Ştiri
Rușii au bombardat Lvovul. Morți, răniți, clădiri istorice distruse
Un atac aerian rusesc asupra orașului Lvov din vestul Ucrainei, nu departe de granița cu membra NATO Polonia, a ucis șapte persoane, a rănit mai mult de 30 și a distrus clădiri istorice din inima orașului, au declarat miercuri oficialii regionali.
Loviturile au avut loc la o zi după cel mai sângeros atac din acest an, când Rusia a lovit cu două rachete balistice un institut militar din orașul Poltava, în zona centrală a Ucrainei, omorând 50 de persoane și rănind alte câteva sute, relatează Reuters.
Printre cei uciși în Lvov de atacul cu drone și rachete se numără o fată de 14 ani, potrivit primelor detalii, iar printre răniți se numără cinci copii, a declarat guvernatorul regional, Maksîm Kozîțki, pe Telegram.
Andrii Sadovîi, primarul orașului Lvov, care este centrul administrativ al regiunii mai extinse Lvov, a declarat că printre morți se numără o asistentă medicală și un bărbat și că 35 de persoane primesc ajutor medical.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski: zeci de morți într-un atac rusesc la Poltava, în Ucraina
Într-un videoclip postat pe Telegram, care îl arăta pe primar printre resturile unei clădiri distruse, acesta a declarat că peste 50 de edificii, de la școli la case și clinici, majoritatea în inima orașului, au fost avariate.
Un martor Reuters din oraș a relatat, de asemenea, despre pagube la clădiri.
Polonia vecină a ridicat miercuri de la sol avioane de luptă pentru a treia oară în opt zile pentru a-și apăra spațiul aerian, a declarat comandamentul operațional al forțelor armate.
„Este o nouă noapte foarte agitată pentru întregul sistem de apărare aeriană din Polonia din cauza... aviației cu rază lungă de acțiune a Federației Ruse, care efectuează lovituri”, a declarat comandamentul pe X.
Miercuri, Rusia a lovit, de asemenea, Kievul și alte câteva regiuni cu rachete, dar nu au fost raportate imediat pagube.
- Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului
Rusia a lovit Ucraina cu sute de rachete și drone în ultimele 10 zile, în ceea ce unii bloggeri militari ruși numesc răspunsul Moscovei la recenta incursiune a Kievului pe teritoriul său, în regiunea Kursk.
Rusia nu a comentat încă atacurile de marți de la Poltava și nici atacurile de miercuri de la Lvov și Kiev. Moscova spun mereu că loviturile sale vizează infrastructura militară, energetică și de transport a Ucrainei, nu civilii. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Tarlev poate colecta semnături pentru a candida la prezidențiale. CEC i-a înregistrat un nou grup de inițiativă
Fostul premier, Vasile Tarlev, poate strânge din nou semnături, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) i-a admis în ședința din 3 septembrie, cererea de înregistrare a grupului de inițiativă constituit în susținerea sa.
De această dată, Tarlev va colecta semnături în calitate de candidat desemnat de Partidul „Viitorul Moldovei” pe care îl și conduce. Inițial, el a încercat să colecteze semnături pentru a fi înregistrat drept candidat independent.
Susținătorii lui Tarlev trebuie să strângă minim 15 mii de semnături în susținerea candidaturii fostului premier până la 20 septembrie inclusiv.
Anterior, la 29 august, CEC a anulat decizia de înregistrare a grupului său de inițiativă, pe motiv că fostul premier era încă lider de partid la momentul desemnării, iar susținătorii săi colectau semnături sub bannerele formațiunii „Viitorul Moldovei”.
Tarlev a contestat această decizie la Curtea de Apel Chișinău. Marți, 3 septembrie, judecătorii instanței i-au respins cererea ca inadmisibilă.
