Permisul de conducere preschimbat va trebui returnat autorității care l-a eliberat, pentru a fi scos de la evidență. În cazul R. Moldova este vorba de Agenția Servicii Publice (ASP).

Conducătorii auto pot deține simultan doar un singur permis de conducere. Potrivit ASP, în caz contrar, persistă riscul ca șoferii să utilizeze concomitent două acte pentru a evita sancțiunile aplicate în urma încălcării regulilor de circulație.

Cei care nu se vor supune legii riscă anularea permisului de conducere, amendă de până la 19.000 de lei sau închisoare de până la un an.

• Te-ar putea interesa și: Mai scump, dar și în format digital. Tarifele pentru eliberarea permiselor de conducere au fost majorate

Acordul privind conversiunea permiselor de conducere a fost întocmit de Guvernul R. Moldova și al Israelului, pe 20 martie 2024, la Ierusalim. Documentul prevede că instituțiile din cele două state care emit permisele de conducere se vor contacta reciproc pentru a verifica autenticitatea actelor.

R. Moldova are semnate deja tratate de recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere cu țări ca Turcia, Lituania, Franța, Italia, Albania, Spania, Grecia și o declarație comună de intenție privind transcrierea permiselor de conducere cu Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma unei serii de întâlniri, Viktor Orbán și premierul georgian Irakli Kobahidze vor face declarații, a anunțat biroul de presă al guvernului georgian.

Uniunea Europeană a precizat de îndată că vizita lui Orbán nu are acceptul ei, chiar dacă el este premierul țării aflate în prezent la conducerea rotativă a blocului cu 27 de membri.

Orbán a fost primul lider străin care a felicitat partidul de guvernământ Visul Georgian în urma alegerilor parlamentare din 26 octombrie, înainte chiar ca primele rezultate oficiale să fie anunțate.

• Te-ar putea interesa și: Rezultate alegeri Georgia. Partidul apropiat de Rusia a câștigat, potrivit rezultatelor preliminare

Politica internă „iliberală” a lui Viktor Orbán și politica externă sceptică a vestului au fost o inspirație pentru Visul Georgian și a devenit un aliat cheie pentru liderii Georgiei.

Partidul prorus Visul Georgian a obținut victoria în alegeri, dar opoziția pro-occidentală contestă rezultatul alegerilor și pregătește proteste.

Monitorii electorali spun că au fost înregistrate nereguli la vot. Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut anchetarea grabnică a eventualelor încălcări.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primul a fost actualul lider al socialiștilor, Igor Dodon, care a felicitat expres „majoritatea parlamentară patriotică” din Georgia și a spus că R. Moldova are ce învăța din „lecția georgienilor în protejarea și promovarea interesului național”.

Președinta Maia Sandu nu a felicitat partidul Visul Georgian, câștigătorul alegerilor, anunțând în schimb că a purtat o convorbire telefonică cu șefa statului georgian, Salome Zurabișvili, care a refuzat să recunoască rezultatele parlamentarelor, despre care spune că au fost fraudate și că recunoașterea lor ar echivala cu „subordonarea Georgiei față de Rusia”.

„Moldova este alături de toți georgienii în lupta pentru libertate, democrație și un viitor european”, a scris Sandu pe X.

La Tbilisi sunt așteptate proteste de stradă începând cu ora 19:00, în urma apelului președintei Zurabișvili.

Nu este prima dată când puterea și opoziția de la Chișinău iau partea taberelor politice adverse de la Tbilisi.

În plină campanie electorală moldoveană, la 9 octombrie, Igor Dodon a lăudat politica pro-rusească a guvernării georgiene, în special declarațiile ei că nu va impune sancțiuni economice împotriva Federației Ruse.

„Georgia nu vrea să fie parte a războiului rece sau fierbinte din regiune și din lume”, a scris Dodon pe Facebook, adăugând că „georgienii ne demonstrează în aceste zile ce înseamnă să te ghidezi de Interesul Național în deciziile de politică internă și externă”.

Pe de altă parte, președinta din Georgia, Salome Zurabișvili, a fost unul din liderii străini care au sprijinit-o cel mai entuziast pe Maia Sandu la alegerile din 20 octombrie. „Maia, sper ca azi să fie ziua victoriei tale și a victoriei referendumului european”, a declarat politiciana georgiană în ziua scrutinului moldovean, adresându-se unui mare miting pro-UE, la Tbilisi.

După numărarea buletinelor din 99,6% de secții de votare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a Georgiei a declarat că Visul Georgian a obținut 54,8% din voturi.

Anterior, exit-pollurile comandate de opoziție au indicat cifre mult mai mici pentru Visul Georgian, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili.

Aproape toate partidele de opoziție georgiene au refuzat să accepte rezultatele raportate de autoritățile electorale, iar unele au anunțat că vor renunța la mandatele obținute.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rutte a numit descoperirea o „escaladare semnificativă” în invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și a spus că aceasta arată „disperarea” președintelui rus Vladimir Putin, după ce a pierdut peste 600.000 de soldați în război.

Confirmarea venită de la șeful NATO apare după ce, anterior, mai multe informații au indicat posibile desfășurări de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei.

Cel mai recent, serviciul de informații militare al Ucrainei a transmis pe 24 octombrie că a detectat prezența trupelor nord-coreene în regiunea Kursk din Rusia. Potrivit acestor informații, primele unități militare din Coreea de Nord ar fi sosit în zona de luptă pe 23 octombrie.

• Vezi și: Ucraina susține că Rusia desfășoară trupe nord-coreene în regiunea Kursk

Anteri0r, Serviciul Național de Informații al Coreei de Sud (NIS) a anunțat că a urmărit mișcările armatei nord-coreene din 8 octombrie până în 13 octombrie și a capturat imagini cu transporturi de forțe speciale pe teritoriul rusesc.

Reprezentanții autorităților de la Washington au declarat că o posibilă implicare a soldaților nord-coreeni în războiul dintre Rusia și Ucraina ar avea efecte semnificative.

„Dacă sunt co-beligeranți, dacă intenția lor este să participe la acest război în numele Rusiei, aceasta este o problemă foarte, foarte serioasă și va avea un impact nu numai în Europa, ci și în zona Indo-Pacifică”, a spus șeful Consiliului Național de Securitate din SUA, John Kirby, pe 23 octombrie.

Desfășurarea de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei și contra Ucrainei ar veni după ce aliații Ucrainei au acuzat Phenianul că furnizează armament pe care Rusia îl folosește în agresiunea sa împotriva Ucrainei.

Săptămâna trecută, Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului, a aprobat un tratat de parteneriat strategic cu Coreea de Nord care permite „asistență militară și de altă natură” între cele două țări.

