Marchel a precizat că noul preot va activa pentru o perioadă în catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din municipiul Bălți, întrucât nu este acceptat la biserica din satul Răuțel. Într-o adresare video publicată pe pagina eparhiei, unde a anunțat despre acest fapt, episcopul din cadrul Mitropoliei Moldovei a insistat că Gheorghe Jarovlea rămâne singurul preot canonic al localității.

„El va fi unicul preot canonic în sat, să vă adresați la el cu toate trebuințele. Locul de slujbă al lui va fi, credem noi nu chiar lung, tot catedrala Sfinților Împărați Constantin și Elena”, a anunțat episcopul.

La 9 iunie, împreună cu un sobor de preoți, Marchel a mers în satul Răuțel pentru a încerca să-i convingă pe localnici să ceară preotului Victor Țurcanu, care recent a aderat la Mitropolia Basarabiei, să plece din biserică.

Portalul regional NordNews a relatat că, în cadrul aceleași adunări, încercarea episcopului de a numi un nou preot în localitate s-a lovit de refuzul majorității enoriașilor.

Pe 23 aprilie, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a caterisit trei clerici care au anunțat în martie că trec la Mitropolia Basarabiei.

• Vezi și: Mitropolitul Vladimir cheamă înapoi preoții care au aderat la Mitropolia Basarabiei: „Așteptăm cu nădejde neclintită reîntoarcerea voastră”

Printre aceștia s-a numărat și parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Răuțel, Victor Țurcanu, alături de slujitorii Ioan Mileac și Augustin Catană de la Biserica „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din orașul Glodeni.

Zeci de preoți au părăsit Mitropolia Moldovei (din cadrul patriarhiei ruse) și au trecut la Mitropolia Basarabiei (parte a Bisericii Ortodoxe Române) în ultimii ani, spunând că nu sunt de acord cu sprijinul exprimat de Patriarhia Moscovei pentru invazia rusească în Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit amendamentelor, inspectorul de integritate ar urma să aibă competența de a dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu și de a aplica interdicția de a ocupa anumite funcții. Aceste sancțiuni vor putea fi aplicate în cazul în care inspectorul va constata o diferență substanțială între veniturile obținute legal, cheltuielile realizate și averea dobândită, se menționează într-un comunicat al Parlamentului.

Mai mult, inspectorii de integritate ar putea primi și competența de a iniția procedura contravențională și aplicarea amenzii, în cazul în care subiecții declarării averilor și intereselor personale au inclus date incomplete sau eronate, inclusiv despre venituri inexistente. Sancțiunea va fi posibilă în cazul nedeclarării corespunzătoare a averii sau a veniturilor a căror valoare depășește două salarii medii pe economie.

• Te-ar putea interesa: Politicieni bogați și politicieni săraci: ce averi au declarat principalii lideri politici

Deputații PAS mai propun dublarea ponderii controalelor de avere și interese personale finalizate în decursul unui an calendaristic ce vizează persoanele cu funcții de demnitate publică. Acesta ar urma să crească de la 20 la 40 de procente, potrivit notei informative a proiectului de lege.

Modificările vizează și fortificarea rolului vicepreședintelui ANI și al inspectorilor de integritate, având menirea să stabilească și limite mai clare pentru efectuarea controalelor averii și intereselor personale. Totodată, sunt propuse și majorări de salarii pentru inspectorii de integritate.

Proiectul de lege, inițiat de deputații Olesea Stamate, Veronica Roșca, Igor Chiriac și Roman Roșca, are ca scop prevenirea situațiilor de conflict de interese, incompatibilități, restricții și limitări ale subiecților declarării. De asemenea, se urmărește ca subiecții vizați să declare corect averea pe care o dețin.

Modificările propuse urmează a fi examinate de Parlament în prima lectură.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Berdzenișvili, fiul lui Davit Berdzenișvili, membru al Partidului Republican din opoziție, a declarat într-o postare pe Facebook, la 11 iunie, că a suferit răni în zona feței și a capului după ce a fost atacat din spate.

Berdzenișvili a mai semnalat în trecut tentative de atac asupra sa, însă, potrivit lui, a evitat agresiunea în acele incidente.

Ministerul georgian de Interne a declarat pentru RFE/RL că a lansat o anchetă în legătură cu acest caz.

Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Papuașvili, într-o postare pe Facebook, i-a acuzat pe cetățenii care au protestat împotriva guvernului că sunt implicați în ceea ce el a numi o campanie de „teroare motivată politic”, sponsorizată de Uniunea Europeană.

Adversarii legii „agenților străini” din Georgia, aprobată la 3 iunie, au acuzat guvernul condus de „Visul georgian”, dar și grupuri de huligani mascați, că i-au luat în vizor pe protestatari și activiști în ultimele luni.

• Te-ar putea interesa: Speakerul Parlamentului Georgiei a promulgat controversata lege a „agenților străini”

Mai multe țări occidentale au condamnat autoritățile de la Tbilisi pentru adoptarea legii, despre care spun că oglindește legislația folosită de Kremlin pentru a reduce la tăcere criticii din Rusia. Guvernul georgian susține că legea este necesară pentru a asigura transparența în chestiuni politice.

La 7 iunie, Statele Unite au impus restricții de viză împotriva a zeci de oficiali georgieni ca răspuns la adoptarea Legii agenților străini, care a provocat săptămâni de proteste la Tbilisi. Criticii și opoziția politică susțin că legea amenință libertatea presei și șansele țării de a adera la Uniunea Europeană.

Președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a refuzat să promulge noua lege. Însă, pe 28 mai, legislatorii au trecut peste veto-ul șefei statului, iar președintele parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a semnat actul legislativ.

Legea georgiană prevede că organizațiile neguvernamentale și instituțiile media care primesc mai mult de 20% din finanțare de peste hotare trebuie să se înregistreze oficial ca instituții care „urmăresc interesele unei puteri străine”. Acestea vor fi supuse unei supravegheri mai stricte și vor putea fi pedepsite pentru infracțiuni penale care nu au fost clar definite.