Până în prezent, CEC a înregistrat 12 grupuri de inițiativă. Dintre acestea, 11 urmează să colecteze semnături de susținere pentru următorii candidați: Maia Sandu; Ion Chicu; Octavian Țîcu; Tudor Ulianovschi; Renato Usatîi; Irina Vlah; Igor Munteanu; Victoria Furtună; Andrei Năstase; Alexandru Arseni.
La 2 septembrie, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a devenit primul candidat înregistrat oficial de CEC în cursa pentru prezidențialele din 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Pentru ce profesii au optat tinerii care au ales să studieze la colegii și școli profesionale
Aproape zece mii de tineri au fost admiși la studii cu finanțare de la bugetul de stat în învățământul profesional tehnic.
În urma desfășurării turului doi al sesiunii de admitere, în anul de studii 2024-2025, circa 3.502 de tineri au fost admiși la buget în colegii și la centrele de excelență, iar alți 6.166 – în școlile profesional tehnice,
Potrivit ministerului Educației, numărul celor care au optat pentru învățământul dual (formă de învățământ în care studiile sunt îmbinate cu angajarea în câmpul muncii) este mai mare cu 54% față de numărul de elevi înmatriculați anul trecut. În anul curent, la învățământul dual, cu finanțare bugetară, au fost admise 291 persoane în cadrul colegiilor și centrelor de excelență și 1.206 – în școlile profesionale.
La contract au fost admiși 5.501 de candidați în colegii și centre de excelență și 192 – în școli profesionale. Șeful direcției politici în domeniul învățământului profesional tehnic, Silviu Gâncu, a spus Europei Libere că și după al doilea tur de admitere au rămas locuri libere cu finanțare de la bugetul de stat.
Cu trei zile înainte de încheierea primului tur de admitere, care a avut loc între 15 iulie și 9 august, niciuna din cele 32 de școli profesionale din țară nu a suplinit numărul locurilor cu finanțare de la buget.
În colegii și centrele de excelență, cele mai solicitate au fost specialitățile din domeniile tehnologiei informației, asistenței medicale, învățământului primar, contabilității și jurisprudenței.
Cei care au ales să meargă la școlile profesionale au optat mai mult pentru profesii cum sunt cele de: electrician, mecanic, operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor, bucătar și controlor al calității produselor alimentare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Mircea Geoană a demisionat de la NATO și candidează la Președinția României
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunțat că demisionează de la Alianța Nord Atlantică începând de săptămâna viitoare. El a precizat că demersul este legat de intenția sa de a candida pentru funcția de președinte al României la alegerile din toamnă.
Mircea Geoană își va încheia mandatul de secretar general adjunct al NATO pe 10 septembrie.
Poziția de secretar general adjunct al NATO va fi preluată de germanul Boris Ruge, actual secretar general adjunct pentru afaceri politice și politica de securitate al Alianței, care conduce echipa responsabilă cu afacerile politice la Statul Major Internațional al NATO.
Mircea Geoană anunțase deja, pe 25 august, într-un interviu la Digi 24, că „la nivel personal” decizia legată de candidatura sa la alegerile prezidențiale din noiembrie/ decembrie era deja luată.
Mircea Geoană, în vârstă de 66 de ani, este din octombrie 2019 secretar general adjunct al NATO. El conduce în sondajele de opinie dinaintea prezidențialelor din România, al căror prim tur va avea loc la 24 noiembrie.
- Te-ar putea interesa și: Premierul Marcel Ciolacu îşi anunţă candidatura la prezidenţialele din România
A fost președintele Partidului Social Democrat (PSD) din 2005 până în 2010, iar în 2009 a fost candidatul partidului la funcția de președinte al României. A pierdut cursa la limită, cu o diferență de 0,66% în fața lui Traian Băsescu.
Între 2008 și 2011, Geoană a fost președinte al Senatului României. De asemenea, a fost ministrul de Externe al României între 2000 și 2004.