• Te-ar putea interesa și: Duma de Stat a ratificat tratatul de parteneriat cuprinzător al Rusiei cu Coreea de Nord

Tratatul a fost convenit inițial de către președintele Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un la Phenian, în luna iunie.

Tratatul cuprinde și un punct care stabilește că dacă o parte este atacată și se află într-o stare de război, țara parteneră trebuie să „furnizeze imediat asistență militară și de altă natură cu toate mijloacele de care dispune”.

Coreea de Nord are a patra cea mai mare armată din lume, cu 1,3 milioane de soldați activi și cel puțin 600.000 de rezerviști.

Chiar dacă aceștia folosesc adesea echipament învechit față de tehnologiile Occidentului, numărul soldaților pe care Phenianul i-ar putea mobiliza îi transformă într-o amenințare serioasă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută online la 28 octombrie, Usatîi a mulțumit cetățenilor care și-au dat votul pentru candidatura sa. Politicianul a spus că nu va mai îndemna niciodată la susținerea vreunuia dintre candidați și că decizia a fost luată după consultări cu colegii de partid și cetățeni din întreaga țară.

„Nu voi vota niciun candidat, dar în același timp vreau să menționez faptul că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetățenii noștri, și cei care m-au votat pe mine și cei care au votat alte partide politice”, a spus Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea în urma primului tur al prezidențialelor din 20 octombrie.

• Te-ar putea interesa și: Cum a votat R. Moldova la prezidențiale – hartă

În același timp, candidata independentă, Natalia Morari, candidatul Partidului „Viitorul Moldovei”, fostul prim-ministru Vasile Tarlev și candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, ex-premierul Ion Chicu, și-au îndemnat susținătorii să voteze contra Maiei Sandu sau pentru fostul procuror general, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo.

Și candidata independentă, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah și-a îndemnat susținătorii să iasă masiv la vot și să voteze „împotriva Maiei Sandu”.

Candidatul independent Tudor Ulianovschi nu și-a expus încă poziția privind susținerea unui din cei doi candidați ajunși în finala prezidențialelor.

Turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 3 noiembrie. În cursa electorală au rămas președinta Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 42,49% din sufragii și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful procuraturii generale a spus în conferința de presă din 28 octombrie că schema este parte a „războiului hibrid” și este aplicată de organizația criminală Șor din primăvara acestui an. Anterior, banii veneau în numerar prin mai multe metode: transfer direct din Federația Rusă, contrabandă, tranzacții cu criptomonede sau finanțarea directă a persoanelor fizice și juridice.

Destinatarii transferurilor sunt membrii organizațiilor teritoriale a unor partide politice, care la rândul lor remunerau alegătorii pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, anunțat cu o zi înainte, dar și pentru participarea la mitinguri și alte acțiuni de protest.

Munteanu a precizat că activiștii formațiunilor politice primesc doar jumătate din sumă, iar restul banilor merg la președinții organizațiilor teritoriale.

Procurorii mai spun că în total au fost deschise în jur de 140 de mii de conturi la banca rusească Promsviazbank, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina. Anterior, Poliția a spus că doar în luna septembrie, în R. Moldova au ajuns 15 milioane de dolari, iar în octombrie – 24 milioane.

Procurorul general a admis că suma care a ajuns în țară din aprilie curent este de fapt una mult mai mare, dar nu a oferit o estimare.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Procurorul general a spus că, în ultima perioadă, Inspectoratul Național de Investigații a desfășurat peste 800 de percheziții și pus în executare circa 380 de măsuri speciale de investigații, în urma cărora au fost reținute aproape 30 de persoane.

Organele de drept au ridicat și sechestrat echivalentul în lei a circa 50 de milioane și au atribuit statut de învinuit în privința a mai bine de 35 de persoane.

• Vezi și: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

Potrivit lui Munteanu, una din „tacticile” membrilor organizației criminale Șor este copleșirea organului de urmărire penală și constatare cu volumul de cazuri documentate. Astfel, toate acțiunile procurorilor și poliției ajung să fie contestate în instanța de judecată, de multe ori absurd, susține procurorul general, cu scopul de a tărăgăna investigațiile.

Șeful procuraturii generale a mai spus că mai multe dosare penale inițiate pe numele unor foști membri ai partidului Șor, dar și în privința bașcanei Evghenia Guțul sau deputaților neafiliați Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi sunt tergiversate în instanța de judecată, cerând jurnaliștilor să întrebe magistrații care este motivul duratei lungi de examinare a cauzelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Misiunea elvețiană la ONU, care deține președinția rotativă a Consiliului, a declarat că reuniunea va avea loc pe 28 octombrie, la cererea Teheranului și cu sprijinul Rusiei, Chinei și al Algeriei.

Anterior, la 27 octombrie, Teheranul a cerut Consiliului să convoace sesiunea extraordinară pentru a condamna Israelul în urma atacurilor aeriene, care au avut loc ca represalii la atacurile cu rachete iraniene de la începutul acestei luni.

Amir Saeid Iravani, emisarul iranian la ONU, a susținut într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate că „acțiunile ilegale și agresive” ale Israelului au reprezentat o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Iranului și o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU”.

Iravani și alți lideri de la Teheran au insistat că apărarea iraniană a interceptat majoritatea proiectilelor trase de Israel, dar au declarat, de asemenea, că patru soldați iranieni au fost uciși în atacuri.

Danny Danon, ambasadorul Israelului la ONU, a criticat remarcile Iranului, numindu-le „ridicole”.

„Așa cum am declarat în repetate rânduri, avem dreptul și datoria de a ne apăra și vom folosi toate mijloacele de care dispunem pentru a proteja cetățenii Israelului”, a mai spus Danon.

Israelul a lovit Iranul în primele ore ale dimineții de 26 octombrie, în ceea ce a numit un atac „precis”, ca represalii pentru atacurile iraniene anterioare asupra Israelului. Israelul a declarat că a lovit doar obiective militare și nu zone nucleare sau de producție de petrol.

• Te-ar putea interesa și: Israelul lovește ținte militare în Iran

La 26 octombrie, președintele american Joe Biden a reiterat că Israelul are dreptul de a se apăra - Washingtonul a fost informat din timp de Israel cu privire la această acțiune - dar și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că atacurile reciproce dintre cei doi dușmani înverșunați ar putea conduce la un război mai amplu în Orientul Mijlociu.

Consiliul de Securitate este format din cinci membri permanenți, fiecare cu drept de veto - inclusiv Statele Unite, cel mai apropiat aliat al Israelului, ceea ce face aproape imposibilă o condamnare a acțiunilor Israelului.

