școli și grădinițe.

Într-o declarație făcută săptămâna trecută, la o conferință de securitate de la Praga, ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba a spus: „Intrăm, ca și dumneavoastră, într-un an școlar și trebuie să ne protejăm orașele. Trebuie să ne protejăm copiii. Așadar, îi îndemn pe toți partenerii care și-au luat angajamente să livreze în sfârșit aceste sisteme”. Kuleba nu a numit însă țările responsabile pentru întârzieri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la Ministerul Educației a spus că este foarte importantă extinderea numărului claselor în limba română în autonomia găgăuză.

„Aceasta oferă posibilitatea copiilor să se integreze mai ușor. Mai mult, această clasă va servi drept model pentru alți doritori care vor să studieze în limba română în viitor”, a declarat Ivan Duminica.

Și Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a felicitat elevii cu începutul noului an de studii și a oferit cărți și rechizite pentru noua clasă.

În Liceul Teoretic „Mihail Ciachir” din Ceadîr-Lunga, care este cu predare în limba rusă, funcționează și clasele primare I-IV cu predare în limba română, unde învață 57 de copii.

Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat este singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Găgăuzia.

• Vezi și: Singura școală din Republica Moldova care se încălzește cu energia pământului

În școală învață 600 de copii, iar pentru că numărul alolingvilor care vor să învețe în română a crescut, cu ajutorul guvernului României, administrația instituției mai construiește un bloc de studii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Recordurile de căldură au căzut sau au fost egalate în mai multe locuri din întreaga lume în această vară, inclusiv în Japonia și în unele părți ale Chinei, notează AFP.

„Luna august 2024 a fost cea mai caldă din istorie în Spania continentală”, a declarat agenția meteorologică AEMET într-o postare pe X, fostul Twitter, luni seara.

Temperatura medie a fost cu două zecimi mai mare decât cea din 2003 și 2023, care au fost anterior cele mai calde luni august din istoria Spaniei, a precizat agenția.

Judecând după temperaturile înregistrate până acum în acest an, 2024 ar putea deveni cel mai călduros an din Spania de la începutul înregistrărilor, la egalitate cu 2022, au mai declarat experții.

Până în prezent, 2022 a fost cel mai cald an înregistrat, cu o temperatură medie de 15,7C.

• Te-ar putea interesa și: Toropiți de căldură, turiștii europeni privesc spre nord, speriind... Norvegia

În august, monitorul climatic al UE, Copernicus Climate Change Service, a declarat că este „din ce în ce mai probabil” ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată la nivel mondial.

Zone întinse din China au avut parte luna trecută de cea mai călduroasă lună august înregistrată vreodată, în timp ce autoritățile japoneze au anunțat că această vară a fost cea mai călduroasă de la începutul înregistrărilor. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prima vizită, cea a premierului Poloniei, Donald Tusk, va avea loc miercuri, 4 septembrie. Șeful Guvernului de la Varșovia va avea întrevederi cu prim-ministrul Dorin Recean, urmată de o ședință a celor două delegații, după care vor susține o conferință de presă comună.

Tusk va avea o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și președinta Maia Sandu, iar ulterior va susține un discurs în cadrul ședinței festive a legislativului.

Ulterior, pe 12-13 septembrie, la Chișinău se va afla premierul Luxemburgului, Luc Frieden, urmat pe 16 septembrie de prim-ministrul Greciei, Kiriakos Mitsotakis.

Ultima vizită a unui oficial străin în R. Moldova a avut loc la 31 august, când la Chișinău, de Ziua Limbii Române, s-a aflat președintele României, Klaus Iohannis care a semnat o declarație comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.

• Vezi și: Declarație comună semnată de Maia Sandu și Klaus Iohannis: „Prin acest document ne asigurăm că lucrurile bune începute vor continua”

La începutul săptămânii trecute, pe 27 august, când R. Moldova a sărbătorit 33 de ani de independență, la Chișinău au sosit președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Oficialii au semnat o declarație de sprijin a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Câteva zile mai devreme, la 21 august, la Chișinău a fost și cancelarul german, Olaf Scholz, care a promis, alături de președinta Maia Sandu, că Germania va ajuta în continuare R. Moldova „din răsputeri”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Putin a fost întâmpinat de o gardă de onoare când a aterizat în capitală luni seară, la începutul călătoriei văzută de unii ca o sfidare față de CPI, Kiev, Occident și organizațiile pentru drepturile omului, care au cerut arestarea sa.