La scurt timp după intrarea în vigoare a legii, secretarul general al partidului de guvernare „Visul georgian”, Kaha Kaladze, care este și primarul capitalei Tbilisi, a declarat că organizațiile ce primesc fonduri din străinătate și nu se înregistrează în baza de date prevăzută de lege vor fi amendate, iar bunurile lor vor fi confiscate. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit New York Post, cetățenii din Georgia, Republica Moldova, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan sunt considerați „greu” sau „foarte greu” de repatriat în țările lor de origine. În aceeași categorie se înscriu și migranții ilegali din China, Brazilia, Ecuador, Peru și alte țări care nu doresc să coopereze pe subiectul repatrierii migranților ilegali.

Presa americană scrie că dispoziția privind înăsprirea regimului de imigrație nu se referă doar la sectorul San Diego.

În cazul altor migranți ilegali, care provin din peste o sută de țări din „emisfera estică”, adică din Asia, Africa, Asia, Australia și Europa, polițiștii de frontieră ar fi primit ordinul de a-i „elibera” cu permisiunea de a intra în SUA, în cazul lor urmând să fie stabilite locul și data procesului penal pentru trecerea ilegală a graniței.

• Te-ar putea interesa și: Administrația Biden înăsprește regulile aplicate imigranților ilegali

Dacă se constată că au o „teamă credibilă” de a se întoarce în țara lor de origine, ei pot fi deportați cu ușurință în Mexic sau alte țări cu care SUA au un acord de readmisie, primind permisiunea de a intra și fixându-li-se o dată pentru procesul de judecată.

Chiar și așa, Poliția de frontieră americană spune că acestora nu li se va permite să solicite azil.

Imigrația ilegală este una din temele principale de campanie în alegerile prezidențiale din SUA. În februarie, o încercare de reformare a sistemului în Congres a eșuat, după ce republicanii au respins proiectul de lege bipartit.

Pentru a redresa situația, în urmă cu câteva săptămâni, președintele american, Joe Biden, a emis un ordin executiv prin care a restricționat acordarea de azil migranților ilegali care intră în SUA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Orban a făcut declarația miercuri la Budapesta, în prezența Secretarului-General NATO, Jens Stoltenberg, care a confirmat că alianța nu va folosi fonduri și personal din Ungaria pentru sprijinirea Ucrainei.

La summitul NATO ce se va ține în iulie la Washington, președintele SUA, Joe Biden, și omologii lui din NATO se vor pune de acord asupra unui mecanism mai previzibil de aprovizionare a Ucrainei pe termen lung cu echipament și instrucție militară.

„Ungaria nu va participa la aceste eforturi NATO, iar eu accept această poziție”, a spus Stoltenberg după discuțiile cu Orban.

• Te-ar putea interesa și: Orban îl va sprijini pe olandezul Rutte la șefia NATO dacă-și cere scuze și promite ceva legat de Rusia

„Niciun soldat ungur nu va lua parte la aceste activități, și nu vor fi folosite fonduri ungurești pentru sprijinirea lor”, a mai spus oficialul NATO. El a adăugat că Orban i-a spus că Ungaria va căuta să ajute Ucraina pe „alte căi”, nespecificate, și rămâne „un aliat loial” în NATO.

NATO ia decizii precum cele legate de Ucraina prin consens, dând, practic, drept de veto fiecărui din cei 32 de aliați.

Întâlnirea de la Budapesta a avut loc la o zi după ce membrii estici NATO, reuniți la Riga în formatul București 9 (B9) și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina invadată de ruși. În culise, diplomați din țări care ajută cel mai mult Kievul s-au plâns că opoziția Ungariei față de orice declarație de sprijin pentru Ucraina a devenit insuportabilă și trebuie să înceteze.

• Te-ar putea interesa și: Flancul estic NATO se distanțează de Ungaria lui Orban: „Ne vom coordona mai bine, așa”

Orban, un nationalist-conservator, își prezintă opoziția față de ajutorarea Ucrainei ca pe un efort de pace, chemând mereu la negocieri cu participarea Rusiei. Criticii lui și ai Kremlinului spun că o eventuală „cădere la pace” cu Moscova ar fi numai temporară, căci ea și-ar putea reînnoi atacurile, după o pauză în care își va reface forțele.

NATO este ferm de partea Ucrainei invadate de ruși, dar nu îi furnizează sprijin militar direct, ca alianță. Echipamentul militar pentru Kiev este donat sau vândut inclusiv de țări membre în alianță, dar prin aranjamente bilaterale sau ale unor grupuri de țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul face referire și la Republica Moldova, despre care spune că este afectată de „influența malignă” a Rusiei.

„Felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menține stabilitatea şi de a avansa pe calea reformelor pentru integrarea europeană. Vom continua să consolidăm sprijinul adaptat al NATO pentru Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, recunoscând că acești parteneri sunt cei mai afectați de influența malignă a Rusiei”, se spune, între altele, în declarația citată.

Copreședinți ai B9 sunt Klaus Iohannis, președintele României, Andrzej Duda, președintele Poloniei, și Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei.

Anul acesta, summitul B9 nu a avut o declarație comună a tuturor participanților.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că este pentru prima dată când se întâmplă aceasta, din cauza lipsei de consens asupra modului în care se poate ajunge la o soluție în războiul din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Flancul estic NATO se distanțează de Ungaria lui Orban: „Ne vom coordona mai bine, așa”

Potrivit agenției bulgare BTA, Radev a spus că propunerea inițială pentru o declarație comună, în care fiecare țară din B9 s-ar angaja să ofere asistență militară, a fost retrasă la insistențele sale. Fiecare stat ar trebui să decid singur, la propria discreție și în funcție de propriile capacități, dacă și cum să ajute Ucraina - militar, financiar sau umanitar, a declarat președintele bulgar.

În discursul său de la reuniunea de la Riga, președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, între altele, despre necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, mai ales în regiunea Mării Negre, și a continuării sprijinului pentru Ucraina, atât timp cât este nevoie.

„Alți parteneri NATO vulnerabili, în special Republica Moldova, ar trebui să primească, de asemenea, atenţia noastră şi asistenta pentru consolidarea rezilienței. Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc de securitate pentru statele noastre şi pentru securitatea europeană. Trebuie să fim pregătiți să acționăm în consecință”, a mai spus Iohannis.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Chișinău, Poliția a anunțat că a fost sesizată prin intermediul serviciului 112 de un angajat al întreprinderii municipale „Spații Verzi” care a depistat un cadavru, aflat sub un copac căzut în urma intemperiei de aseară. Oamenii legii au stabilit că este vorba de o minoră de 12 ani (potrivit IGSU ar avea 13 ani), originară din capitală.