Alături de ceilalți membri permanenți, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, alte 10 țări fac parte din Consiliu, prin rotație.

Atacul din 26 octombrie a făcut parte din acțiunile recente ale Israelului împotriva grupurilor aliate Iranului - în principal Hamas, în Gaza, și Hezbollah, în Liban.

Hamas, desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană, a declanșat războiul actual când luptătorii săi au pătruns în Israel la 7 octombrie 2023 și au ucis aproximativ 1 200 de persoane, luând cu ei aproximativ 250 de ostatici înapoi, în Fâșia Gaza.

• Vezi și: Blinken spune că „acum este momentul” să se pună capăt războiului din Gaza

Represaliile israeliene au devastat Gaza și au ucis peste 40 000 de persoane, potrivit autorităților palestiniene din teritoriul controlat de Hamas.

Dinspre nord, Hezbollah a lansat mii de rachete și drone în Israel, afirmând că va continua acțiunea până când luptele din Gaza vor fi oprite.

Hezbollah este desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce UE are pe lista neagră doar aripa sa armată, nu și partidul său politic, care are locuri în parlamentul libanez.

Cea mai mare parte a conducerii Hezbollah a fost anihilată de loviturile aeriene ale Israelului de la sfârșitul lunii septembrie.

Știre scrisă pe baza unor relatări AFP și Reuters.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General al Poliției spune în comunicatul din 28 octombrie că, în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul lucrătorului medical, au fost ridicate mai multe probe, printre care și transferurile obținute de acesta prin sistemul PSB - Promsviazbank, din partea organizației criminale Șor pentru a admite încălcări în procesul electoral utilizând funcția administrativă.

• Vezi și: Promo-LEX acuză încălcarea secretului votului la Casa de bătrâni din Comrat. Poliția a deschis o anchetă

Potrivit oamenilor legii, persoana reținută are în proprietate mai multe bunuri imobile, asupra cărora urmează să se decidă aplicarea sechestrului, pentru a stabili proveniența acestora. Dacă va fi găsit vinovat, medicul riscă până la 5 ani de închisoare.

Cazul a fost sesizat de observatorii Asociației Promo-LEX la 20 octombrie. Aceștia au spus că au fost vizați 25 de vârstnici, iar membrii biroului electoral „nu au intervenit și și-au asumat dreptul de vot în locul altei persoane”.

• Te-ar putea interesa și: Noi rețineri și procese verbale pornite pentru corupere electorală

În același timp, Poliția anunță că în acest weekend a întocmit 224 de procese verbale pe cazurile de vânzare a voturilor, 143 dintre acestea fiind deja transmise Centrului Național Anticorupție, care a aplicat pe parcursul săptămânii trecute amenzi de peste un milion de lei.

Potrivit legislației, persoanele care cooperează cu ancheta și oferă informații vor fi scutite de plata amenzilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salome Zurabișvili, care nu a prezentat dovezi în acest sens, spune că țara a fost victima unei „operațiuni speciale ruse”.

„Fiind singura instituție independentă rămasă în acest stat, vreau să spun că nu recunosc aceste alegeri. Nu pot fi recunoscute. Ar fi la fel cu recunoașterea intrării Rusiei aici – subordonarea Georgiei față de Rusia”, a spus ea.

„Nu am venit în Georgia pentru [dominarea Rusiei]. Strămoșii noștri nu au trăit pentru asta. Nu vom tolera asta. Georgiei nu îi poate fi luat viitorul european”, a adăugat ea.

Salome Zurabișvili a făcut apel la proteste de stradă începând cu 28 octombrie, la ora 19:00.

Președinta Georgiei a mai numit alegerile de sâmbătă o „operațiune specială a Rusiei – una dintre noile forme de război hibrid purtate asupra poporului nostru, asupra țării noastre”.

Partidul Visul Georgian a sărbătorit victoria după rezultatele preliminarii, dar opoziția pro-occidentală și observatorii electorali acuză că „au avut loc încălcări critice” ale procesului electoral, inclusiv intimidarea alegătorilor prin violența fizică.

• Te-ar putea interesa și: Rezultate alegeri Georgia. Partidul apropiat de Rusia a câștigat, potrivit rezultatelor preliminare

Observatorii occidentali au cerut, de asemenea, o anchetă asupra presupuselor nereguli.

După numărarea buletinelor 99,6% din secții de votare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a Georgiei a declarat că Visul Georgian a obținut 54,8% din voturi.

Anterior, exit-pollurile comandate de opoziție au indicat cifre mult mai mici pentru Visul Georgian, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili.

Aproape toate partidele de opoziție au refuzat să accepte rezultatele raportate de autoritățile electorale.

Votul a fost văzut ca un test crucial al aspirațiilor democratice ale țării candidate la UE și unul despre care Bruxelles-ul spusese că ar putea determina șansele Georgiei de a adera la bloc.

Statele Unite și UE au cerut, separat, anchete cuprinzătoare asupra abuzurilor din timpul votului.

• Vezi și: Analiză | Dezămăgire pentru opoziția pro-occidentală din Georgia. Partidul pro-rus câștigă alegerile parlamentare

Între timp, premierul ungar Viktor Orban – un aliat al conducerii Visul Georgian – urmează să viziteze Tbilisi în perioada 28-29 octombrie, au declarat oficialii pe 27 octombrie.

Orban, care a fost primul lider străin care a felicitat Visul Georgian după alegerile parlamentare – înainte ca primele rezultate oficiale să fie anunțate – urmează să țină o conferință de presă cu prim-ministrul georgian Irakli Kobahidze.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Actualizare 15:13

Pilotul care și-a pierdut viața în urma catastrofei aviatice de la Vadul lui Vodă este Alexander Koss, președintele Consiliului de Administrație al Südzucker Moldova. Informația a fost confirmată de fostul premier Pavel Filip, actual membru al Comitetului de Conducere al Südzucker Moldova.

”Sunt profund întristat de plecarea din viață a lui Alexander Koss. A fost un om deosebit, un prieten și un exemplu de devotament pentru cei dragi. A fost un om care a pus pasiune în tot ce a făcut, atât în afaceri, cât și în viața de familie, și a inspirat prin felul său de a fi. Compasiune şi condoleanțe pentru familie, rude şi prieteni în aceste momente dificile. Dumnezeu să-l ierte”, a scris Pavel Filip pe pagina sa de Facebook.

