Șeful Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și-a lansat apelul pe 25 iunie, ziua în care la Luxemburg are loc conferința interguvernamentală care marchează deschiderea oficială a discuțiilor de aderare la UE.

Siegfried Mureșan a remarcat, într-un mesaj pe Facebook, „progresele extraordinare” făcute de Republica Moldova, în cei doi ani de când a devenit țară candidată.

„Aceste eforturi trebuie răsplătite de instituțiile UE. De aceea, pe lângă decizia istorică de a începe negocierile de aderare, aștept din partea Comisiei Europene să propună creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova în următoarea perioadă”, a scris el.

Europarlamentarul consideră că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care UE l-a adoptat pentru Ucraina, dar „proporțional cu dimensiunile și nevoile țării”.

„Necesarul financiar de care autoritățile din Moldova au nevoie pentru a continua cu reformele, a întări economia și a crește bunăstarea oamenilor este relativ redus comparativ cu bugetul UE. Dar orice euro în plus alocat poate face diferența în Moldova”, a spus Mureșan.

Într-un interviu recent pentru Euronews, Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al celui mai puternic grup de partide din Parlamentul European - PPE, a vorbit despre necesitatea creării unui fond al UE de garantare a investițiilor companiilor europene în Republica Moldova, după modelul celui pentru Ucraina. Potrivit lui, un asemenea fond ar asigura dezvoltarea economică și ar putea accelera aderarea țării la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Centrul GeoEconomics de la Atlantic Council constată că, dimpotrivă, în ultima vreme rolul „supradimensionat” al dolarului în economia globală s-a consolidat, dată fiind creșterea economică robustă a economiei americane, politica monetară mai strânsă și creșterea unor riscuri geopolitice.

Sudiul spune că eforturile țărilor din BRICS, o structură dominată de Rusia și China, de a forma o valută comună și de a reduce rolul dolarului american – au eșuat.

BRICS este o organizație interguvernamentală alcătuită din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite.

Raportul de la GeoEconomics Center arată că sancțiunile impuse Rusiei de grupul G7 ca urmare a invaziei din Ucraina au accelerat eforturile statelor BRICS de a crea o uniune monetară, dar țările respective nu au făcut progrese în „de-dolarizare”.

Autorii studiului nu exclud ca eforturile de a crea un sistem intern de plăți în BRICS să dea roade într-un viitor mai îndepărtat, dar atrag atenția că asemenea acorduri nu sunt ușor de edificat, dat fiind că negocierile decurg în cadru bilateral.

Eforturile Chinei de a promova renminbi ca monedă de rezervă au eșuat și ele, iar autorii raportului spun că de vină sunt îndoielile legate de economia chineză, poziția Beijingului față de războiul Rusiei în Ucraina și teama de o invazie chineză în Taiwan.

Euro, considerat pe vremuri un concurent la rolul internațional al dolarului, a slăbit și el în ultima vreme ca valută alternativă, astfel că investitorii care vor să-și reducă expunerea la risc se orientează mai degrabă spre aur. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Petiția a fost depusă pe 20 iunie. Până acum, nu a fost numită o dată exactă la care plângerea va fi examinată, agenda de lucru a Consiliului fiind completată cel puțin până pe 18 iulie. Examinarea plângerilor de către Consiliu durează, de obicei, 90 de zile.

Consiliul pentru egalitate este o autoritate publică autonomă, creată în 2013, având scopul de prevenire și protecție împotriva discriminării de toate felurile. Membrii Consiliului sunt numiți de Parlamentul R. Moldova pentru un mandat de 5 ani. Componența actuală: Ian Feldman (președinte), Victorina Luca, Gheorghina Drumea, Carolina Bagrin și Andrei Lungu.

Socialista Adela Răileanu a cerut Consiliului să examineze fraza lui Oazu Nantoi care, în opinia sa, „subminează demnitatea femeilor”. Ea consideră că deputatul PAS ar fi „comparat” dansatoarele din ansamblul „Joc” cu prostituate, fără a preciza contextul.

Fraza care a atras critici a fost rostită de Oazu Nantoi de la tribuna Parlamentului, pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Deputatele îi vor solicita lui Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovence frumoase care vor deservi soldați ruși în bordeluri”

Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

Anterior, Nantoi a spus Europei Liberă că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Deputatul a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a atras atenția că ea a fost făcută în „contextul lumii ruse”.

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

Gherman a precizat că la următoarea ședință a Legislativului, pe 27 iunie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament îi va solicita lui Nantoi „să clarifice declarațiile făcute anterior și eventual să-și ceară scuze”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia de marți vine în urma unei petiții depuse de Mișcarea pentru o guvernare de calitate (MQG), care a calificat decizia ca fiind o „victorie istorică pentru statul de drept și principiul egalității în serviciul militar”, scrie Times of Israel.

Judecătorii au notat că excepțiile de care se bucurau studenții școlilor religioase nu mai au nici o bază legală, iar povara serviciului militar trebuie împărțită de întreaga societate.

New York Times scrie că premierul israelian Benjamin Netanyahu are acum două opțiuni. El ar putea permite ca scutirea de armată a studenților ultra-ortodocși să expire, riscând o retragere din partea partidelor ultra-ortodoxe de care depinde pentru a-și menține coaliția politică unită. Inclusiv propriul ministru al apărării, Yoav Gallant, s-a împotrivit categoric unei astfel de variante.

Dar dacă Netanyahu va merge înainte cu planul său de a menține scutirea în lege, mai mulți membri laici ai coaliției ar putea rupe rândurile.

• Vezi și: Ar putea Israelul să-i ducă la armată și pe evreii ultra-ortodocși?

În timpul audierilor de la Curtea Supremă, avocații guvernului au atras atenția că sfârșitul exceptării studenților religioși de la serviciul militar ar „rupe în două” societatea.