Între 1996 și 2000, Geoană a fost ambasador al României în Statele Unite.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Versiunea Poliției: Interlopul turc asasinat în iulie la Chișinău, victima unei „crime din răzbunare”
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a spus marți, 3 septembrie, că omorul cetățeanului turc Eren Izzet din 10 iulie a fost o „crimă din răzbunare”, pentru implicarea acestuia în uciderea fratelui presupusului asasin, în 2012.
La un briefing de presă de marți, 3 septembrie, procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtună, a spus că presupusul asasin a acționat alături de alți trei complici, doi dintre care au fost puși sub învinuire și reținuți de autorități.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că crima a fost planificată în cele mai mici detalii, iar principalul suspect a folosit o identitate furată. Presupusul asasin alături de unul dintre complici au ajuns în R. Moldova pe 15 iunie, cu cursa aeriană Chișinău-Larnaca. Cei doi au mai fost anterior în țară.
- Vezi și: Doi complici la omorul din Chișinău, reținuți de Poliție. Cazul va fi discutat în Parlament
De la aeroport, aceștia au fost preluați de o femeie, cetățeană a R. Moldova, care figurează și ea în calitate de complice în dosar, fiind și concubina unuia din complicii la realizarea crimei.
Femeia a fost reținută de procurori, iar locuința și mașina ei au fost percheziționate luni, 2 septembrie, a precizat șeful interimar al PCCOCS, Victor Furtună. Ea a asigurat transportarea presupusului ucigaș prin capitală, iar ulterior a avut sarcina de a distruge probele.
Un alt complice a venit în R. Moldova pe 7 iulie, și a preluat rolul femeii asigurând deplasarea presupusului ucigaș prin oraș, cu o mașină închiriată de la Iași. El a părăsit țara în ziua asasinatului pe la Leușeni, plecând în Germania.
Datele Poliției arată că presupusul asasin și unul dintre complici au frecventat mai multe tiruri pentru exerciții de tragere. Bicicleta electrică utilizată la realizarea crimei a fost cumpărată dintr-un mall din capitală pe 15 iunie. Cumpărătorul a refuzat să furnizeze datele personale pentru a obține o reducere sau garanție.
Unul dintre complici, potrivit oamenilor legii, a închiriat un apartament prin aplicația „Airbnb” în preajma localului unde a avut loc crima, iar de la balconul acestuia prin intermediul unei camere video monitoriza zona.
Șeful IGP afirmă că omorul ar fi fost comis din răzbunare, întrucât cetățeanul turc ucis l-ar fi omorât în 2012 pe fratele presupusului asasin.
Ultimul, potrivit oamenilor legii, a părăsit R. Moldova la câteva ore după ce a săvârșit omorul pe la vama Sculeni. Apoi, din Iași, acesta a plecat cu avionul spre Bergamo, Italia.
Unul dintre complici a plecat din R. Moldova cu o săptămână înaintea producerii crimei, cu ruta Chișinău - Istanbul. El a fost reținut în Marea Britanie la 30 august, iar autoritățile moldovene urmează să verifice dacă pot solicita extrădarea acestuia.
Omorul cetățeanului turc, Eren Izzet, care era și solicitant de azil în R. Moldova, a avut loc în amiaza zilei de miercuri, 10 iulie. Victima se afla la o terasă din sectorul Rîșcani al capitalei, când o persoană cu fața acoperită, care se deplasa pe o bicicletă, a tras șapte focuri în capul și spatele bărbatului, după care a fugit de la locul crimei.
- Te-ar putea interesa: Știau că prezintă pericol, dar nu au grăbit extrădarea. Asasinarea cetățeanului turc dezvăluie lacunele din sistemul de azil
În urma acestui caz, autoritățile au identificat mai multe lacune în legislația privind imigrația și azilul, printre care și tergiversarea dosarului azilantului prin instanțele de judecată, deși era cerută extrădarea sa. În urma consultărilor publice, Parlamentul a votat modificarea legislației în lectură finală, pe 31 iulie.