Știrea inițială

Pilotul, care se afla singur la bordul aeronavei și a cărui identitate nu a fost stabilită, a fost găsit carbonizat, a anunțat Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs astăzi, 27 octombrie 2024, în jurul orei 09:51, în zona Vadul lui Vodă. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:00. La fața locului au fost trimise patru echipe de salvatori și pompieri. Ajunși la fața locului, aceștia au constatat că flăcările cuprinseseră în totalitate aeronava prăbușită pe acoperișul unei clădiri cu un etaj. În timpul intervenției, pompierii au descoperit în interiorul avionului cadavrul unei persoane.

Pompierii au lichidat complet focul la ora 10:25, potrivit unui comunicat al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI.

Aeronava prăbușită era de tip Socata TB20, înregistrată în Germania cu numărul de înregistrare DE-MRT. Organele de resort urmează să stabilească cauza și circumstanțele accidentului aviatic.

Actualizare 22:30

Partidul pro-rus Visul Georgian a obținut 53% din voturi, conform rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din Georgia. Patru partide de opoziție au trecut pragul de 5% și și-au asigurat locuri în parlament.

Coaliția pentru Schimbare, Unitate pentru a Salva Georgia, Georgia Puternică și Pentru Georgia au obținut, împreună, 39% din voturi.

Prezența la vot a fost de aproape 59%, a anunțat Comisia Electorală Centrală, fiind cea mai mare din 2012, când Visul Georgian a ajuns la putere.

Actualizare, ora 21:00

Partidul Visul Georgian, aflat la guvernare, a obținut 53% din voturi la alegerile parlamentare, după numărarea a 70% din secțiile de votare, a anunțat comisia electorală centrală, potrivit Reuters.

Prezența finală la vot a fost de 58,94%, conform comisiei.

Opoziția a declarat, de asemenea, că a câștigat alegerile.

Actualizare, ora 19:30

Urnele s-au închis în Georgia la alegerile parlamentare, considerate cruciale pentru viitorul orientării țării din Caucaz – fie către Uniunea Europeană, fie către Rusia.

Știre inițială

Georgienii au început să meargă sâmbătă, 26 octombrie, la secțiile de votare pentru a alege un nou parlament într-un vot considerat crucial pentru direcția viitoare a țării din Caucaz.

Rezultatul alegerilor din Georgia va arăta dacă țara se va îndrepta înspre Uniunea Europeană sau înspre Rusia.

Georgienii au de ales între partidul de guvernământ Visul Georgian, aflat la putere din 2012, și o opoziție divizată care susține direcția occidentală a țării.

Visul Georgian a descris alegerile ca pe o alegere de pace sau război, spunând că dacă opoziția ar câștiga, acest lucru ar duce Georgia în război împotriva Rusiei.

Opoziția susține că votul este o alegere între Occident și Rusia și între democrație și autoritarism – un mesaj susținut de oficialii din Statele Unite și Europa, care au criticat Visul Georgian pentru regresele democratice din ultimii ani.

Natia Yoseliani, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale, a declarat sâmbătă dimineață că, după „defecțiuni tehnice minore”, procesul electoral se desfășoară „într-un mediu liniștit” în toate cele 3.111 secții de votare.

Partidele sau coalițiile trebuie să atingă un prag de 5% pentru a ajunge în parlament.

Acest lucru a motivat partidele de opoziție din Georgia să formeze coaliții, cu șanse rezonabile de a depăși pragul, arată estimările de dinaintea votului.

Partidul Visul Georgian a fost fondat de fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om din Georgia, și este considerat preferatul Kremlinului.

Sondajele de opinie arată că georgienii susțin pe scară largă aderarea la Uniunea Europeană și NATO, dar își doresc, de asemenea, să evite un conflict cu Rusia și sunt profund conservatori în probleme precum drepturile LGBT.

Printre proiectele de lege controversate adoptate de Visul Georgian se numără o lege care cere organizațiilor ce primesc 20% sau mai mult din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini”.

Opozanții au numit-o „legea Rusiei”, descriind-o ca fiind autoritară și inspirată de legi similare folosite pentru a înăbuși disidența în Rusia.

Adoptarea legislației, la începutul acestui an, a provocat proteste masive și a determinat Statele Unite să impună sancțiuni mai multor georgieni și să amenințe că vor pune capăt ajutorului pentru Tbilisi.

Uniunea Europeană a transmis, de asemenea, că ar putea lua în considerare anularea temporară a regimului său fără vize cu Georgia dacă alegerile „nu sunt libere și corecte”.

O altă legislație controversată promovată de Visul Georgian a restrâns drepturile homosexualilor.

Patru partide de opoziție au șanse să treacă pragul de 5%. În campanie, au atacat la unison partidul de guvernământ, evitând să se critice reciproc. Scopul lor comun este de a pune capăt celor 12 ani de guvernare a Partidului Visul Georgian și de a relua cererea momentan blocată a Georgiei de a adera la Uniunea Europeană.

Partidele pro-occidentale au convenit ca, în cazul unei victorii a opoziției, președintele Salome Zurabishvili să formeze un guvern tehnocrat care să restabilească bunele relații cu Occidentul și să abroge cele mai autoritare legi adoptate de Visul Georgian înaintea campaniei.

Zurabishvili, al cărui rol este în mare parte formal, nu a fost de acord cu multe dintre legile promovate de Visul Georgian.

În premieră, Georgia folosește un nou sistem electronic de numărare a voturilor, cu o copie de rezervă pe hârtie.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

„Am efectuat lovituri precise împotriva unor ținte militare din Iran și am prevenit amenințările imediate la adresa statului Israel”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, Daniel Hagari, la încheierea atacului, câteva ore mai târziu.

Avioanele israeliene au atacat centre de producție de rachete folosite de Iran împotriva Israelului, precum și sisteme de rachete sol-aer și alte ținte aeriene folosite pentru a contracara atacurile israeliene.

Hagari a avertizat că, dacă Iranul va riposta, Israelul va reacționa din nou. Agenția iraniană privată Tasnim, citând o sursă, informează că Iranul este pregătit să răspundă agresiunii israeliene, precum și oricărei alte agresiuni.

Agenția iraniană de apărare aeriană a confirmat că Israelul a lovit ținte militare în provinciile Teheran, Khuzestan și Ilam. Explozii s-au auzit și în regiunile Isfahan, Razavi Khorasan și Kurdistan, potrivit postărilor de pe rețelele de socializare.

Forțele armate iraniene au raportat moartea a doi membri ai armatei iraniene în urma unui atac israelian.

Corpul Gărzii Revoluționare Islamice din Iran a declarat că niciuna dintre facilitățile sale nu a fost avariată. Agenția Tasnim raportează despre funcționarea normală a rafinăriei de petrol din Teheran.