Partidul ultra-ortodox United Torah Judaism (Iudaismul Unificat al Torei), care este și unul din cei mai mari parteneri din coaliția lui Netanyahu, a calificat decizia de marți ca fiind „așteptată și foarte nefericită”.

Scutirile de la serviciul militar pentru evreii ultra-ortodocși au fost instituite încă de la fondarea Statului Israel în 1948, când conducerea de atunci a țării le-a promis autonomie în schimbul sprijinului lor pentru crearea unui stat secular.

În ultimele decenii, proporția lor a ajuns la 13% din populația totală a țării, iar războiul din Gaza a readus în discuție excepțiile de care se bucură, anulate parțial de o decizie a Curții Supreme încă în 2018.

În fiecare an, cam 13.000 de evrei ultra-ortodocși ating vârsta înrolării (18 ani), dar numai 10% merg de bunăvoie la armată. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut redacția Sota, potrivit căreia Iliușin a mers la Tiraspol pentru a pregăti „un material jurnalistic”.

„Tânărul a reușit să contacteze redacția și să avertizeze despre arestarea sa iminentă”, a precizat redacția într-un comunicat.

Surse ale Europei Libere de la Tiraspol, care sunt la curent cu reținerea lui Iliușin, spun că jurnalistul ar putea să fie reținut timp de mai multe ore pentru interogatoriu, deoarece ar fi încălcat „regimul de intrare”. Acestuia i s-ar putea cere să șteargă imaginile filmate și să părăsească regiunea.

• Te-ar putea interesa și: Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din închisoarea de la Tiraspol

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”, fiindu-i interzisă intrarea în regiunea transnistreană.

Publicația Astra notează că Timofei Iliușin a părăsit Rusia în iunie 2022. În ianuarie 2023, a încercat să organizeze, în capitala kirghiză Bișkek, un miting împotriva războiului din Ucraina și în sprijinul deținuților politici din Rusia, dar a fost împiedicat de poliție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul de brigadă, Sergiu Cirimpei, șeful-adjunct al Marelui Stat Major, a declarat la ceremonia începerii exercițiului că acesta reprezintă „un test de verificare a nivelului de pregătire” a militarilor moldoveni, în conformitate cu standardele internaționale.

În cadrul exercițiului va avea loc o evaluare a Batalionului 22 de menținere a păcii „Căști albastre”, în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC).

Colonelul Sorin Bacalu, șeful exercițiului „Scutul Păcii”, a precizat că militarii vor fi verificați de experți naționali și internaționali la îndeplinirea acțiunilor specifice misiunilor internaționale de menținere a păcii, cum ar fi: patrulare, convoiul și escorta, percheziția tehnicii auto la punctele de control, asigurarea securității obiectivelor strategice, evacuarea medicală, precum și acordarea primului ajutor medical, potrivit unui comunicat al ministerului Apărării.

Certificarea OCC este o condiție obligatorie pentru participarea Armatei Naționale la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, inclusiv KFOR din Kosovo și UNIFIL din Liban. Republica Moldova a aderat la programul OCC în 2007.

• Te-ar putea interesa și: Noi exerciții de pregătire a rezervei Forțelor Armate

În iunie 2023, în premieră pentru Republica Moldova, o echipă internațională de specialiști a instruit și a certificat 25 de militari moldoveni ca „evaluatori NATO OCC de nivelul I”, care vor avea dreptul să evalueze subunitățile naționale și internaționale în vederea capabilității și interoperabilității cu armatele țărilor partenere. Alți cinci ofițeri moldoveni au fost certificați ca administratori ai bazei de date OCC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Luni, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE și-au dat acordul pentru un pachet de ajutor militar pentru Kiev de 1,4 miliarde de euro. Pentru prima oară, banii vor fi luați din profiturile avuțiilor Băncii Centrale rusești înghețate în Europa.

Decizia acestei folosințe a fost luată mai demult, dar Ungaria, cea mai bună prietenă a Kremlinului în UE, a blocat mereu aplicarea ei.

Înaintea reuniunii de luni, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, spusese că „s-a găsit o procedură juridică prin care se evită orice fel de blocaj” – o trimitere clară la Ungaria, care își folosește frecvent dreptul de veto pentru a bloca decizii favorabile Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: UE aprobă folosirea avuțiilor rusești înghețate pentru înarmarea Ucrainei

„Întrucât Ungaria n-a participat la luarea deciziei, nu este nevoie să participe nici la aplicarea ei”, a spus luni Borrell, adăugând că banii vor ajunge la destinatar „repede”.

Ministrul de Externe ungur, Peter Szijjarto, nu a vorbit cu reporterii când a intrat la ședința de la Luxemburg, comentând doar pe Facebook: „Alte miliarde pentru Ucraina – de data asta prin încălcarea regulilor europene și lăsarea pe dinafară a Ungariei”.

Șeful diplomației ungare a prezentat gestul de luni al colegilor săi din celelalte țări UE ca pe o înfrângere a „taberei pentru pace”.

Guvernul Ungariei și alți factori pro-ruși din Europa, inclusiv fostul președinte moldovean, Igor Dodon, își prezintă de obicei politica pro-Kremlin în chestiunea ucraineană ca pe un efort de pace, acuzând aliații Kievului că pun paie pe foc trimițându-i armament. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ruse au informat că patru dintre rachetele ATACMS lansate de armata ucraineană pe 23 iunie asupra Crimeii, au fost doborâte de apărarea aeriană rusă, în timp ce a cincea a detonat în aer. Resturile căzute de la aceste rachete în apropierea orașului-port Sevastopol din sud-vestul peninsulei au ucis patru persoane, inclusiv doi copii și au rănit peste 150, relatează Current Time.

Guvernatorul rus al Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a spus că cinci persoane ar fi decedat.

Imaginile video difuzate de presa rusă și postate pe rețelele de socializare au arătat turiști alergând spre zone mai sigure și persoane rănite evacuate de pe o plajă aflată în partea de nord a orașului, care este o destinație turistică populară, dar și sediul Flotei ruse de la Marea Neagră.