În același timp, presa din regiunea transnistreană scrie că un bărbat de 36 de ani a decedat după ce o creangă groasă a căzut peste el. Incidentul s-a produs în timp ce acesta se afla cu familia într-un cort pe malul Nistrului, în raionul Dubăsari.

Mai târziu s-a aflat că bărbatul în cauză este regizorul Arcadie Spoială, care potrivit informațiilor oferite de prieteni și apropiați pe rețelele de socializare, participa la realizarea unor filmări în stânga Nistrului.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis că au avut loc intervenții în localitățile din întreaga țară, fiind deblocați peste 100 de arbori și ridicate fire electrice care riscau să afecteze populația. Pompierii și polițiștii au intervenit pentru deblocarea traseelor în special în orașul Orhei, unde a fost necesară intervenția lor în 30 de cazuri.

Cele mai multe intervenții au avut loc în capitală, unde 66 de arbori doborâți au fost îndepărtați de pe trasee, din curți și de pe autovehicule parcate. Primarul Ion Ceban a precizat că sunt în proces de calculare pagubele provocate de intemperii, iar în sectoarele capitalei intervin serviciile municipale pentru a înlătura consecințele furtunii.

„Sunt multe pagube în urma vântului puternic, iar intervențiile de urgență includ acoperișuri afectate, drumuri, mobilier urban, fire electrice, mașini deteriorate și pagube la instituțiile educaționale și sociale. Situații grave sunt și în suburbiile capitalei”, a transmis primarul general, Ion Ceban.

Datele IGSU mai arată că în urma condițiilor meteorologice nefavorabile au rămas fără electricitate 130 de localități din 9 raioane, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia. Ministerul Afacerilor Interne precizează că o persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma intervenției pe traseele din țară. Serviciul 112 precizează că în urma furtunii din 11 iunie a crescut cu aproape 50% numărul solicitărilor, fiind înregistrate până la 750 de solicitări pe oră.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Hunter Biden riscă până la 25 de ani de închisoare după pronunțarea sentinței, la o dată care încă nu a fost stabilită.

„Nimeni în această țară nu este deasupra legii," a declarat procurorul special David Weiss, cel care a condus ancheta federală îndelungată asupra lui Hunter Biden, după verdict.

Prima Doamnă SUA Jill Biden, care a asistat la mare parte din proces, a ajuns la tribunal la câteva minute după ce jurații au pronunțat verdictul și nu a fost în sala de judecată când acesta a fost citit. Hunter Biden a părăsit tribunalul ținând-o de mână pe Prima Doamnă și pe soția sa. Ei nu au vorbit cu reporterii, au urcat în SUV-uri și au plecat, relatează Associated Press.

După anunțarea deciziei juraților, președintele Joe Biden a spus că va accepta rezultatul și va continua să respecte procesul judiciar, dar a adăugat că Hunter ia în considerare un apel. Președintele a declarat că el și Prima Doamnă sunt mândri de Hunter, care este „curat” (nu utilizează droguri, n. red.) din 2019.

„Jill și cu mine vom fi întotdeauna alături de Hunter, cu dragostea și sprijinul nostru. Nimic nu va schimba asta,” a spus președintele într-o declarație.

Într-o declarație după verdict, Hunter Biden a spus că este dezamăgit de rezultat, dar recunoscător pentru sprijinul familiei și prietenilor. Avocatul său a spus că el și Hunter vor continua să folosească „toate căile legale disponibile.”

Jurații l-au găsit pe Hunter Biden vinovat că a minițit într-un magazin de arme spunând că nu este consumator de droguri, ca și de faptul că a deținut ilegal arma timp de 11 zile.

Verdictul a venit cu puțin timp înainte ca președintele Biden să țină un discurs despre eforturile administrației sale de a limita violența armată.

Problemele juridice ale lui Hunter Biden nu s-au încheiat. El se confruntă cu un alt proces în septembrie, în California, pentru acuzații de neplata a 1,4 milioane de dolari în impozite.

Hunter Biden a spus că a fost acuzat deoarece Departamentul de Justiție a cedat presiunilor din partea republicanilor, într-un efort de a-l „umili” pe tatăl său.

Este de așteptat ca republicanii să folosească verdictul împotriva fiului președintelui, înaintea alegerilor, ca să pretindă că Biden nu este cu nimic mai bun decât Trump, condamnat recent pentru că a dat bani unei vedete porno, ca să-și „dreagă” imaginea, înaintea alegerilor din 2016. (M.Ț.)

Unul dintre subiectele care ar putea fi discutate ar putea fi și o decizie a României dacă să acorde sau nu un sistem militar Patriot către Ucraina, scrie News.ro.

„Problema este de actualitate, cu siguranţă, şi eu voi convoca o şedinţă a CSAT săptămâna viitoare, joi, unde probabil se va discuta această chestiune”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat despre subiect, marţi la Riga, după Summitul B9.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administrația Prezidențială, ordinea de zi a ședinței CSAT de joia viitoare va fi:

• Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
• Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025;
• Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
• Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forțele Armate ale Ucrainei;
• Avizarea solicitărilor pentru obținerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. și ASEE Solutions S.R.L.

La Riga se desfășoară Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9) - o reuniune la nivel înalt a statelor din Formatul Bucureşti 9, ținută cu o lună înaintea Summitului aniversar al NATO de la Washington, D.C. B9 este coprezidat de Klaus Iohannis, de preşedintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, şi de cel al Poloniei, Andrzej Duda.

La eveniment participă și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, iar pe agenda discuţiilor sunt continuarea implementării deciziilor Aliate adoptate în cadrul celor mai recente Summituri NATO, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele de investiţii şi cheltuieli pentru Apărare, precum şi sprijinul multidimensional acordat Ucrainei.

Cu câteva săptămâni în urmă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă nu „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”.

Şeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”.

Klaus Iohannis a adăugat că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, „fiindcă aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp”.

Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră.

El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

În document se menționează că Gorgan rămâne fără două distincții: medalia „Meritul Militar”, acordată în anul 2006 și ordinul „Credință Patriei” clasa III, acordat în 2015.

Știrea vine în urma unei investigații de presă potrivit căreia Gorgan ar fi raportat în mod regulat Rusiei despre situația politică internă din R. Moldova și ar fi transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Într-un comentariu pentru TVR Moldova, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate în investigația jurnalistică.

Ulterior, Procuratura Generală a cerut detalii de la Serviciul Informații și Securitate (SIS) pentru a deschide un dosar penal pe numele fostului șef al Statului Major al R. Moldova, Igor Gorgan, suspectat că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | Cine sunt „gorganii” din instituțiile statului și de ce securitatea R. Moldova este într-o stare „deplorabilă”?

Gorgan a devenit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului Apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta exact de spionaj în favoarea Rusiei.

În 2019, Gorgan a revenit în funcție, fiind numit de președintele socialist Igor Dodon. În 2021, președinta Maia Sandu l-a demis la propunerea actualului ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a adopta această măsură este nevoie ca o majoritate a țărilor membre ale UE să o susțină. O primă discuție în acest sens a avut loc marți.

„Având în vedere atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii civile și critice din Ucraina, condiții de întoarcere în siguranță a cetățenilor ucraineni nu sunt în acest moment”, se arată în comunicatul Comisiei, care propune extinderea cu un an a termenului de ședere în UE, scrie AFP.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au oferit prima dată refugiaților ucraineni dreptul de ședere în blocul comunitar la doar câteva săptămâni de la declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

• Tatiana Sultanova

Câteva refugiate din Ucraina, o refugiată din Fâșia Gaza și cinci femei din Chișinău s-au unit pentru a forma ansamblul „Cântece de suflet”. Membrii se întâlnesc o dată pe săptămână pentru a interpreta cântece populare ucrainene sau moldovenești

Comisia susține că dorește să „țină ușile deschise” pentru oamenii care continuă să fugă de acest război și să ofere mai multă „stabilitate” celor aflați deja în UE. Anunțul vine și în condițiile în care forțele ucrainene se confruntă cu dificultăți în a menține linia frontului, iar bombardamentele rusești au distrus jumătate din rețelele electrice din țară.

Pe fondul nevoii de luptători pe front, Kievul încearcă să-și convingă partenerii europeni să-i încurajeze pe bărbații ucraineni cu vârste de mobilizare să se întoarcă acasă, dar efortul se lovește de obstacole juridice și etice.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că refugiații ucraineni sunt așteptați să revină în țară doar după încheierea războiului, atunci când va începe și reconstrucția țării.

„Nu este nicio îndoială că reconstrucția va începe după război. (...) Vor fi o grămadă de locuri de muncă după ce se va întâmpla asta”, a spus Zelenski în cadrul unei conferințe cu cancelarul german, Olaf Scholz. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEDO a pronunțat pe 11 iunie decizia în cazul „Nițu v. Republica Moldova”, constatând o încălcare a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cu privire la tratamentul inuman și degradant.

Instanța de la Strasbourg a constatat că autoritățile moldovene nu au oferit reclamantului un tratament psihologic și psihiatric adecvat, ceea ce a avut ca rezultat o deteriorare suplimentară a sănătății sale din cauza utilizării forței de către personalul penitenciarului.

Potrivit CEDO, în cazul reclamantului, tratamentul medical a constat în supraveghere și discuții ocazionale cu un psiholog, precum și prescrierea de diverse medicamente, însă nu a existat o abordare sistemică pentru a-i oferi un tratament psihologic și psihiatric specializat.

Judecătorii Curții au decis, în unanimitate, ca statul moldovean să-i ofere reclamantului suma de 5000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și să achite 1500 de euro pentru costuri și cheltuieli de reprezentare.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | De ce R. Moldova pierde la Curtea de la Strasbourg?

Avocatul Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX (organizație care îi reprezintă pe mai mulți petiționari din R. Moldova la CEDO) a declarat că decizia instanței de la Strasbourg scoate în evidență importanța asigurării unui tratament medical adecvat pentru deținuții cu probleme de sănătate mintală.

„Republica Moldova este obligată să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de detenție și a asigura respectarea standardelor internaționale privind tratamentul deținuților”, a declarat Vadim Vieru, potrivit unui comunicat al asociației.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European, bulgarii au participat și la alegerile parlamentare anticipate.

În R. Moldova, aceștia au avut la dispoziție șapte secții de votare: la Ambasada Bulgariei de la Chișinău, Consulatul Bulgariei din raionul Taraclia, precum și alte cinci secții, deschise la Cahul, Comrat, Copceac, Tvardița și Ceadîr-Lunga.

La europarlamentare, bulgarii din R. Moldova au putut să voteze doar la Chișinău și Taraclia.

Din cele 38 de voturi, 10 au fost pentru coaliția „Continuăm Schimbarea” - „Bulgaria democrată”, opt voturi - pentru Partidul „Renaștere”, șase - pentru Partidul Socialist și câte cinci - pentru Platforma proeuropeană GERB-SDS și „Există așa popor”.

Conform rezultatelor alegerilor din Bulgaria, în Parlamentul European au acces toate cele cinci formațiuni, cele mai multe voturi (23,5%) acumulând coaliția GERB-SDS - altfel spus, Partidul Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) și Uniunea Forțelor Democratice (UDF).

La alegerile în Adunarea Națională bulgară (organul legislativ al țării), aceste două partide au obținut, la fel, cel mai mare număr de voturi (24,7%).

• Te-ar putea interesa și: Haos electoral în Bulgaria, după ce oficialii au întrerupt folosirea aparatelor automate de vot. Sofia are un nou primar

În sesiunea precedentă a parlamentului din Sofia, împreună cu partidele „Continuăm Schimbarea” și „Bulgaria democrată”, GERB-SDS a format un guvern de coaliție. Aceste partide de centru-dreapta au opinii proeuropene.

Partidul „Renaștere” pentru care în Moldova au votat opt persoane, este un partid eurosceptic, reprezentat și în Adunarea Națională. De altfel, „Renașterea” din Bulgaria cooperează cu partidul cu același nume din Moldova, care este asociat cu oligarhul fugar Ilan Șor.