Potrivit agenției de stat siriene SANA, Siria a fost și ea atacată. Sistemele de apărare aeriană au interceptat și doborât mai multe rachete deasupra regiunilor de sud și centrală ale Siriei. Consecințele atacului sunt în curs de clarificare, a transmis agenția independentă Al-Monitor, citând un comunicat sirian. Israelul nu a raportat niciun atac asupra Siriei, dar de ani de zile vizează ținte legate de Iran în această țară.

Conform publicației The Wall Street Journal, Israelul a notificat Statele Unite cu privire la atacurile aeriene cu puțin timp înainte ca acestea să înceapă. SUA solicită Iranului să nu răspundă atacului israelian. „Dacă Iranul decide să riposteze, vom fi pregătiți, și vor exista consecințe pentru Iran. Cu toate acestea, nu dorim să ajungem acolo”, a declarat un oficial american, citat de WSJ. „Acesta ar trebui să fie sfârșitul confruntării directe dintre Israel și Iran”, a adăugat el.

Vezi și: SUA investighează o scurgere de informații despre planurile Israelului pentru un atac asupra Iranului

Surse Axios susțin că Israelul a informat Iranul prin intermediul unor terțe țări cu o zi înainte de atac, avertizând că orice ripostă va duce la un atac și mai puternic, în special dacă civilii vor fi răniți.

Sky News Arabia relatează că Rusia, cu câteva ore înainte de atacul israelian, a oferit Iranului informații despre atacurile iminente. Surse au clarificat că Moscova încerca astfel să reducă escaladarea.

Un mesaj publicat pe site-ul Pentagonului arată că secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a discutat despre atacul asupra țintelor din Iran cu omologul său israelian, Yoav Galant. Austin a subliniat angajamentul SUA față de securitatea Israelului și dreptul său la autoapărare. Forțele militare americane din Orientul Mijlociu sunt în alertă maximă, se precizează în comunicat.

Atacurile aeriene israeliene au fost efectuate ca răspuns la un atac masiv iranian de la 1 octombrie, care, la rândul său, a venit ca reacție la uciderea de către Israel a unor membri de rang înalt din grupările Hamas și Hezbollah, desemnate ca organizații teroriste de Statele Unite și Israel.

Te-ar putea interesa și: Blinken spune că „acum este momentul” să se pună capăt războiului din Gaza

O escaladare a conflictului ar putea duce la un război de amploare între cele două state, avertizează experții. În timpul discuțiilor preliminare despre răspunsul israelian, s-a raportat că SUA au cerut Israelului să nu lovească instalațiile nucleare și de producție de petrol iraniene.

În regiunea Herson, trei persoane au fost ucise și șapte rănite, inclusiv un copil. Alte patru persoane au murit, iar 20 au fost rănite în regiunea Dnipropetrovsk în urma bombardamentelor rusești din ultimele ore.

„Soldații ruși au vizat un oficiu poștal și cartiere rezidențiale din așezările regiunii; în mod special, o clădire mare și 17 case particulare au fost avariate. De asemenea, ocupanții au deteriorat clădiri economice și autovehicule”, a declarat șeful administrației militare regionale, Oleksandr Prokudin, în dimineața zilei de 26 octombrie.

Conform datelor sale, Herson și alte 16 așezări din regiune au fost supuse bombardamentelor și loviturilor aeriene.

Totodată, în noaptea de 26 octombrie, armata rusă a lansat rachete spre Nipru, omorând patru persoane și rănind alte 20, inclusiv patru copii, conform șefului Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei, Igor Klimenko.

Acesta a precizat că printre cei decedați se numără soția și fiica unui polițist. Au fost distruse o casă cu două etaje și un garaj, iar alte 13 clădiri înalte, două case particulare și treizeci de autovehicule au fost avariate. Șeful administrației militare Dnipropetrovsk, Serghei Lîsak, a adăugat că echipele municipale au îndepărtat deja 80 de tone de resturi.

În plus, armata rusă a atacat Nikopol și Manganeț folosind artileria și dronele. „Infrastructura este grav afectată”, a scris șeful administrației locale.

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene utilizând diverse tipuri de arme și rachete.

Te-ar putea interesa și: Ucraina susține că Rusia desfășoară trupe nord-coreene în regiunea Kursk

Conducerea Rusiei neagă faptul că armata rusă, în cadrul acestui conflict de amploare, ar fi executat lovituri deliberate asupra infrastructurii civile a orașelor și satelor Ucrainei, omorând civili și distrugând spitale, școli, grădinițe, rețele de alimentare cu energie și apă.

Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică aceste lovituri drept crime de război comise de Federația Rusă și susțin că sunt intenționate.

Potrivit CEC, 1.532.264 de alegători au primit buletine de vot pentru referendumul din 20 octombrie, dintre care 1.531.392 de alegători au participat la votare.

Din numărul total de 1.488.874 de voturi valabil exprimate, pentru opțiunea „DA” au votat 749.719 de persoane, iar pentru opțiunea „NU” – 739.155 de persoane.

Membrii CEC au aprobat și raportul CEC privind rezultatele organizării și desfășurării referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și urmează să-l depună la Curtea Constituțională, pentru validare, care are la dispoziție 10 zile pentru a-l examina.

Vezi și: Când va putea fi dispusă renumărarea voturilor la referendum, cerută de comuniști

Anterior, Partidul Comuniștilor a solicitat într-un comunicat de presă renumărarea voturilor exprimate la secțiile de votare din străinătate, însă o astfel de decizie poate fi luată doar de CC, după examinarea raportului despre scrutin elaborat de CEC.

Într-un comunicat de presă publicat pe pagina formațiunii vineri, 25 octombrie, socialiștii aduc drept argumente declarațiile directorului de program al asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, care a criticat reducerea numărului secțiilor de vot deschise în Rusia, de la cinci la două.

Socialiștii spun că deschiderea a cinci secții de votare în Rusia „va fi o manifestare a unui respect minim față de reprezentanții uneia dintre cele mai mari diaspore moldovenești din străinătate”.

La scrutinele din 20 octombrie, în Rusia au fost deschise două secții de vot, după ce Ministerul Afacerilor Externe nu a reușit să identifice personal și edificii pentru constituirea altor trei în Sankt Petersburg, Iaroslavl și Surgut, totodată invocând motive de securitate în baza unui aviz a Serviciului de Informații și Securitate.

Autoritățile de la Chișinău au avertizat cu câteva zile înainte de scrutinul din 20 octombrie că „potrivit informațiilor din spațiul public” ar fi existat tentative de organizare a transportului ilegal de alegători la cele două secții de vot pentru a fi create „aglomerări artificiale”.