Ministerul rus al Apărării a acuzat SUA că ar fi vinovate de aceste atacuri, susținând că specialiștii ucraineni ar fi stabilit coordonatele de zbor ale rachetelor pe baza informațiilor colectate de la sateliții americani.

• Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un atac masiv asupra sistemului energetic al Ucrainei. Dronele ucrainene lovesc rafinării rusești

La Moscova, ambasadoarea SUA, Lynne Tracy, a fost convocată la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest pentru „o altă crimă mortală a regimului de la Kiev, sponsorizată și înarmată de Washington”, potrivit unui comunicat al diplomației ruse.

Nici SUA, nici Ucraina nu au comentat acest atac, care a venit pe fondul valului de bombardamente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și asupra orașului Harkov, din nord-estul țării.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a notat într-o analiză a acestui incident, că bloggerii militari ruși au criticat dur Ministerul rus al Apărării și autoritățile de ocupație din Crimeea în urma atacului cu rachete de lângă Sevastopol.

Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014 și a instalat un guvern local în zonă, deși la nivel internațional, regiunea continuă să fie recunoscută ca partea a Ucrainei. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Kievul a promis că va restabili controlul asupra acestui teritoriu și a atacat de mai multe ori instalații militare și navale din zonă. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ion Chicu a spus Europei Libere că nu vede nicio contradicție în faptul că PDCM a semnat – inclusiv cu PAS – „Pactul pentru Europa”, iar acum boicotează referendumul.

Chicu crede că referendumul este, de fapt, o „încercare disperată” a Maiei Sandu de a câștiga dividende politice prin comasarea prezidențialelor și referendumului. Astfel, Sandu ar dori să obțină un nou mandat de președintă, „speculând pe aspirația” moldovenilor de integrare europeană.

• Te-ar putea interesa și: Partidul lui Ion Ceban cere CEC să sancționeze PAS pentru că i-ar face campanie electorală Maiei Sandu pe seama referendumului pro-UE

Fostul premier a spus că referendumul din toamnă „nu are nimic cu integrarea europeană” a R. Moldova, pentru că nu va accelera intrarea țării în UE, ba mai mult, ar fi „în detrimentul” acesteia și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea R. Moldova.

PDCM consideră că modificarea Constituției, ca urmare a unui referendum ce poate fi validat cu numai 1/3 din numărul total de alegători, ar putea crea un precedent periculos. „Aceasta creează perspective sumbre când o grupare politică ar putea să schimbe Constituția cu votul a 17% dintre alegători” (numărul minim de voturi necesare pentru opțiunea „pro” la referendum în condițiile unei prezențe minime, de 33%), ca de exemplu să deturneze parcursul pro-european, conform aceleiași proceduri, a spus Chicu.

• Te-ar putea interesa și: Cum va fi modificată Constituția, dacă cetățenii vor susține integrarea europeană la referendumul din toamnă

În aceste condiții, PCDM a decis să boicoteze referendumul, pentru că statutul partidului, care se declară pro-european, nu permite îndemnarea la un vot negativ.

Chicu susține că nu a vorbit cu opoziția despre un candidat comun

Ion Chicu și-a anunțat candidatura la prezidențiale pe 24 iunie, după o perioadă în care mai mulți lideri politici au vorbit despre necesitatea identificării unui candidat comun al opoziției.

În luna mai, el a participat la o întâlnire cu mai mulți lideri ai opoziției, care ar fi discutat o strategie comună pentru alegerile din toamnă și ar fi încercat să identifice un candidat comun. Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, aflată într-o relație cu Veaceslav Platon, un om de afaceri fugar, căutat de justiția din Moldova pentru presupuse crime financiare.

Însă Chicu a spus acum că PDCM a decis că va avea un candidat propriu încă în februarie și nu a participat la discuții privind identificarea unui candidat comun.

El ar fi vorbit cu lideri ai opoziției la modul general despre alegerile următoare, iar declarațiile ulterioare ale lui Igor Dodon sau ale Nataliei Morari privind posibilitatea înaintării unui candidat unic și apolitic sunt doar „speculații”.

• Te-ar putea interesa și: Un lider PAS critică aspru adunarea oponenților Maiei Sandu, care caută un candidat comun la prezidențiale

Chicu a condus Guvernul de la Chișinău între 2019 și 2020, după un vot de învestire pe care i l-au oferit deputații socialiști și cei democrați. Înainte să fie premier, el a fost ministru al Finanțelor și consilierul președintelui Igor Dodon.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a spus că nu va participa în acest scrutin, dar deja se pregătește de alegerile parlamentare din 2025. Fostul președinte al țării și liderul principalului partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, încă nu a anunțat ce va face la următoarele alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lunar, din apele bazinelor acvatice din municipiul Chișinău, sunt preluate probe de laborator. La ultima prelevare, în apa lacului din Parcul Valea Trandafirilor s-au depistat enterococi intestinali, care pot provoca boli diareice acute, potrivit datelor prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

De asemenea, bacterii coliforme au fost depistate și în nisipul de pe plajele amenajate din orășelul Vatra și Vadul lui Vodă, și enterococi la plaja din parcul „La Izvor”.

Epidemiologii spun că microorganismele prezente în lacurile din capitală pot provoca dizenterie, holeră, hepatita A și alte boli de piele.

„Toate lacurile sunt de acumulare, ele nu sunt adaptate pentru a fi utilizate ca zone de agrement, nici nu au statut. Avem doar două zone de agrement: Vatra și Vadul lui Vodă. Apa din aceste lacuri prezintă pericol tot timpul, pentru că alimentarea lor nu este din apă de izvoare, ci de la ape de suprafață și ele nu sunt protejate contra poluării din exterior”, a declarat Europei Libere epidemiologul Centrului de Sănătate Publică, Tudor Puiu.