În același timp, o anchetă a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) a Ministerului Afacerilor Interne a dus la demiterea conducerii Inspectoratului General pentru Migrație, fiind relevate mai multe nereguli în cadrul instituției și a cetățeanului turc asasinat la 10 iulie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: zeci de morți într-un atac rusesc la Poltava, în Ucraina
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că zeci de persoane au fost ucise într-un atac rusesc efectuat marți asupra orașului Poltava din centrul Ucrainei, care a lovit o unitate militară de învățământ.
„Mai mult de 180 de persoane au fost rănite. Din păcate, sunt mulți morți. Până în prezent, au fost raportate 41 de persoane decedate”, a declarat Zelenski.
„Am primit rapoarte preliminare privind atacul rusesc din Poltava. Conform informațiilor disponibile, două rachete balistice au lovit zona. Acestea au vizat o instituție de învățământ și un spital din apropiere, distrugând parțial una dintre clădirile institutului de telecomunicații”, a spus Zelenski într-un video, adăugând că operațiune de salvare continuă.
Mai devreme, autoritățile ucrainene au declarat că au fost doborâte 27 din cele 35 de drone lansate de Rusia în timpul unui atac rusesc de marți dimineață (3 sept.). Forțele aeriene ucrainene au mai transmis că Rusia a lansat în atac, de asemenea, trei rachete balistice și o rachetă ghidată.
Un băiat de opt ani se află printre cele două persoane ucise în atacurile rusești asupra regiunii Zaporojie din sud-estul Ucrainei, în timp ce o a treia a murit într-un atac cu rachete asupra orașului central Dnipro, au declarat autoritățile regionale.
Luni, regiunea Zaporojie a fost vizată de peste 300 de atacuri asupra a 11 așezări, iar loviturile au avariat mai multe clădiri din regiune, au transmis autoritățile militare ucrainene.
- Te-ar putea interesa și: Rusia lansează un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului
Luni seara, armata rusă a lansat rachete asupra orașului Dnipro din centrul Ucrainei. În urma atacurilor, o persoană a murit și trei au fost rănite iar mai multe case din regiune au fost avariate în Dnipropetrovsk, a declarat Serghei Lisak, guvernatorul regional al regiunii. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
ONU, îngrijorată de interzicerea bisericii pro-ruse din Ucraina
Biroul ONU pentru Drepturile Omului a declarat marți că studiază interzicerea de către Kiev a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliată Rusiei, afirmând că noua legislație ridică probleme serioase privind libertatea religioasă, informează AFP.
Parlamentul ucrainean a votat luna trecută în favoarea interzicerii bisericii pro-ruse, o măsură despre care Kievul spune că va consolida independența națională, în cadrul unui efort mai amplu de a rupe cu instituțiile pe care le consideră aliniate Moscovei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat proiectul de lege la 24 august.
„La prima vedere deja, putem spune că legea ridică probleme în ceea ce privește conformitatea cu standardele internaționale privind drepturile omului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Biroului pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani, în cadrul unei conferințe de presă.
Biserica Ortodoxă Ucraineană susține că s-a despărțit oficial de patriarhia Moscovei în 2022, după invazia rusă pe scară largă, dar oficialii ucraineni îi acuză în mod repetat pe clericii săi că rămân loiali Rusiei.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina interzice Biserica Ortodoxă Rusă și dă ultimatum preoțimii ucrainene care ascultă de ea
Criticii și susținătorii legii, deopotrivă, spun că ea va fi, de fapt, greu de aplicat.
Astfel, legea cere ca statul ucrainean să dea în judecată fiecare comunitate religioasă în parte, ceea ce reprezintă o sarcină dificilă, având în vedere că până la nouă mii de astfel de comunități aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.
În fiecare caz, dacă o comunitate religioasă pierde, legea stabilește că apelul este judecat direct de Curtea Supremă, care are ultimul cuvânt de spus.