Partidul Socialist (BSP) se află în opoziție față de actualul guvern proeuropean de la Sofia. La fel ca și PSD-ul românesc, BSP este afiliat Partidului Socialiștilor Europeni. Socialiștii bulgari sunt pro-UE, dar sunt și sceptici în unele chestiuni, cum ar fi aprobarea unor sancțiuni împotriva Federației Ruse pentru invazia din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Republica Moldova va găzdui, în perioada 17-28 iunie, exercițiul multinațional „Scutul Păcii 2024”, în cadrul căruia se va face o evaluare a pregătirii militarilor din Batalionul 22 de menținere a păcii „Căști albastre”.

Militarii moldoveni vor fi verificați de „experți naționali și internaționali la îndeplinirea acțiunilor specifice misiunilor internaționale de menținere a păcii, cum ar fi: patrulare, convoiul și escorta, percheziția tehnicii auto la punctele de control, asigurarea securității obiectivelor strategice, evacuarea medicală, precum și acordarea primului ajutor medical”, potrivit Ministerului Apărării.

Totodată, Armata Națională va găzdui un curs de instruire a „evaluatorilor” care vor pregăti personalul militar în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC). La acest curs vor participa circa 40 evaluatori din Austria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Columbia, Coreea de Sud, Franța, Georgia, Germania, Iordania, Irlanda, Italia, Kazahstan, Malta, Marea Britanie, Maroc, România, Serbia, SUA, Tunisia, Turcia și Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA

OCC reprezintă un instrument de colaborare în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace (PfP), prin intermediul căruia sunt puse în aplicare standardele occidentale în procesul instruirii și evaluării unităților militare.

Certificarea OCC este obligatorie pentru participarea militarilor moldoveni la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, inclusiv KFOR din Kosovo și UNIFIL din Liban. Armata Națională a Republicii Moldova a aderat la OCC în anul 2007.

În iunie 2023, în premieră pentru Republica Moldova, o echipă internațională de specialiști a instruit și a certificat 25 de militari moldoveni ca „evaluatori NATO OCC de nivelul I”, care vor avea dreptul să evalueze subunitățile naționale și internaționale în vederea capabilității și interoperabilității cu armatele țărilor partenere. Alți cinci ofițeri moldoveni au fost certificați ca administratori ai bazei de date OCC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Facem apel către cetățenii țării noastre, alte partide și organizații obștești, clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova să participe la acest marș în apărarea poporului nostru, a credinței noastre și a familiei noastre. Împreună să protejăm valorile și lucrurile sfinte pentru noi”, se spune într-o declarație de presă a PSRM.

În text nu se precizează în ce zi ar urma să aibă loc demonstrația.

Într-o reacție, centrul „GENDERDOC-M”, unul din organizatorii Festivalului Pride, se declară uimit că socialiștii și alții asemeni lor își aduc aminte de „valorile tradiționale” odată pe an, și spune că duminică „lumea va avea de ales între ură și agresivitate versus iubire și zâmbete”.

„La fel ca și în anii precedenți, echipa Centrului de Informații „GENDERDOC-M” este categoric împotriva desfășurării acestui discurs politic rușinos în centrul Chișinăului”, se mai spune în declarație.

Apelul socialiștilor la contra-demonstrație vine la o zi după ce ambasada SUA la Chișinău a dat publicității o declarație semnată de aproximativ alte 30 de ambasade în R. Moldova, în care se reafirmă „solidaritatea cu persoanele LGBTQI+ din R. Moldova și din lumea întreagă”.

În declarația semnată de diplomații din statele occidentale, dar și din țări candidate la aderarea la UE ca Muntenegru sau Serbia, se spune că situația acestor persoane s-a îmbunătățit în R. Moldova în ultimii ani, dar mai sunt multe de făcut.

• Te-ar putea interesa și: Candidatele la UE rămân în urmă în ce privește drepturile LGBTI (ILGA-Europe)

În clasamentul anual alcătuit de ILGA-Europe, care evaluează protejarea prin legislație a persoanelor LGBT+, R. Moldova a fost cotată și anul acesta mai bine decât vecinele sale România și Ucraina, depășind și alte țări, inclusiv din Uniunea Europeană. Persoanele LGBT+ se confruntă, însă, în continuare în Moldova, ca și în alte țări europene, cu prejudecăți și discriminare.

Partidul Socialiștilor s-a erijat în ultimii ani, inclusiv grație liderului său pro-rus și pro-ortodox, Igor Dodon, într-un inamic declarat al „mișcării” LGBT+, preluând și în această privință retorica Federației Ruse.

• Te-ar putea interesa și: Marș „pro-familie” în Tbilisi pentru a arăta că puterea are sprijin popular, pe fundalul protestelor antiguvernamentale

Clerul ortodox și alte grupări conservatoare din Moldova au reușit în anii trecuți să pună obstacole în calea marșurilor Pride de la Chișinău, forțând întreruperea sau chiar anularea lor. Anul trecut a avut loc prima ediție desfășurată fără incidente majore, deși au fost prezenți cam o sută de preoți care au scandat lozinci în favoarea „familiei tradiționale”.

Organizatorii speră ca noua ediție a marșului, care începe duminică la amiază la intersecția străzilor Ismail și București, să atragă chiar mai mulți participanți decât anul trecut, când au fost cam 500. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului al CoE a salutat faptul că Republica Moldova a înregistrat progrese în remedierea lacunelor tehnice care vizează „aplicarea sancțiunilor financiare specifice legate de terorism, de finanțarea terorismului, de proliferarea armelor de distrugere în masă și de finanțarea acestora”.

Totodată, MONEYVAL constată că autoritățile moldovene au făcut „doar progrese limitate în remedierea neajunsurilor care afectează aplicarea standardelor FATF (Grupul de Acțiune Financiară) cu privire la activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale”.

Experții MONEYVAL remarcă faptul că „țara nu a îndeplinit așteptările legate de remedierea majorității deficiențelor de conformitate tehnică” semnalate în raportul de evaluare din iulie 2019. Comitetul îndeamnă autoritățile moldovene să facă acest lucru până în iunie 2025.