Specialistul sfătuiește populația să se abțină de la scăldat și să utilizeze dușurile amenajate pe plajă, care sunt asigurate cu apă potabilă care nu prezintă pericol.

Vezi și reportajul filmat în august 2023 în satele Delacău și Puhăceni, raionul Anenii Noi care nu au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, chiar dacă se află pe malul Nistrului.

Embed Răspândește

Sate de pe malul Nistrului fără apeduct și cu fântâni otrăvite

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:39 0:00

Agenția Națională pentru Sănătate Publică îndeamnă cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

• să frecventeze doar lacurile special amenajate și autorizate în modul stabilit;
• să respecte recomandările de pe panourile informative;
• să dea prioritate zonelor amplasate în adiacența unor elemente naturale: păduri, relief favorabil, viteza cursului apei fără curenți puternici, nivelul apei să nu oscileze brusc;
• să evite pătrunderea în organism a apei pentru a evita o posibila infectare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noile sancțiuni, aprobate luni de miniștrii de externe la o ședință ținută la Luxemburg, vizează printre altele transbordarea gazelor naturale lichefiate rusești (LNG) în porturile europene.

Al 14-lea pachet de sancțiuni ar fi trebuit să fie aprobat încă la începutul lunii curente, înaintea summitului de pace pentru Ucraina din Elveția, dar țările membre nu s-au putut pune de acord asupra unor aspecte ale sancțiunilor.

Potrivit radioului public cehesc, prima care a avut obiecții a fost Ungaria (pentru că sancțiunile sunt prea dure), apoi balticii (pentru că nu sunt destul de dure), iar în cele din urmă a rămas în opoziție doar Germania.

Comisia Europeană nu a pus pe masa discuțiilor o interzicere totală a importului de gaze rusești lichefiate inclusiv pentru că sunt țări membre ca Belgia, Franța și Spania care îl importă în cantități mari.

Până la urmă, este interzisă doar trecerea LNG-ului rusesc dintr-o navă în alta în vreun port din UE. Astfel, se spune în decizia Consiliului European, de luni, „se vor micșora substanțial veniturile Rusiei din vânzarea și transportul LNG”.

Chiar dacă gazele lichefiate rusești alcătuiau în 2023 doar cinci procente din consumul de gaze din UE, vânzarea acestor cantități tot a adus Kremlinului cam 8 miliarde de euro, potrivit site-ului Politico. Noile sancțiuni vor lichida însă doar un sfert din acest câștig, pentru că nu cuprind o interdicție totală a importului în UE.

• Te-ar putea interesa și: Gazprom anunță pierderi record din cauza sistării livrărilor de gaze spre Europa

Diplomați de la Bruxelles citați de dpa sub condiția anonimatului au spus că adoptarea noilor sancțiuni a durat mai mult decât ar fi vrut Ucraina și aliații ei pentru că Germania, mai ales, a avut îngrijorări privind legalitatea noilor măsuri și impactul lor asupra unor companii europene.

Mai devreme, Reuters a relatat că țări ca Germania, Belgia și Franța au cerut Comisiei Europene un studiu care să evalueze dacă impactul noilor sancțiuni va fi cu adevărat mai mare asupra Rusiei decât asupra UE.

La începutul lunii, când a ajuns publică discuția despre posibila interzicere a transferului de LNG rusești în porturile europene, Comisia Europeană a asigurat cumpărătorii din terțe țări, asiatice, mai ales, că eventualele sancțiuni nu îi vor afecta negativ.

Sancțiunile adoptate luni ar urma să interzică de asemenea participarea companiilor europene la finalizarea unor proiecte rusești LNG aflate în construcție, în nordul arctic al Rusiei.

Diplomații europeni au făcut eforturi să finalizeze noile sancțiuni înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria, cea mai apropiată țară de Rusia în blocul cu 27 de membri. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ceremonia de rămas bun a avut loc la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, după ce un sobor de preoți a oficiat slujba religioasă la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”.

Spiridon Vangheli a fost înmormântat la Cimitirul Central din capitală.

Cunoscut ca „Tatăl lui Guguță”, personajul cărților pentru copii care i-a adus faima, Spiridon Vangheli a murit vineri, 21 iunie, la vârsta de 92 de ani.

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de condoleanțe familiei scriitorului.

„Spiridon Vangheli a dus faima R. Moldova pe toate meridianele. Guguţă a fost mai mult decât un personaj literar. Ochii lui Guguţă au văzut lumea așa cum trebuie să fie ea - sinceră, frumoasă și omenoasă”, a transmis președinta Maia Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Născut la 14 iunie 1932 în satul Grinăuți, județul Bălți (astăzi raionul Râșcani), Spiridon Vangheli a fost prozator, poet, traducător și editor. A căpătat renume mondial datorită cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, care a apărut în circa 40 de țări și a fost tradusă în aproximativ 60 de limbi.

• Te-ar putea interesa și: Spiridon Vangheli, copil până la adânci…

În activitatea sa de peste jumătate de secol, a publicat și alte cărți îndrăgite de copii, printre care „Băiețelul din coliba albastră”, „Guguță - căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboțel”, „Guguță și prietenii săi”, „Crăița” etc.

A tradus opere pentru copii din literatura universală și a fost, alături de poetul Grigore Vieru, autor al unui „Abecedar”. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacurile au avut loc în orașele Derbent și Mahacikala.

Potrivit Interfax, care citează serviciul de presă al Ministerului de Interne din Daghestan, alte 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor.

Numărul victimelor nu este limpede. Guvernatorul Serghei Melikov a spus într-o postare pe rețele că ar fi fost uciși 15 polițiști.

„În această seară, în orașele Derbent și Mahacikala, au fost efectuate atacuri armate asupra a două biserici ortodoxe, o sinagogă și un punct de control al poliției”, a declarat Comitetul Național Antiterorism într-o declarație pentru RIA Novosti, duminică.

Filmările de pe rețelele de socializare au arătat clădiri în flăcări în ambele orașe.