• Vezi și: Chișinăul spune că Rusia ar vrea să aducă ilegal alegători la secțiile din Moscova

Solicitarea socialiștilor a fost făcută în contextul în care, potrivit ministrului afacerilor Externe, Mihai Popșoi, cele 10.000 de buletine de vot transmise în secțiile de votare din Rusia nu au fost epuizate, chiar și după prelungirea cu două ore a programului de activitate a secțiilor de votare.

Peste 240 de mii de moldoveni din diaspora au participat la alegerile prezidențiale și referendum. Peste 8.200 de moldoveni au votat la Moscova, iar cele mai multe voturi - 4.619 - le-a primit candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, fiind urmat de Renato Usatîi cu 1.032 de voturi și Irina Vlah - 883 de voturi. Președinta Maia Sandu a primit peste 460 de voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o secvență video publicată pe pagina asociației se poate vedea un lucrător îmbrăcat în halat medical care aplică ștampila pe un buletin de vot de la referendum, fără a avea un răspuns expres de la unul din vârstnici, dacă este pentru sau contra modificării Constituției și adăugarea capitolului privind integrarea R. Moldova în UE.

Observatorii Promo-LEX spun că au fost vizați 25 de vârstnici, iar membrii biroului electoral „nu au intervenit și și-au asumat dreptul de vot în locul altei persoane”.

„Ștampila „VOTAT” era aplicată de persoana care îi „asista”, fără manifestarea opțiunii exacte de vot a alegătorului”, se arată într-un comunicat de presă al asociației.

Solicitată de Europa Liberă, directoarea Casei de bătrâni din Comrat a spus că în procesul de vot, vârstnicii, în special cei cu necesități speciale, au fost asistați de către un lucrător medical.

„Noi niciodată nu vorbim despre politică. Ei sunt vârstnici independenți. E treaba lor pentru cine votează și ce cred. Lucrătorul medical doar a asistat bătrânii”, a spus Galina Casîn.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

Misiunea de observare spune că a semnalat acest incident pe 20 octombrie, în ziua primului tur al prezidențialelor și referendumului, în comunicatul difuzat la ora 22.00, pe acest caz fiind sesizați Comisia Electorală Centrală (CEC) și Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Vineri, 25 octombrie, la câteva ore după ce Promo-LEX a acuzat vicierea votului la Casa de bătrâni din Comrat, Poliția a anunțat că a pornit o cauză penală în baza sesizării depuse de asociație.

Asistentul medical care apare în imaginile observatorilor asociației este bănuit de „falsificarea rezultatelor votării” și riscă amendă de până la 57.500 de lei sau închisoare de până la cinci ani.

La Casa de bătrâni din Comrat sunt 33 de vârstnici. Dacă Promo-LEX spune că a fost încălcat dreptul la vot secret și liber pentru 25 de bătrâni, directoarea azilului a declarat că 21 au votat pe loc, iar restul s-au deplasat la secțiile de votare.

La scrutinele din 20 octombrie, la secțiile de votare deschise în autonomia găgăuză s-au prezentat 62.929 de alegători. Circa 95% dintre aceștia au votat opțiunea „Nu” la referendum. Dintre candidații care au participat în primul tur al prezidențialelor, pe prima poziție s-a clasat candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, urmat de ex-procuroarea care a candidat independent, Victoria Furtună, și fosta bașcană Irina Vlah.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cercetarea a fost realizată în perioada 20-26 septembrie, iar rezultatele acesteia au fost prezentate joi într-o conferință de presă la agenția Interfax-Ucraina.

Potrivit rezultatelor sondajului, 81% din ucraineni sunt gata să participe la un eventual referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar 88% dintre aceștia ar vota în favoarea aderării, în timp ce 8% s-ar opune.

Dacă un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO ar avea loc în curând, 82% dintre respondenți ar participa - 86% dintre aceștia votând în favoarea aderării și 10% opunându-se acesteia.

Cei mai mulți susținători ai aderării la UE sunt în vestul țării (96%), urmați de cei de la centru (90%), din regiunile estice (81%) și cele din sud (69%).

Pentru aderarea la NATO ar vota 95% din respondenții din vestul țării, 88,5% - de la centru, 78% - din regiunile estice și 64% din zonele sudice.

Centrul Razumkov constată o creștere a procentului celor care ar vota în favoarea aderării la UE și NATO. Un sondaj realizat în noiembrie-decembrie 2021 a arătat că aderarea la UE era susținută de 78% din respondenți, iar 18% ar fi votat împotrivă. Tot în acea perioadă, pentru aderarea la NATO ar fi votat 70%, iar împotrivă – 24,5%.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

Studiul a fost realizat în cadrul programului de implicare comunitară „Join Us!”, finanțat de USAID. În cadrul sondajului au fost chestionați „față în față” 2016 respondenți din toate regiunile ucrainene controlate de guvern.

Un alt sondaj realizat de Centrul Razumkov în perioada 19-25 ianuarie 2024, arată că 84% dintre ucrainenii intervievați au susținut aderarea la Uniunea Europeană.

În noiembrie anul trecut, un alt sondaj al aceluiași centru arăta că 60,5% dintre ucraineni credeau că Ucraina ar putea adera la UE în mai puțin de zece ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul unei conferințe de presă organizate vineri, 25 octombrie, la sediul partidului, avându-i în spate pe membrii departamentului juridic al formațiunii, Ion Chicu a acuzat Comisia Electorală Centrală (CEC) că nu a reușit să asigure desfășurarea unor alegeri „libere și corecte”, iar rezultatul scrutinului, potrivit lui, este viciat.

Ion Chicu spune că în hotărârea CEC, prin care alegerile au fost constatate valabile, „nu se menționează în niciun mod despre examinarea și soluționarea contestațiilor înaintate de concurenții electorali”, inclusiv ale partidului pe care-l conduce.

Politicianul spune că astfel a fost încălcat Codul Electoral, care prevede că: „contestațiile depuse în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol, iar cele depuse după încheierea votării se examinează concomitent cu procedura de centralizare și confirmare a rezultatelor alegerilor, inclusiv de validare a mandatelor candidaților aleși.”

CEC nu a răspuns la apelul Europei Libere, pentru a veni cu o reacție în legătură cu acuzațiile aduse de liderul PDCM.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

În cadrul turului întâi al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Ion Chicu a obținut 31.797 de voturi sau 2.06% din numărul total al alegătorilor.

Prin hotărârea din 23 octombrie, CEC a declarat scrutinele din 20 octombrie valabile, în condițiile în care la urne s-au prezentat peste o treime din alegători.

Turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 3 noiembrie. În cursa electorală au rămas președinta Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 42,49% din sufragii și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reținerea a avut loc după ce joi, 24 octombrie, o femeie din localitatea Florițoaia Nouă a depus un denunț la Inspectoratul de Poliție din Ungheni, spunând că a primit 1.500 de lei din partea bărbatului, fiind determinată să voteze în modul descris sus la scrutinele din 20 octombrie.

În urma descinderilor efectuate la domiciliul tânărului, au fost depistați bani, despre care oamenii legii spun că sunt destinați coruperii alegătorilor, copii ale unor buletine de identitate, liste cu membri de partid și simpatizanți, pliante informative cu lozinci împotriva referendumului, cartele SIM, telefoane mobile, laptopuri și o tabletă care, potrivit polițiștilor, conține informații relevante anchetei.

Din imaginile publicate de poliție, se poate vedea că au fost identificate multiple bancnote de 100 și 200 de lei, cecuri care depășesc suma de opt mii de lei, ziare electorale care-l promovau pe Ilan Șor și alte rechizite de birotică cu inscripția blocului politic „Victorie”, a cărui înregistrare în cursa electorală pentru scrutinele din 20 octombrie, a fost respinsă de CEC și justiție.

• Te-ar putea interesa: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

Autoritățile spun că au fost depistate și liste cu observatori delegați atât în interiorul, cât și în adiacentul secțiilor de votare, care urmau să fie remunerați pentru influențarea opțiunii alegătorilor.

Potrivit poliției, a fost pornită o cauză penală pentru corupere electorală pasivă (acceptarea unor sume de bani în schimbul votului), iar dacă vinovăția suspectului va fi demonstrată, acesta riscă amendă de până la 55.000 lei sau închisoare de până la cinci ani.

La demersul procurorilor din Ungheni, tânărul a fost plasat în arest pentru 30 de zile, prin decizia instanței de judecată.

Tot vineri, 25 octombrie, Poliția a spus că alte 295 de persoane sunt documentate, fiind bănuite că au primit bani destinați influențării votului. Procesele verbale a 163 dintre acestea au fost transmise Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru examinare.

• Vezi și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Aceste procese verbale se adaugă la alte 350, pe care CNA a anunțat la 23 octombrie că le are în examinare. Cetățenii bănuiți că au primit bani pentru coruperea votului riscă amenzi de până la 37.500 de lei. CNA a anunțat că a aplicat deja sancțiuni de aproximativ un milion de lei. Cei care cooperează cu ancheta și oferă informații vor fi scutiți de plata amenzilor, potrivit polițiștilor.

În același timp, vineri, 25 octombrie, ofițerii CNA au efectuat percheziții în localități din Orhei, Rezina și Nisporeni la persoane bănuite „în coruperea alegătorilor”.

Acțiunile au loc la două zile distanță de la precedentele descinderi efectuate de polițiști în alte 19 raioane din țară, unde au fost găsite plicuri cu bani destinate coruperii alegătorilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În declarație se precizează că Guterres și-a reiterat poziția cu privire la invazia rusă în timpul întâlnirii, care a fost prima din aprilie 2022.

Șeful ONU, a cărui vizită în Rusia a avut loc în timp ce forțele ruse își continuă atacurile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, a fost fotografiat dând mâna cu Putin înainte de întâlnirea lor.

Într-un discurs ținut mai devreme în fața delegaților la summit și a lui Putin, Guterres a făcut apel la o „pace justă” în Ucraina.

„Avem nevoie de pace în Ucraina. O pace justă, în conformitate cu Carta ONU, dreptul internațional și rezoluția Adunării Generale [a ONU]", a declarat Guterres, a cărui prezență la summit a atras o reacție furioasă din partea Kievului.

„Secretarul General al ONU a declinat invitația Ucrainei la primul Summit pentru Pace Globală din Elveția”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe pe X la 22 octombrie. „El a acceptat însă invitația la Kazan a criminalului de război Putin. Aceasta este o alegere greșită care nu promovează cauza păcii. Ea nu face decât să afecteze reputația ONU”.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul general al ONU participă la summitul BRICS din Rusia

Opozanta rusă Iulia Navalnaia l-a criticat, de asemenea, pe Guterres pentru întâlnirea cu Putin, catalogându-l pe șeful de la Kremlin drept un „criminal”.

„Este al treilea an de război, iar secretarul general al ONU dă mâna cu un criminal”, a declarat Navalnaia pe X, postând o fotografie a lui Putin care îl salută pe Guterres.

Ea l-a învinuit pe Putin pentru moartea soțului ei, Aleksei Navalnîi, politician de opoziție și critic fățiș al Kremlinului, într-o închisoare rusă în februarie.

La summitul de trei zile din orașul Kazan au participat reprezentanți ai celorlalte țări BRICS - Brazilia, India, China și Africa de Sud. Liderii sau reprezentanții a 36 de țări, inclusiv Iran și Turcia, au participat, de asemenea, la reuniune.

Rusia a prezentat reuniunea drept o demonstrație de forță în rândul principalelor țări în curs de dezvoltare din lume, care sunt încă dispuse să se întâlnească cu Putin, în pofida sancțiunilor occidentale masive și a eforturilor de izolare a Moscovei ca răspuns la războiul său din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aceştia au fost recompensaţi pentru că „reprezintă poporul venezuelean care luptă pentru restabilirea libertăţii şi democraţiei”, transmite AFP.

Câştigătorii au fost anunţaţi de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o reuniune a liderilor grupurilor politice.

Venezuela a organizat alegeri prezidenţiale în iulie, iar opoziţia a publicat numărătoarea voturilor care, potrivit acesteia, arăta că Edmundo Gonzalez Urrutia a obţinut de fapt o victorie răsunătoare. Comisia electorală naţională l-a declarat însă câştigător pe preşedintele în exerciţiu Nicolas Maduro, iar Gonzalez, în prezent este căutat de autorităţile venezuelene, a fugit în Spania.

„Edmundo şi Maria au continuat să lupte pentru un transfer liber, corect şi paşnic al puterii şi au apărat fără teamă valorile preţuite de milioane de venezueleni şi de acest Parlament: justiţia, democraţia şi statul de drept”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Maria Corina Machado, în vârstă de 57 de ani, a jucat un rol cheie în alegerile prezidențiale din Venezuela din iulie.

• Te-ar putea interesa și: Super-anul electoral 2024. Triumful extremelor? O nouă ordine mondială? Ce au adus alegerile din prima jumătate a anului

Premiul Saharov a fost creat în 1988 şi este acordat persoanelor şi organizaţiilor care apără drepturile omului şi democraţia.

Machado și Gonzalez Urrutia au fost numiți pentru premiu de către Partidul Popular European de centru-dreapta, cea mai mare grupare politică din Parlamentul UE.