Dintre cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară (FATF), Republica Moldova a îndeplinit nouă recomandări, alte 25 de recomandări au fost îndeplinite „în mare măsură”, iar șase – „parțial” îndeplinite, potrivit raportului MONEYVAL.

În ianuarie 2020, Guvernul de la Chișinău a înființat un Grup de lucru pentru implementarea recomandărilor Comitetului MONEYVAL, pentru elaborarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului pentru anii 2020-2024, pentru evaluarea națională a riscurilor în domeniu, precum și pentru realizarea angajamentelor asumate față de partenerii externi de dezvoltare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters scrie că „ruptura” ilustrează divergențele pe tema conflictului din Ucraina între țările din Europa Centrală, într-o vreme când Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, blochează orice tentativă de ajutor militar pentru Kiev.

Rinkevics a spus că președintele ungur, Tamas Sulyok, și-a anulat în ultimul moment participarea la reuniunea de la Riga a grupului București 9 (B9), alcătuit din țările intrate în NATO în 1999 și 2004.

„Cel mai importat este că vom avea o abordare mai coordonată față de summitul (NATO) de la Washington, în ce privește sprijinul pentru Ucraina, când vine vorba de consolidarea capacităților alianței”, a spus liderul leton.

Financial Times a scris marți, citând „surse apropiate” discuțiilor de la Riga, că diplomații din grupul B9 au analizat posibilitatea de a exclude Ungaria de la viitoarele lor întâlniri.

La ultimele întâlniri ale grupării fondate în 2015, Ungaria a blocat declarații comune privind mărirea ajutorului pentru Ucraina, ca și orice referință la implicarea mai mare a NATO în acest efort.

„Este foarte probabil ultima oară când ne întâlnim în acest format”, a declarat o sursă diplomatică din B9 citată de Financial Times.

De la reuniunea de la Riga s-a scuzat în ultimul moment și președinta pro-occidentală a Slovaciei, Zuzana Caputova. Ea este la capăt de mandat, lăsând în urmă un succesor mai puțin entuziast în ce privește ajutorarea Ucrainei, Peter Pellegrini.

• Te-ar putea interesa și: Peter Pellegrini a câștigat alegerile prezidențiale din Slovacia

Recent, Budapesta a spus că va bloca deciziile NATO dacă nu este exceptată printr-un aranjament special de la datoria de a participa la vreo eventuală operațiune militară în Ucraina. NATO insistă că nu plănuiește vreo asemenea acțiune. Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, urmează să discute neliniștile ungurilor la Budapesta, săptămâna aceasta.

Ungaria și-a exasperat vecinii nu doar făcând figură aparte în NATO, dar și blocând apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. De aceea, se aud voci tot mai sonore în interiorul blocului cu 27 de membri care cer găsirea unei soluții de a scoate Budapesta din procesul decizional, cel puțin în anumite chestiuni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Cel mai mare avantaj strategic al Rusiei față de Ucraina este superioritatea ei în aer. Teroarea rachetelor și bombelor ajută trupele ruse să avanseze pe teren”, a spus Zelenski la o conferință despre reconstrucție, la Berlin, adăugând: „Antiaeriana este răspunsul!”

Zelenski a menționat printre argumentele acestei solicitări că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au distrus jumătate din capacitatea de producție în acest domeniu, din iarnă până acum.

„Jumătate a dispărut, adică nouă gigawați de capacitate”, a spus Zelenski.

La puțin timp după acest apel, unul din participanții de vază la conferința de la Berlin, ministrul de Externe italian Antonio Tajani, a anunțat că Roma va trimite un nou pachet de ajutoare militare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, ca și 140 de milioane de euro pentru reparații în infrastructură.

• Te-ar putea interesa și: Rusia a lansat un atac masiv asupra sistemului energetic din Ucraina. Hidrocentrala Dnipro, grav avariată

Zelenski și-a exprimat credința că va obține la conferința de la Berlin (ținută pe 11-12 iunie) ajutoare substanțiale.

„Vom pleca de la această conferință cu acorduri de miliarde de euro pentru apărare, pentru producerea de echipament militar și arme în Ucraina, ca și pentru energetica noastră, pentru repararea și construirea unui sistem energetic nou, mai modern”, a spus liderul ucrainean, citat de Reuters.

Premierul ucrainean Denis Șmîhal a scris pe Telegram, în ziua începerii conferinței, că Ucraina va avea nevoie de 10-30 miliarde de euro de investiții anual, în următorii 10 ani.

La reuniunea de la Berlin participă și premierul Moldovei, Dorin Recean, care a spus într-o postare pe X că Moldova este gata să devină „un centru strategic” pentru reconstrucția Ucrainei, după război.

Conferința de două zile pentru Refacerea Ucrainei, de la Berlin, care urmează reuniunii similare de la Londra din 2023, vine înaintea summitului Grupului celor Șapte din Italia, care începe joi, pe 13 iunie, și summitului global pentru pace din Elveția în weekend (15 și 16 iunie).

• Te-ar putea interesa și: 90 de țări, inclusiv Moldova, vor participa la summitul elvețian de pace pentru Ucraina

Germania a autorizat recent Ucraina să folosească armament german pentru a lovi ținte situate în Rusia - lucru pe care ezita să-l facă, de frica unei escaladări -, urmând exemplul altor țări din Occident.

Cu ocazia conferinței de la Berlin, Zelenski urma să viziteze o bază militară germană unde se antrenează militari ucraineni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul stadion va fi construit lângă Arena Chișinău, din suburbia capitalei, și va corespunde celor mai înalte standarde UEFA (Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal), a declarat ministrul infrastructurii, Andrei Spînu, la o conferință de presă susținută pe 11 iunie.

Oficialul a spus că rezultatele sportivilor moldoveni din ultimii ani sunt îmbucurătoare și „obligă Guvernul să facă ceea ce nu s-a făcut de mulți ani”.

• Te-ar putea interesa și: Când ar putea începe construcția noii ambasade a SUA la Chișinău

„Stadionul național va deveni simbolul solidarității, al curajului și succeselor noastre, stadionul național va deveni stadionul țării”, a declarat Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie finalizat în cel mult trei ani și jumătate, iar sursele de finanțare ar putea fi acoperite de bugetul de stat, investiții private și donatori străini.