Într-un alt videoclip, oameni îmbrăcați în haine închise la culoare sunt văzuți trăgând în mașini de poliție, înainte ca un convoi de vehicule ale serviciului de urgență, cu sirenele sunet, să ajungă la fața locului din Mahacikala, cel mai mare oraș al Daghestanului.

Doi dintre atacatori au fost împușcați mortal de forțele de ordine, însă alții au reușit să fugă cu o mașină.

Comitetul Național Antiterorist a anunțat luni că operațiunea antiteroristă a fost încheiată.

Atacul a fost o încercare de a destabiliza situația din regiune, a declarat guvernatorul Daghestanului, Serghei Melikov, pe Telegram.

Daghestanul, cu o populație în mare parte musulmană, este una dintre cele mai sărace regiuni din Rusia.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Anunțul despre eliberarea mitropolitului Ionafan, care a petrecut aproape un an în arest la domiciliul după condamnarea sa în primă instanță pe 8 august anul trecut, a fost făcut de Biserica Ortodoxă Rusă.

Biserica Ortodoxă Ucraineană a lui Ionafan a spus numai că acesta și-a pierdut cetățenia ucraineană și că „va ajunge în curând la Moscova,” fără a oferi detalii suplimentare despre eliberarea sa.

Această biserică afiliată Moscovei a pierdut imens din influență în 2019, când și-a câștigat independența ecleziastică Biserica Ortodoxă a Ucrainei, preluându-i numeroase parohii.

• ^{Citește și: Încă o parohie a trecut la Mitropolia Basarabiei, altele sunt pe „cale de aderare”}

După invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, autoritățile de la Kiev au acuzat unii clerici ai bisericii lui Ionafan de sprijinirea Moscovei în război.

Mitropolitul însuși a fost găsit vinovat și condamnat la închisoare pentru sprijinirea invaziei ruse. Un tribunal din orașul ucrainean Vinița l-a găsit vinovat pe patru capete de acuzare, inclusiv chemare la violarea integrității teritoriale a Ucrainei, acțiuni împotriva ordinii constituționale a Ucrainei și încălcarea premeditată a drepturilor cetățenilor.

Un fost mitropolit al aceleiași biserici, Iosaf, a fost anterior condamnat la trei ani de închisoare pentru distribuirea de propagandă pro-rusă.

În arest la domiciliu, Ionafan sau Anatoli Ielețkih, ar fi suferit un accident vascular cerebral, dar o curte de apel ucraineană i-a respins, la 18 iunie, o cerere de eliberare (A.E).

Născut la 14 iunie 1932 în satul Grinăuți, județul Bălți și cunoscut ca „tatăl lui Guguță”, Spiridon Vangheli a fost prozator, poet, traducător și editor.

A căpătat renume mondial datorită cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, care a apărut în circa 40 de țări și a fost tradusă în aproximativ 60 de limbi.

În activitatea sa de peste jumătate de secol, a publicat și alte cărți îndrăgite de copii, printre care „Băiețelul din coliba albastră”, „Guguță - căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboțel”, „Guguță și prietenii săi”, „Crăița” etc.

A tradus opere pentru copii din literatura universală și a fost, alături de poetul Grigore Vieru, autor al unui „Abecedar”.

Cu un mesaj de condoleanțe a venit prim-ministrul Dorin Recean pe pagina sa de Facebook: „Să ne luăm rămas bun de la Spiridon Vangheli. Creatorul nemuritoarelor "Isprăvi ale lui Guguță", Vangheli ne-a învățat ce înseamnă prietenia, curajul și inocența copilăriei.

„Spiridon Vangheli a preferat să se refugieze în literatura pentru copii, care părea un spațiu mai liber decât literatura pentru aduți, care plătea un tribut mare proletcultismului. Astfel, cititorii din R. Moldova au câștigat un mare scriitor pentru copii”, a comentat pentru Europa Liberă directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului, Acordul din 2012 se completează cu un articol nou: „Sprijinul reciproc în cazul misiunilor și operațiilor” prin care se stabilește că Părțile se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, financiar, medical şi evacuarea în situații de urgență.

De asemenea, în Articolul I al celui de-al Doilea Protocol de amendare se statuează că acest suport se va acorda în aceleași condiții ca cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului statelor celor două Părți.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a menționat la ședința guvernului că „ratificarea protocolului va contribui la diminuarea semnificativă a alocațiilor bugetare din contul bugetului de stat deoarece cea mai mare parte va fi acoperită de către Guvernul României”.

• Te-ar putea interesa și: România va sprijini participarea militarilor moldoveni la operații multinaționale

Potrivit NewsMaker, la începutul săptămânii, Ministerul Apărării a respins drept false afirmații ale oligarhului fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldoveană în Rusia și care a spus că, prin acest acord, armata moldoveană ar deveni parte a celei române. Ministerul a spus că acordul stabilește „susținerea logistică și administrativă reciprocă” între militarii din România și R. Moldova în timpul unor misiuni și operații comune sub egida organizațiilor internaționale, inclusiv UE.

Amendarea acordului moldo-român vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.

Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța l-a obligat pe bărbatul care l-a înjurat și l-a amenințat pe Pavlescu să achite o amendă de 27.500 de lei, prejudiciu moral de 10.000 de lei și 21.500 de lei pentru cheltuielile de judecată ale lui Pavlescu.

În cazul în care agresorul nu va plăti amenda, instanța poate să-i schimbe pedeapsa cu închisoarea, câte o lună de detenție pentru fiecare 100 de unități convenționale neachitate. Totodată, acesta nu va putea părăsi țara până nu stinge plățile.

Marin Pavelescu a declarat pentru organizația GENDERDOC-M, care i-a oferit asistență, că este foarte mulțumit că o persoană homofobă va fi pedepsită și speră că fiecare cetățean, înainte de a scrie un comentariu de ură sau de a amenința pe cineva din comunitatea LGBTQ+, să fie la curent că există legi și va răspunde pentru toate încălcările.