Legea ucraineană a fost criticată vehement de Rusia, dar și de Papa Francisc, care a spus că orice interdicție în domeniul religios este dăunătoare.
În Moldova, unde ca și în Ucraina există două biserici ortodoxe, dintre care una ascultă de Moscova, guvernarea pro-occidentală a negat repetat că s-ar pregăti vreo interdicție împotriva Mitropoliei Moldovei, cea subordonată Patriarhiei ruse. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România: Parlamentul aprobă donarea sistemului Patriot Ucrainei
În România Camera Deputaților a adoptat marţi proiectul de lege inițiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina, cu 245 de voturi „pentru”, 29 de voturi „contra” şi o abţinere.
Votul de marți, 3 septembrie, de la Camera Deputaților vine după ce, luni seara, și Senatul a aprobat legea. Următorul pas pentru intrarea în vigoare a legii este ca președintele Klaus Iohannis să o promulge.
Potrivit textului proiectului de lege întocmit de Ministerul Apărării Naționale (MApN), „finalizarea actului de donaţie va contribui la accentuarea poziţiei României ca furnizor de securitate regional şi la consolidarea relației de parteneriat cu Statele Unite ale Americii”.
- Te-ar putea interesa și: Aritmetica sistemelor Patriot în România: au fost două, vor fi patru, unul pleacă în Ucraina
Proiectul de lege aprobat de Parlament menționează că România va furniza unul dintre cele şapte sisteme Patriot în configurația 3+ pe care le-a cumpărat de la SUA.
Configuration 3+ este cea mai modernă variantă a sistemului de apărare Patriot și este folosită de Statele Unite și alți aproape 20 de aliați. Această configurație se bazează pe sisteme radar de înaltă performanță și rachete interceptoare aeriene avansate cu numele PAC-3, care pot lovi rachete balistice aflate la distanțe de până la 20 de kilometri. O baterie conține patru rachete PAC-3, spre deosebire de versiunea anterioară PAC-2, care conține doar una. Un sistem Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă costă aproape 4 milioane de dolari.
Decizia deputaților români vine pe fondul cererilor înnoite ale Ucrainei ca aliații să-i furnizeze cât mai repede armamentul promis, în special sistemele antiaeriene, într-o vreme când rușii și-au intensificat bombardamentele, inclusiv asupra capitalei Kiev, unde au fost lovite chiar și școli și grădinițe.
Într-o declarație făcută săptămâna trecută, la o conferință de securitate de la Praga, ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba a spus: „Intrăm, ca și dumneavoastră, într-un an școlar și trebuie să ne protejăm orașele. Trebuie să ne protejăm copiii. Așadar, îi îndemn pe toți partenerii care și-au luat angajamente să livreze în sfârșit aceste sisteme”. Kuleba nu a numit însă țările responsabile pentru întârzieri.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Un liceu cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română
La Liceul Teoretic „Mihail Ciachir” din municipiul Ceadîr-Lunga din autonomia găgăuză a fost inaugurată pe 2 septembrie prima clasă gimnazială în care studiile se desfășoară exclusiv în limba română. Este vorba despre o clasă de a V-a.
Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la Ministerul Educației a spus că este foarte importantă extinderea numărului claselor în limba română în autonomia găgăuză.
„Aceasta oferă posibilitatea copiilor să se integreze mai ușor. Mai mult, această clasă va servi drept model pentru alți doritori care vor să studieze în limba română în viitor”, a declarat Ivan Duminica.
Și Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a felicitat elevii cu începutul noului an de studii și a oferit cărți și rechizite pentru noua clasă.
În Liceul Teoretic „Mihail Ciachir” din Ceadîr-Lunga, care este cu predare în limba rusă, funcționează și clasele primare I-IV cu predare în limba română, unde învață 57 de copii.
Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat este singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Găgăuzia.