Pe terenul fostului stadion republican din centrul Chișinăului, aflat în paragină de ani de zile, ar urma să fie construit edificiul unei noi ambasade a Statelor Unite ale Americii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cernăuțeanu a afirmat, într-o discuție cu jurnaliștii TVR Moldova, că cei șapte polițiști sunt bănuiți că ar fi ajutat persoane date în urmărire internațională să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

Potrivit șefului IGP, aceștia ar fi primit „sume impunătoare de bani” pentru ajutorarea infractorilor.

• Te-ar putea interesa și: Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol

„Au fost inițiate anchete de serviciu și în cadrul SPIA, pentru că o parte din angajați sunt în subordinea ministrului [de Interne]. Cei care sunt subordonați IGP, la fel, s-au ales cu o anchetă de serviciu. Toate persoanele, chiar dacă în privința lor nu a fost aplicată o măsură preventivă, au fost suspendate din funcție prin ordinul șefului IGP”, a declarat Cernăuțeanu.

O analiză independentă a biroului Interpol din țară

După scandalul de corupție în care ar fi fost implicați angajați ai biroului Interpol din Moldova, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a cerut secretarului general al Interpol să trimită un expert în Moldova pentru a efectua o analiză independentă a activității biroului.

Inițiativa lui Cernăuțeanu „a fost salutată” de către secretarul general al Interpol, Jürgen Stock.

Stock și Cernăuțeanu au discutat în ziua în care șeful biroului moldovean Interpol, Viorel Țentiu, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, plasat în arest preventiv pentru 30 de zile

El este învinuit de „corupere pasivă, (...) pe două capete de acuzare din Codul Penal”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Țentiu și alte 12 persoane, la care procurorii moldoveni împreună cu colegii săi din SUA și Franța au efectuat 33 de percheziții, sunt acuzate de implementarea unei presupuse scheme de corupție prin care persoanele care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol au fost ajutate să obțină azil sau statut de refugiat în Moldova și în alte țări.

Arest preventiv pentru o persoană reținută pe Aeroportul Chișinău

Tot la 11 iunie, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău, pe 9 iunie, o persoană care ar avea legătură cu dosarul „Interpol”. Procurorii au cerut judecătoriei Ciocana să-i fie aplicată măsura arestului preventiv pentru de 30 de zile. Judecătorii au admis demersul PA. Pe 10 iunie, a fost reținută încă o persoană, care este cercetată în stare de libertate, a mai anunțat Procuratura Anticorupție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul pilot va fi aplicat la posturile vamale de la frontiera moldo-română Leușeni-Albița, Giurgiulești-Galați, și la postul vamal de la frontiera moldo-ucraineană Giurgiulești-Reni, în perioada 10 iunie - 12 iulie 2024, precizează Serviciul vamal al Republicii Moldova.

Astfel, autoritățile vamale din cele trei țări vor putea să contrapună în timp real datele prin intermediul sistemului SEED+, o versiune îmbunătățită a platformei SEED (Schimbul Sistematic de Date Electronice) care a fost aplicată timp de 12 ani în Balcanii de Vest pentru simplificarea inspecțiilor vamale și schimbul de date privind transportul de mărfuri. Platforma SEED a fost esențială pentru implementarea inițiativei „Coridoare verzi” în perioada pandemiei de Covid19, în scopul accelerării procesul de vămuire a bunurilor esențiale, potrivit inițiativei EU4Digital.

Proiectul este realizat sub umbrela Inițiativei EU4Digital, un program regional „emblematic” al Uniunii Europene menit să sprijine transformarea digitală și armonizarea piețelor digitale în țările membre ale Parteneriatului Estic (din care face parte și Republica Moldova).

• Te-ar putea interesa și: Un punct de trecere moldo-ucrainean, inaugurat după renovare

Potrivit autorităților vamale de la Chișinău, schimbul automat de informații va eficientiza cooperarea instituțiilor de frontieră, va spori siguranța de-a lungul întregului lanț de aprovizionare în ceea ce privește securitatea și facilitarea schimburilor comerciale între Republica Moldova, Uniunea Europeană și statele CEFTA.

Implementarea proiectului trilateral a devenit posibilă după semnarea, pe 29 aprilie 2024, a unui Memorandum de înțelegere între autoritățile vamale din Ucraina, Republica Moldova și România. Potrivit EU4Digital, documentul a marcat o „etapă cheie” în activitățile din cadrul proiectului e-Vama, facilitând integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova pe piețele UE.

Activitățile EU4Digital pe dimensiunea e-Vama au inclus schimburi bilaterale de date între Ucraina și România în 2023, precum și un schimb bilateral de date între Moldova și România în anul 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba despre persoanele care au locuit preponderent, în ultimele 12 luni ale anului de referință, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare.

Numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024, conform datelor provizorii, a constituit aproximativ 2 milioane 423 de mii de persoane, fiind în scădere cu cca 69,0 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului precedent.

Potrivit BNS, aceeași scădere procentuală s-a înregistrat și pe parcursul anului 2022. Conform datelor precizate, numărul populației cu reședință obișnuită, la 1 ianuarie 2023, a constituit cca 2 milioane 492 de mii de persoane, sau în scădere cu 72,8 mii persoane (cu 2,8%) față de începutul anului 2022.

Scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural - cu 3,6% mai puțin comparativ cu anul 2023, iar în mediul urban – cu 1,6 % mai puțin.

Migrația și sporul natural negativ rămân principalii factori care determină reducerea numărului populației cu reședință obișnuită. În anul 2023, cca 59,6 mii de moldoveni au migrat peste hotare, iar în 2022 numărul lor a fost de 63,6 mii de persoane, potrivit estimărilor provizorii.

• Te-ar putea interesa și: Raioane întregi fără niciun specialist și 20% din medici – pensionari. Tabloul sistemului sanitar din R. Moldova

Sporul natural negativ în anul 2023 a fost de -9,7 mii persoane, în creștere față de anul precedent (-9,2 mii persoane în 2022).

Estimările BNS mai arată că repartizarea populației pe regiuni și pe unele grupe de vârstă este aproape uniformă. În municipiul Chișinău, ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice este cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni.