În decembrie 2023, Judecătoria Chișinău i-a acordat lui Pavlescu o compensație în sumă de 120.000 lei pentru faptul că a fost hărțuit din cauza orientării sale sexuale, în timp ce-și îndeplinea serviciul militar în termen, cu 2 ani mai devreme.

• Te-ar putea interesa și: Tânărul gay Marin Pavlescu, despăgubit de instanță pentru că a fost hărțuit în armată

În noiembrie 2021, soldatul Marin Pavlescu, în timp ce era în vacanță, a anunțat că nu va reveni în armată pentru că este hărțuit de colegi, din cauza orientării sale sexuale.

În februarie 2022, Consiliul pentru Egalitate a confirmat că Pavlescu a fost discriminat. Consiliul a menționat că acțiunile conducerii unității în care Pavlescu și-a făcut serviciul militar erau discriminatorii.

În aprilie 2022, Oficiul Avocatului Poporului a publicat rezultatele propriei investigații, ajungând la concluzia că drepturile lui Pavlescu au fost încălcate. Potrivit autorilor raportului, faptul că Ministerul Apărării nega problemele cu care s-a confruntat Pavlescu și insista să-l aducă în fața justiției, „părea, mai degrabă, o încercare de a-l pedepsi” pentru că și-a permis să „denigreze” imaginea armatei.

În mai 2022, procuratura a decis că nu există temei pentru a-l atrage pe Pavlescu la răspundere penală pentru dezertare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, ministerul armean al afacerilor externe își explică deciziile făcând referire la „situația umanitară catastrofală din Gaza”, dar și la speranța privind „stabilirea unei reconcilieri durabile între popoarele evreiesc și palestinian”.

Totodată, diplomația armeană face apel la un armistițiu imediat în Fâșia Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor „fără precodinții”.

În același timp, Armenia susține că soluția celor două state „este singura cale prin care palestinienii și israelienii își pot realiza aspirațiile lor legitime”.

• Vezi și: UE a discutat în premieră posibile sancțiuni împotriva Israelului. Încă trei țări europene recunosc statul palestinian
  

La 28 mai, Norvegia, Irlanda și Spania au anunțat că recunosc statul Palestina, care include Fâșia Gaza și Cisiordania, sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene și cu Ierusalimul de Est drept capitală. La 5 iunie, Parlamentul Sloveniei a adoptat o decizie similară, de recunoaștere a Palestinei ca stat.

Israelul a răspuns de fiecare dată furios, acuzând țările respective că sprijină terorismul palestinian, inclusiv mișcarea Hamas, cu care Israelul este angajat într-un război, în Gaza, de opt luni.

Până în iunie curent, Palestina era recunoscută oficial drept stat de 145 din cele 193 de țări membre ale ONU.

În Europa, o recunosc mai ales țările estice, care au moștenit decizia de la fostele lor regimuri comuniste.

R. Moldova și alte câteva țări apărute după dezmembrarea URSS încă nu recunosc statul palestinian. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În același decret, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, este desemnată în calitate de șef al delegației și de negociator-șef al procesului de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și de negociere a proiectului Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Coordonarea procesului de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și organizarea și funcționarea echipei de negociere se vor desfășura conform mecanismului național stabilit de Guvern, se mai menționează în document.

Într-un mesaj pe Facebook, Maia Sandu afirmă că Republica Moldova a îndeplinit toate recomandările Comisiei Europene. Astfel, la doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, va avea loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova - UE, la 25 iunie, care fixează începerea negocierilor de aderare.

Președinta spune că în spatele acestor eforturi de modernizare a țării stau mii de oameni din instituțiile statului și munca fiecăruia dintre ei are un impact crucial asupra obiectivului de țară - de a pregăti Republica Moldova pentru aderare până în 2030.

Pe 14 iunie, ambasadorii țărilor Uniunii Europene și-au dat acordul de principiu asupra cadrului negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, făcând posibil ca începerea oficială a negocierilor să aibă loc la o conferință interguvernamentală pe 25 iunie. Vineri, 21 iunie, UE a anunțat oficial că negocierile vor începe marțea viitoare, după-masă, mai întâi cu Ucraina, apoi cu R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Țările UE au depășit opoziția Ungariei: R. Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare, la o ceremonie pe 25 iunie

Joi, pe 20 iunie, parlamentul Țărilor de Jos a votat în favoarea aprobării cadrului de negocieri pentru Ucraina și Moldova, eliminând astfel ultimul obstacol pentru ca UE să deschidă în mod oficial negocierile de aderare cu ambele țări săptămâna viitoare.

Cadrul de negocieri aprobat de ambasadorii UE pe 14 iunie și văzut de Europa Liberă include pentru Ucraina condiția că va asigura un „tratament nediscriminatoriu pentru persoanele aparținând minorităților naționale”. Într-un paragraf special, Ucrainei i se cere să adopte un plan de acțiuni pentru a apăra drepturile minorităților naționale, inclusiv la folosirea limbii materne și inclusiv în educație. Ucrainei i se mai cere să respecte „cu bună credință” acorduri bilaterale relevante cu țări membre ale UE.

Cadrul de negocieri pentru R. Moldova nu include asemenea prevederi.

Oficialii UE vor să țină ceremonia de începere a negocierilor cu Ucraina și R. Moldova pe 25 iunie, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria. Dar sursele Europei Libere spun că intrarea în capitolele propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou.

Atunci, va exista deja și o nouă Comisie Europeană, executivul UE, care urmează a fi instalată în urma recentelor alegeri pentru Parlamentul European.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Sănătății, absolvenții programelor de studii superioare de licență ai Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” care și-au făcut studiile la buget au primit fișele de îndreptare cu care ar trebui să se prezinte la locul de repartizare.