În școală învață 600 de copii, iar pentru că numărul alolingvilor care vor să învețe în română a crescut, cu ajutorul guvernului României, administrația instituției mai construiește un bloc de studii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
În Spania a fost cel mai fierbinte august de când se fac măsurători
Spania a avut în 2024 cea mai caldă lună august de la începutul înregistrărilor, cu o temperatură medie de 25 de grade Celsius, a anunțat marți agenția meteorologică națională.
Recordurile de căldură au căzut sau au fost egalate în mai multe locuri din întreaga lume în această vară, inclusiv în Japonia și în unele părți ale Chinei, notează AFP.
„Luna august 2024 a fost cea mai caldă din istorie în Spania continentală”, a declarat agenția meteorologică AEMET într-o postare pe X, fostul Twitter, luni seara.
Temperatura medie a fost cu două zecimi mai mare decât cea din 2003 și 2023, care au fost anterior cele mai calde luni august din istoria Spaniei, a precizat agenția.
Judecând după temperaturile înregistrate până acum în acest an, 2024 ar putea deveni cel mai călduros an din Spania de la începutul înregistrărilor, la egalitate cu 2022, au mai declarat experții.
Până în prezent, 2022 a fost cel mai cald an înregistrat, cu o temperatură medie de 15,7C.
- Te-ar putea interesa și: Toropiți de căldură, turiștii europeni privesc spre nord, speriind... Norvegia
În august, monitorul climatic al UE, Copernicus Climate Change Service, a declarat că este „din ce în ce mai probabil” ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată la nivel mondial.
Zone întinse din China au avut parte luna trecută de cea mai călduroasă lună august înregistrată vreodată, în timp ce autoritățile japoneze au anunțat că această vară a fost cea mai călduroasă de la începutul înregistrărilor. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Trei prim-miniștri europeni vor veni la Chișinău în luna septembrie
Prim-miniștrii Poloniei, Luxemburgului și Greciei vor vizita R. Moldova în următoarele două săptămâni. Guvernul de la Chișinău spune că vizitele vin să sublinieze „susținerea partenerilor pentru calea de modernizare și integrare europeană a R. Moldova”.
Prima vizită, cea a premierului Poloniei, Donald Tusk, va avea loc miercuri, 4 septembrie. Șeful Guvernului de la Varșovia va avea întrevederi cu prim-ministrul Dorin Recean, urmată de o ședință a celor două delegații, după care vor susține o conferință de presă comună.
Tusk va avea o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și președinta Maia Sandu, iar ulterior va susține un discurs în cadrul ședinței festive a legislativului.
Ulterior, pe 12-13 septembrie, la Chișinău se va afla premierul Luxemburgului, Luc Frieden, urmat pe 16 septembrie de prim-ministrul Greciei, Kiriakos Mitsotakis.
Ultima vizită a unui oficial străin în R. Moldova a avut loc la 31 august, când la Chișinău, de Ziua Limbii Române, s-a aflat președintele României, Klaus Iohannis care a semnat o declarație comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
La începutul săptămânii trecute, pe 27 august, când R. Moldova a sărbătorit 33 de ani de independență, la Chișinău au sosit președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Oficialii au semnat o declarație de sprijin a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Câteva zile mai devreme, la 21 august, la Chișinău a fost și cancelarul german, Olaf Scholz, care a promis, alături de președinta Maia Sandu, că Germania va ajuta în continuare R. Moldova „din răsputeri”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin vizitează Mongolia. Nu sunt semnale că va fi arestat pentru crimele din Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marți cu omologul său mongol la Ulaanbaatar, aceasta fiind prima sa vizită într-o țară membră a Curții Penale Internaționale (CPI) de când instanța a emis un mandat de arestare pe numele său anul trecut.
Putin a fost întâmpinat de o gardă de onoare când a aterizat în capitală luni seară, la începutul călătoriei văzută de unii ca o sfidare față de CPI, Kiev, Occident și organizațiile pentru drepturile omului, care au cerut arestarea sa.