În autonomia găgăuză, se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani) - 20,3%.

Ponderea populației vârstnice (60-63 ani) a crescut în toate regiunile față de anul 2023 – cele mai mari creșteri fiind atestate în regiunile din centrul și sudul Republicii Moldova - cu 1,5 puncte procentuale.

Piramida populației, la începutul anului 2024, arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 25-29 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, potrivit datelor BNS. Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2024 este estimat la 25,2 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în anul 2023. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salis (39 de ani, din Monza, lângă Milano) a fost arestată în Ungaria în februarie 2023, la o demonstrație împotriva neofasciștilor, fiind acuzată împreună cu alții de tenativă de vătămare corporală, ca și de apartenență la o organizație extremistă de stânga. Salis, care neagă acuzația, riscă până la 11 ani de închisoare.

Neofasciștii pe care i-ar fi atacat cu ciocanul nu au făcut plângere la poliție.

Ilaria a ajuns în atenția internațională când a fost purtată la proces, la Budapesta, încătușată la mâini, legată cu un lanț la brâu și cu altul la glezne.

• Te-ar putea interesa și: Profesoara italiană care ar fi atacat neonaziști la Budapesta, mutată în arest la domiciliu

Imaginile au stârnit indignare mai ales în Italia, deși juriștii unguri au spus că așa se țin procesele la ei în țară când acuzațiile sunt de fapte violente.

Prietenii Ilariei speră că odată ce se vor confirma rezultatele la alegerile pentru Parlamentul European, ea va căpăta imunitate și va fi eliberată.

Avocatul ei, Eugenio Losco, a spus că va înainta cererea de imunitate cam într-o lună și a amintit că legile UE prevăd „exceptarea de la orice formă de detenție și suspendarea proceselor penale” pentru europarlamentari. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lista participanților va fi dată publicității în ultimul moment, spun organizatorii pe site-ul summitului, adăugând însă că unele țări și organizații „și-au anunțat deja deschis intenția de a participa”. R. Moldova este una dintre ele, alături de aliații cei mai apropiați ai Ucrainei, ca Statele Unite, Germania, Franța, Cehia sau Polonia - sau Uniunea Europeană, ca organizație.

Nu se spune cine anume va reprezenta fiecare din aceste țări.

Rusia nu a fost invitată la summit, organizatorii spunând că ea nu și-a manifestat vreo intenție reală de dialog în această chestiune. În replică, Kremlinul a spus de mai multe ori în ultimele zile că reuniunea din Elveția „va fi despre nimic”.

Ucraina și-a exprimat în ultimele săptămâni speranța că Statele Unite vor fi reprezentate la summit de însuși președintele Joe Biden, dar apoi s-a declarat „încântată” că va merge vicepreședinta Kamala Harris.

Vorbind luni la o conferință de presă la Berna, președinta Elveției, Viola Amherd, a spus că summitul „nu va fi propagandă”.

Ea a adăugat că majoritatea oaspeților de la Obbürgen, unde se va ține reuniunea într-un hotel montan de lux, vor fi lideri de țări, dintre care cam jumătate șefi de stat, iar alții vor fi de la „o mână” de organizații ca Națiunile Unite.

Amherd a spus că s-au trimis cam 160 de invitații, dar ea nu este dezamăgită că au răspuns doar mai puțin de 100 de țări până acum.

Associated Press scrie că lista finală se va publica probabil vineri, iar deocamdată câteva puteri regionale ca Turcia, Africa de Sud sau Brazilia nu și-au anunțat participarea. India a spus că va trimite reprezentanți, dar nu e clar de ce nivel.

Brazilia și China au avertizat că nu vor lua parte decât dacă ambele țări – adică și Rusia – vor fi la masa de discuții.

• Te-ar putea interesa și: China respinge acuzațiile că ar face jocul Rusiei în chestiunea ucraineană

Pe de altă parte, ministrul de Externe elvețian Ignazio Cassis a spus luni reporterilor că toată lumea știe că nu poate exista vreun proces de pace fără Rusia.

„Întrebarea nu este dacă Rusia va fi luată în considerare, ci când anume”, a spus Cassis.

Ucraina a ajutat la coordonarea summitului, la care este așteptat președintele Volodimir Zelenski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

BNM admite că dezvoltarea cu succes a economiei moldovene „va fi pusă în pericol” dacă nu se introduce paradigma dezvoltării durabile în finanțele țării.

„Tranziția către o economie cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) reduse și mai circulară se intensifică la nivel mondial și în Europa, ceea ce implică atât riscuri, cât și noi oportunități pentru economie și entitățile din sectorul financiar”, se spune în documentul aprobat recent de banca centrală.

BNM consideră că sectorul financiar moldovenesc ar trebui să includă gestionarea riscurilor de mediu, în special a celor climatice, și a riscurilor sociale aferente. Totodată, Republica Moldova s-ar putea baza pe taxonomia Uniunii Europene (UE) a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului, potrivit BNM.

Un comunicat de presă al instituției precizează că Foaia de parcurs reprezintă „un document strategic de orientare pentru BNM, entitățile din sectorul financiar, precum și alte părți interesate în dezvoltarea și promovarea finanțării durabile în țară, fiind elaborat și dezvoltat în cooperare cu Corporația Financiară Internațională (IFC)”.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul aprobă atragerea unui împrumut de la FMI de 170 milioane de dolari

Printre obiectivele Foii de parcurs pentru anii 2024-2028 se află formarea unei „viziuni strategice” care să conducă la dezvoltarea finanțării durabile în Republica Moldova; introducerea termenilor de bază ai finanțării durabile în cadrul legal al sistemului financiar; elaborarea unui plan de acțiune pentru politica de finanțare durabilă a țării.

„Foaia de parcurs este concepută pentru a asigura alinierea eforturilor părților interesate, inclusiv ecologizarea investițiilor și a achizițiilor publice, asigurarea sprijinului guvernamental pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și agricultori, precum și ecologizarea sectorului energetic și a eforturilor de eficiență energetică în Republica Moldova”, se mai spune în documentul BNM.

Decizia BNM este circumscrisă angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Fondul Monetar Internațional pentru programul susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te