Marți, el s-a întâlnit cu președintele mongol Ukhnaagiin Khurelsukh în impunătoarea Piață Genghis Khan din Ulaanbaatar, cunoscută și ca Piața Sukhbaatar.

O fanfară a intonat melodii marțiale și imnurile naționale rus și mongol în timp ce cei liderii se aflau în piață, lângă soldați mongoli îmbrăcați în uniforme tradiționale, unii dintre ei călare.

AFP amintește că liderul rus este căutat de CPI, care își are sediul la Haga, pentru presupusa deportare ilegală a copiilor ucraineni după ce trupele sale au invadat țara vecină în februarie 2022.

Ucraina a condamnat lipsa de reacție a mongolilor, acuzând țara din inima Asiei că își asumă responsabilitatea pentru „crimele de război” ale lui Putin, după ce autoritățile nu l-au reținut la aeroport.

Kievul a îndemnat Mongolia să execute mandatul de arestare, după ce CPI a declarat săptămâna trecută că toți membrii ei au „obligația” de a-i reține pe cei căutați de instanță.

În practică, însă, sunt puține lucruri care pot fi făcute dacă Ulaanbaatar nu se conformează.

• Te-ar putea interesa și: Putin a sosit în Mongolia. Teoretic, ar putea fi arestat în baza unui mandat internațional

O democrație situată între giganții autoritari Rusia și China, Mongolia se bucură de legături culturale strânse cu Moscova, precum și de o relație comercială vitală cu Beijingul.

Mongolia s-a aflat sub influența Moscovei în timpul erei sovietice.

De la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Mongolia a încercat să mențină relații de prietenie atât cu Kremlinul, cât și cu Beijingul.

Țara nu a condamnat ofensiva Rusiei în Ucraina și s-a abținut în timpul voturilor privind conflictul la Organizația Națiunilor Unite.

Kremlinul a declarat săptămâna trecută că nu este îngrijorat că Putin ar putea fi arestat în timpul vizitei.

Putin, afară!

Piața Genghis Khan din capitala mongolă a fost împodobită marți cu steaguri mongole și rusești uriașe pentru prima vizită a lui Putin în țară în ultimii cinci ani.

Cu o zi înainte, acolo a avut loc un mic protest, o mână de manifestanți ținând o pancartă care cerea: „Scoateți-l pe criminalul de război Putin de aici”.

Participanții la alt protest, planificat pentru marți, a fost împiedicat de securitatea strictă să se apropie de liderul rus.

În schimb, manifestanții s-au adunat aproape de „Monumentul celor reprimați politic”, care onorează victimele regimului comunist al Mongoliei, susținut de sovietici timp de decenii.

Vizita lui Putin este concepută inclusiv pentru a marca cea de-a 85-a aniversare a unei victorii decisive împotriva Japoniei imperiale a forțelor mongole și sovietice.

Guvernul Mongoliei nu a comentat cererile de arestare a lui Putin.

Dar un purtător de cuvânt al președintelui Khurelsukh a ieșit pe rețelele de socializare duminică pentru a nega informațiile potrivit cărora CPI ar fi trimis o scrisoare prin care i-ar fi cerut să execute mandatul în timpul vizitei sale.

Rusia nu recunoaște jurisdicția CPI.

Și Amnesty International a avertizat luni că eșecul Mongoliei de a-l aresta pe Putin ar putea submina și mai mult legitimitatea CPI, întărindu-i în același timp poziția fostului spion KGB, aflat la putere de aproape un sfert de secol.

„Președintele Putin fuge de justiție”, a declarat Altantuya Batdorj, director executiv al Amnesty International Mongolia, citat de AFP.

„Orice călătorie într-un stat membru al CPI care nu se încheie cu o arestare va încuraja actualele politici ale președintelui Putin și trebuie văzută ca parte a unui efort strategic de subminare a activității CPI”, a mai spus activistul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te