„Repartizării obligatorii sunt supuși doar studenții care și-au făcut studiile cu finanțare bugetară. S-au prezentat studenții care au învățat la buget și au fost invitați în ordine descrescătoare a mediei. Ei și-au selectat locul dorit, unde se vor prezenta în termen de trei luni”, a spus Europei Libere conferențiara universitară Virginia Șalaru, care a făcut parte din comisia de repartizare.

Din cei șapte absolvenți ai programului Tehnologie Radiologică din anul 2024, cinci au învățat la buget. Ei au ales să lucreze în patru instituții medicale din Chișinău și într-un spital raional. Și unul din absolvenții care a învățat cu taxă de studii a solicitat să meargă într-un spital raional.

Embed Răspândește

Prima promoție de tehnicieni radiologi cu facultate

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00

Programul de Asistență Medicală Generală are 11 absolvenți în acest an, dintre care cinci și-au făcut studiile la buget. Trei au ales să lucreze la Chișinău și doi vor merge în raion.

Alți 14 studenți au absolvit programul de Sănătate Publică, dintre care nouă – din contul statului. Șase vor merge să lucreze în spitalele raionale, iar trei nu s-au prezentat la repartizare.

Patru din cei 10 absolvenți ai programului de Optometrie au învățat la buget. Unul dintre ei va merge într-un centru raional, trei vor rămâne la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Raioane întregi fără niciun specialist și 20% din medici – pensionari. Tabloul sistemului sanitar din R. Moldova

Potrivit listei cu locurile vacante din instituțiile medicale publice, acum este nevoie de 86 de asistenți medicali, 73 de tehnicieni radiologi, 18 specialiști în sănătate publică și 10 optometriști. În total, sunt 188 de locuri vacante.

De curând, autoritățile au modificat legea ocrotirii sănătății, astfel încât și absolvenții programelor de studii de licență, nu doar de rezidențiat, vor beneficia de anumite facilități dacă vor merge să lucreze în spitalele din țară, unde e cel mai mare deficit de cadre.

Ei vor primi 120 de mii de lei după trei ani de activitate, 70 de mii după al patrulea an și alți 70 de mii după anul cinci de activitate. De asemenea, aceștia vor beneficia compensații pentru închirierea spațiului locativ, pentru consumul de energie termică și electrică și de compensații la cheltuielile pentru transport.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul unei conferințe de presă, deputata PAS, Marina Morozova, a spus că, potrivit datelor statistice, doar în Chișinău se vând anual 20.000 de case și apartamente, iar 60% dintre aceste tranzacții au loc prin agenții imobiliari. Doar pe parcursul anului 2023, în ce privește apartamentele noi, volumul investițiilor se ridică la 490 de milioane de euro.

„Această reglementare este justificată pentru a preveni nereguli pe piața imobiliară și a proteja clientul, cetățeanul”, a spus deputata PAS, Marina Morozova.

Parlamentarii propun ca prin lege să fie stabilit un mecanism de autorizare a agenților imobiliari, care vor fi obligați să urmeze cursuri de specializare și să dețină un certificat de prestare a serviciilor de intermediere a tranzacțiilor imobiliare.

Totodată, urmează să fie creat un registru electronic al agenților imobiliari, iar cei care nu se vor înregistra, riscă să nu mai aibă dreptul să activeze. Totodată, agenții vor putea activa exclusiv în baza unui contract încheiat cu clienții și a bonului de plată oferit acestora.

O altă prevedere se referă la crearea Registrului electronic al tranzacțiilor imobiliare. Astfel, fiecare tranzacție imobiliară intermediată de un agent imobiliar ar urma să fie inclusă în acest registru, alături de date referitoare la locul aproximativ al imobilului, suprafața acestuia, prețul, comisionul perceput de agent etc.

„Planificăm ca acest registru al tranzacțiilor să fie disponibil public într-o anumită formă (care să respecte datele personale). Vrem să facem asta pentru a crește transparența acestor tranzacții, astfel ca potențiali cumpărători să fie informați și să fie redus riscul ca aceștia să fie jecmăniți de comisioane exagerate”, a spus președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian.

Alături de colega sa, deputata Marina Morozova, el a invocat necesitatea acestui proiect de lege prin faptul că a primit foarte multe plângeri de la cetățeni referitor la prețurile mari la apartamente, comisioane exagerate, lipsă de transparență și neprofesionalism de la unii agenți.

„Oamenii, atunci când fac tranzacții imobiliare, trebuie să aibă toată informația la îndemână referitor la condițiile apartamentului, starea blocului, comisioane, să poată compara mai ușor prețul în raport cu alte oferte din zona și să poată vedea dacă agentul este unul de încredere sau nu. Mai multă ordine și transparență va duce și la mai multă concurență loială în acest sector”, a adăugat Marian.

Cei doi deputați au menționat că astfel de reglementări se regăsesc în țări precum Norvegia și Danemarca, iar o inițiativă similară este discutată și în Parlamentul României.

Proiectul de lege, care urmează să fie înregistrat în Parlament, va fi elaborat în comun cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmând să fie supus consultărilor publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Barca a fost văzută mai întâi miercuri după-masă de un petrolier care naviga din nord-vestul Spaniei spre Brazilia, la aproximativ 440 de mile nautice (815 km) sud de Tenerife, una din cele șapte insule ale arhipelagului Insulelor Canare, relatează Reuters.

Autoritățile maritime spaniole au cerut navei de croazieră să schimbe cursul și să salveze migranții. Echipajul de pe Insignia a recuperat și trei din cele cinci cadavre aflate în barcă. Două au trebuit să fie lăsate în mare din cauza vremii nefavorabile, care a îngreunat efortul marinarilor.

Insignia urmează să ajungă vineri în portul Santa Cruz, din Tenerife.

Insulele Canare sunt o destinație importantă pentru migranții din nord-vestul Africii, care pleacă cu miile, cel mai adesea în ambarcațiuni precare, în căutarea unei vieți mai bune în Europa.