Marți, el s-a întâlnit cu președintele mongol Ukhnaagiin Khurelsukh în impunătoarea Piață Genghis Khan din Ulaanbaatar, cunoscută și ca Piața Sukhbaatar.
O fanfară a intonat melodii marțiale și imnurile naționale rus și mongol în timp ce cei liderii se aflau în piață, lângă soldați mongoli îmbrăcați în uniforme tradiționale, unii dintre ei călare.
AFP amintește că liderul rus este căutat de CPI, care își are sediul la Haga, pentru presupusa deportare ilegală a copiilor ucraineni după ce trupele sale au invadat țara vecină în februarie 2022.
Ucraina a condamnat lipsa de reacție a mongolilor, acuzând țara din inima Asiei că își asumă responsabilitatea pentru „crimele de război” ale lui Putin, după ce autoritățile nu l-au reținut la aeroport.
Kievul a îndemnat Mongolia să execute mandatul de arestare, după ce CPI a declarat săptămâna trecută că toți membrii ei au „obligația” de a-i reține pe cei căutați de instanță.
În practică, însă, sunt puține lucruri care pot fi făcute dacă Ulaanbaatar nu se conformează.
- Te-ar putea interesa și: Putin a sosit în Mongolia. Teoretic, ar putea fi arestat în baza unui mandat internațional
O democrație situată între giganții autoritari Rusia și China, Mongolia se bucură de legături culturale strânse cu Moscova, precum și de o relație comercială vitală cu Beijingul.
Mongolia s-a aflat sub influența Moscovei în timpul erei sovietice.
De la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Mongolia a încercat să mențină relații de prietenie atât cu Kremlinul, cât și cu Beijingul.
Țara nu a condamnat ofensiva Rusiei în Ucraina și s-a abținut în timpul voturilor privind conflictul la Organizația Națiunilor Unite.
Kremlinul a declarat săptămâna trecută că nu este îngrijorat că Putin ar putea fi arestat în timpul vizitei.
Putin, afară!
Piața Genghis Khan din capitala mongolă a fost împodobită marți cu steaguri mongole și rusești uriașe pentru prima vizită a lui Putin în țară în ultimii cinci ani.
Cu o zi înainte, acolo a avut loc un mic protest, o mână de manifestanți ținând o pancartă care cerea: „Scoateți-l pe criminalul de război Putin de aici”.
Participanții la alt protest, planificat pentru marți, a fost împiedicat de securitatea strictă să se apropie de liderul rus.
În schimb, manifestanții s-au adunat aproape de „Monumentul celor reprimați politic”, care onorează victimele regimului comunist al Mongoliei, susținut de sovietici timp de decenii.
Vizita lui Putin este concepută inclusiv pentru a marca cea de-a 85-a aniversare a unei victorii decisive împotriva Japoniei imperiale a forțelor mongole și sovietice.
Guvernul Mongoliei nu a comentat cererile de arestare a lui Putin.
Dar un purtător de cuvânt al președintelui Khurelsukh a ieșit pe rețelele de socializare duminică pentru a nega informațiile potrivit cărora CPI ar fi trimis o scrisoare prin care i-ar fi cerut să execute mandatul în timpul vizitei sale.
Rusia nu recunoaște jurisdicția CPI.
Și Amnesty International a avertizat luni că eșecul Mongoliei de a-l aresta pe Putin ar putea submina și mai mult legitimitatea CPI, întărindu-i în același timp poziția fostului spion KGB, aflat la putere de aproape un sfert de secol.
„Președintele Putin fuge de justiție”, a declarat Altantuya Batdorj, director executiv al Amnesty International Mongolia, citat de AFP.