Ceilalți doi finaliști au fost activistul azer Gubad Ibadoghlu – susținut de Verzi – și organizațiile israeliene și palestiniene care lucrează împreună pentru pace, propuse de grupul Socialiștilor și Democraților.

Metsola a adus un omagiu finaliștilor, spunând că „toți apără cu curaj drepturile omului și libertatea de gândire în fața unor provocări inimaginabile”.

Ea a spus că starea de sănătate a lui Ibadoghlu - aflat în arest la domiciliu - „se deteriorează în prezent semnificativ” și a cerut „autorităților azere să renunțe la toate acuzațiile împotriva doctorului Ibadoghlu și să-i ridice interdicția de călătorie”.

Parlamentarii de extremă dreapta l-au nominalizat pe miliardarul american Elon Musk drept campion al „libertății de exprimare”, dar alegerea lor nu a fost acceptată.

Numit după fizicianul și disidentul politic sovietic Andrei Saharov, printre laureații anteriori ai premiului se numără Nelson Mandela din Africa de Sud și fostul lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC mai are câteva zile (până duminică, 27 octombrie) pentru a pregăti raportul despre desfășurarea referendumului din 20 octombrie și a-l depune la CC, pentru validare. La rândul său, Curtea va avea 10 zile pentru a examina raportul și a decide, inclusiv, dacă este necesară sau nu renumărarea voturilor, a explicat Europei Libere purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu.

Comuniștii, care au făcut agitație pentru votul „Nu” la referendumul despre aderare la Uniunea Europeană, spun că au depistat o serie de încălcări la secțiile din diaspora care ar indica „o posibilă operațiune de fraudare masivă”.

În particular, comuniștii moldoveni sunt nemulțumiți că în incinta unor secții de votare din țările membre ale Uniunii Europene erau afișate steagurile... Uniunii Europene. PCRM consideră că asta ar fi „agitație electorală” pentru votul „Da” la referendumul moldovean.

La referendumul o majoritate fragilă (50,38%) a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi. În cele 231 de secții de votare deschise în străinătate, la referendum au votat aproape 240.000 de moldoveni. Marea majoritate (76,96%) au spus „Da”, în timp ce aproape un sfert (23.04%) au votat „Nu”.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul a trecut. Ce urmează?

Potrivit legislației moldovenești, un scrutin poate fi declarat „validat” doar de către Curtea Constituțională. În cazul referendumului, autoritatea electorală întocmește un raport despre desfășurarea scrutinului, unde menționează inclusiv toate încălcările depistate și contestațiile depuse de participanți.

Pentru a face raportul, CEC are la dispoziții 5 zile calendaristice din ziua în care primesc toate documentele de la Consiliile Electorale de Circumscripție. În cazul referendumului constituțional despre aderarea la UE, documentația a fost recepționată pe 22 octombrie, a precizat Rodica Sîrbu.

Totodată, validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale va avea loc abia după finalizarea celui de al doilea tur de scrutin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării (MEC), vor fi clase atât cu predare în limba ucraineană, dar cu studierea obligatorie a limbii române.

Șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice de la Ministerul Educației, Ivan Duminică, a spus că incluziunea refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova este o prioritate a ministerului.

La începutul anului școlar, clase cu predare în limba ucraineană au fost deschise și la gimnaziul „Taras Şevcenko” din Chișinău, unde învață peste 200 de copii refugiați ucraineni. Profesorii sunt refugiați, iar manualele au fost aduse din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Refugiați din Ucraina vor învăța în limba lor maternă la Chișinău: „Suntem recunoscători că Moldova ne primește copiii”

Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu primăria Chișinău.

Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii.

Potrivit informațiilor oferite anterior Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii. Doar circa 2300 frecventează școlile și grădinițele din Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii se vor putea înregistra pe parcursul lunii noiembrie, iar cei fără acces la internet vor primi sprijinul asistenților sociali. Înscrierile se pot face inclusiv în lunile decembrie și ianuarie. În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

„Ca și în ultimele două ierni, Guvernul va fi alături de cetățeni. Toți cei care doresc să beneficieze de compensații vor trebui să se înscrie în sistemul de compensații. Acesta va fi lansat la începutul lunii noiembrie, după care, în funcție de nivelul de venituri și membrii familiei, aceștia vor beneficia de o compensație ”, a spus jurnaliștilor Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, după ședința de Guvern din 23 octombrie.

Ministrul nu a putut spune care va fi bugetul în acest an pentru acordarea facturilor, precizând că nu se discută doar bugetul pentru compensații, ci întreg bugetul pentru anul 2025. Numărul beneficiarilor va fi publicat în luna decembrie, după procesarea datelor.

Programul „Ajutor la contor”, a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a spus presei pe 24 octombrie că polițiștii și procurorii au stabilit că procesul coruperii alegătorilor moldoveni a început cel puțin din luna aprilie. Ancheta relevă că doar în septembrie prin Promsviazbank, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina, în R. Moldova au ajuns 15 milioane de dolari, iar în octombrie – 24 milioane.

Potrivit lui, aceste sume au ajuns în conturile a 138.000 de moldoveni, identificați de autorități. Dar Cernăuțeanu susține că numărul real al celor mituiți de Șor este „chiar mai mare decât cel anunțat de șefa statului” pentru că transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, pentru mai multe persoane.

La aflarea rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie, președinta Maia Sandu a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Cernăuțeanu a atenționat că, odată ce acceptă mita electorală, cetățeanul „este atras în organizația criminală Șor”. De aceea, el a îndemnat moldovenii implicați în schema lui Șor să „raționalizeze riscurile” și să colaboreze cu Poliția.

Șeful Poliției spune că până acum au fost documentate în jur de 500 de persoane. Acestea au primit amenzi de până la 37.500 de lei pentru „corupere electorală pasivă”.

• Vezi și: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

În prezent, polițiștii și procurorii continuă investigațiile. Pe 23 octombrie, polițiștii au organizat o nouă serie de percheziții în 19 raioane din țară, găsind plicuri cu bani destinate coruperii alegătorilor, susține Cernăuțeanu.

El a precizat că, în R. Moldova, continuă fenomenul coruperii alegătorilor prin două metode: cea prin intermediul transferurilor prin banca PSB și cea „simplă”, realizată prin curieri care remunerează fizic persoanele care-și vând votul.

Potrivit lui Cernăuțeanu, Poliția ar fi aflat că ieri, 23 octombrie, „într-un raion din nordul R. Moldova au început să remunereze fizic” pentru votul din 20 octombrie, inclusiv pentru a „tatona terenul pentru cel de-al doilea tur” al prezidențialelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te