Ministerul de Interne al Spaniei spune că anul trecut în țară au ajuns pe mare un număr record de migranți, 55.618, majoritatea în Insulele Canare – un număr dublu față de anul precedent.

Anul acesta, numărul celor sosiți în bărci a fost de peste 23.000.

Organizația neguvernamentală spaniolă Caminando Fronteras spune că peste 5000 de migranți au murit de la începutul anului curent încercând să ajungă în Spania pe mare, majoritatea pe „ruta atlantică”, adică spre Insulele Canare. În 2023 bilanțul a fost de 6.600 morți, dublu față de 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul nu a fost făcut de sportivul însuși, ci de șeful Federației Ruse de Ciclism, Veaceslav Ekimov. El a spus că ar fi vorba de nepotriviri de calendar competițional, dar și că pe un traseu ca acela din Franța Vlasov ar avea puține șanse să obțină un rezultat bun.

La olimpiada de la Paris ar putea participa aproape 30 de sportivi din Rusia și Belarus care s-au calificat și au acceptat să concureze fără steag, ca „neutri”. Ambele țări sunt sancționate pe plan sportiv în legătură cu invazia din Ucraina.

Autoritățile ruse i-au criticat mereu pe cei care vor să participe în asemenea condiții, insinuând că își pun propriile interese deasupra dragostei de țară.

• Te-ar putea interesa și: Sportivii ucraineni, rugați să evite interacțiunile cu cei ruși și bieloruși la Jocurile Olimpice de la Paris

Vlasov, care are 28 de ani, a criticat invazia rusească din Ucraina încă din primele ei zile, în martie 2022.

„La fel ca alți ruși, vreau pacea. Nu sunt politician, iar pe oamenii de rând ca mine nimeni nu i-a întrebat dacă vor război”, a spus atunci Vlasov.

Câștigătorul ediției din 2022 a competiției Tour de Romandie concurează pentru echipa germană Bora-Hansgrohe, urmând să participe la Tour de France, care începe pe 29 iunie.

Liderii politici ai Ucrainei, precum și numeroși sportivi din Ucraina și țări aliate ei, au cerut Comitetului Internațional Olimpic să interzică în bloc participarea la Jocuri a rușilor și belarușilor. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Această donare se face cu condiția continuării negocierilor cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național”, subliniază comunicatul, CSAT, citat de Europa Liberă România.

Ucraina cere insistent aliaților ei să-i doneze sisteme Patriot sau similare, pe fondul atacurilor aeriene intense și frecvente ale Rusiei. Mai multe țări contactate de Kiev în acest sens, ca Spania sau Grecia, au refuzat până acum asemenea donație. Alți aliați, ca SUA, Germania sau Olanda, au anunțat, dimpotrivă, donații sau campanii de achiziție suplimentare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit de îndată pentru gestul românesc.

România a achiziționat în 2017 de la SUA șapte sisteme Patriot, cu 4 miliarde de dolari, dintre care a primit deocamdată două. AFP scrie că a fost cea mai mare achiziție de armament din istoria României.

La ședința CSAT de la București, de joi, s-a anunțat totodată că președintele Klaus Iohannis își retrage candidatura la postul de secretar-general NATO, care rămâne vacantă după sfârșitul mandatului deja prelungit al lui Jens Stoltenberg.

Iohannis nu va participa la alegerile prezidențiale românești și s-a înscris ca al doilea candidat la postul de la NATO, alături de premierul olandez la capăt de mandat Mark Rutte.

Săptămâna aceasta, Ungaria și-a retras opoziția față de candidatura lui Rutte, căruia premierul Viktor Orban îi pretinsese să-și ceară scuze pentru că a spus odată că va „îngenunchea” Ungaria.

Rutte rămâne astfel singurul candidat la postul ce va fi eliberat curând de Jens Stoltenberg. În presă s-a speculat că lui Iohannis i s-ar putea oferi un post de conducere la Uniunea Europeană, în cadrul schimbărilor de cadre din urma alegerilor pentru Parlamentul European, din iunie. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentarii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) consideră că modificările votate de majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate au fost operate „cu încălcarea procedurii legislative” și că ar urmări „alte scopuri decât cele declarate”. Ei au susținut că nu au fost respectate prevederile Regulamentului Parlamentului și ale legislației privind actele normative și transparența în procesul decizional.

Judecătorii Curții Constituționale au constatat că amendamentele propuse de deputatul PAS, Radu Marian, nu au fost supuse unei proceduri corespunzătoare de dezbatere și votare.

„Curtea a constatat lipsa unei legături indispensabile între obiectul proiectului de lege votat în prima lectură și amendamentele adăugate doar în a doua lectură”, se arată în hotărârea instanței.

Adoptat la 16 mai, amendamentul înaintat de deputatul PAS, Radu Marian, a prevăzut includerea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” în lista bunurilor nepasibile privatizării. Deputatul a argumentat propunerea prin faptul că interdicția va permite aplicarea unor condiții mai avantajoase la licitația pentru închirierea spațiilor la aeroport și că va creștere termenul de transmitere în chirie a acestora de la 3 la 5 ani.

• Vezi și: Licitația la Aeroportul Internațional Chișinău va fi relansată cu alte condiții

La 29 mai, Agenția Proprietății Publice (APP) a lansat pentru a treia oară o licitație pentru darea în arenda a spațiilor comerciale din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău.

Până în prezent, au fost organizate fără succes două licitații pentru spațiile comerciale de la Aeroport. Ultima a fost suspendată pe 16 aprilie, din motiv că singura companie înregistrată în competiție, Lagardere Travel Retail, nu a furnizat toate documentele necesare pentru a se califica în etapa finală.

Ambele licitații s-au aflat în vizorul organelor de drept. Procuratura Anticorupție a desfășurat o investigație în această privință, însă, la 17 mai, procurorii au decis să înceteze urmărirea penală pe acest caz.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te