„Orice călătorie într-un stat membru al CPI care nu se încheie cu o arestare va încuraja actualele politici ale președintelui Putin și trebuie văzută ca parte a unui efort strategic de subminare a activității CPI”, a mai spus activistul.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CEC a respins înregistrarea a încă două grupuri de inițiativă
Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins în ședința de luni, 2 septembrie, înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea lui Avelin Tabarcea și Vladimir Borodachi. Ambii voiau să candideze independent la președinție.
În privința lui Avelin Tabarcea, care a moderat evenimente organizate de echipa oligarhului fugar Ilan Șor, membrii CEC au avut mai multe întrebări legate de apartenența politică a acestuia și a unor membri ai grupului său de inițiativă.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a spus că, potrivit datelor publice, Tabarcea a candidat la funcția de consilier raional în raionul Briceni la alegerile locale, pe listele Partidului „Șansă”, care a fost ulterior exclus din cursa electorală printr-o dispoziție a Comisiei Situații Excepționale cu două zile înainte de alegeri.
Înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea lui Avelin Tabarcea a fost respinsă după ce hotărârea nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CEC pentru a fi aprobată.
Membrii CEC au respins și cererea repetată de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte, Valentin Borodachi.
- Te-ar putea interesa și: Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale
În aceeași ședință, CEC a înregistrat partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” condus de Arina Spătaru în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie cu opțiunea „DA”.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile de la Tiraspol sărbătoresc 2 septembrie cu drapelul Rusiei. Un eveniment „vădit provocator”, spune Chișinăul
Autoritățile din regiunea transnistreană au marcat pe 2 septembrie 34 de ani de la proclamarea așa-zisei „republici moldovenești nistrene”, arborând la Tiraspol steagul regiunii secesioniste și steagul Federației Ruse, un eveniment descris la Chișinău drept „vădit (...) provocator”.
Într-o declarație citată de presa de la Tiraspol controlată de el, liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a spus că nu-și dorește „nicio escaladare a situației regionale”.
La Chișinău, Biroul Politici de Reintegrare a spus Europei Libere că, dimpotrivă, „în actualele condiții regionale, extrem de complexe”, ,asemenea evenimente ar „complica și mai mult dialogul privind reglementarea transnistreană”.
Krasnoselski a vorbit la festivități alături de Igor Smirnov, cel care s-a aflat în fruntea administrației de la Tiraspol în momentul secesiunii din 1990 și timp de încă 16 ani.
Autoritățile transnistrene care au întemnițat un activist pentru arborarea drapelului ucrainean la balconul său din Tiraspol la începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, au fost mereu atente în perioada invaziei pentru a nu irita Kievul. Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din detenție pe 16 mai curent.
- Te-ar putea interesa și: Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din închisoarea de la Tiraspol
Autoritățile de la Chișinău speră că apropierea de Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova să reintegreze regiunea separatistă. Dar într-o conferință de presă înainte de ceremoniile organizate pe 2 septembrie, Krasnoselski a spulberat aceste speranțe, spunând că administrația sa va continua să pledeze pentru recunoașterea independenței regiunii.
„Este regretabil faptul că Tiraspolul vorbește insistent despre pace și despre negocieri, dar folosește în continuare o retorică incisivă și tendențioasă”, se spune în reacția autorităților de la Chișinău pentru Europa Liberă.
Așa-numita republică moldovenească nistreană și-a autoproclamat independența pe 2 septembrie 1990, nefiind până în prezent recunoscută de niciun stat-membru al ONU, dar este susținută de Federația Rusă, lucru constatat inclusiv prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Stoianoglo, primul candidat înregistrat de CEC în cursa pentru prezidențiale
Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a înregistrat luni, 2 septembrie, pe Alexandr Stoianoglo, în calitate de candidat la funcția de președinte al R. Moldova. Fostul procuror general este candidatul desemnat de Partidul Socialiștilor, condus de ex-președintele Igor Dodon.
Stoianoglo a depus documentele pentru constituirea grupului său de inițiativă la 21 august. Trei zile mai târziu, fostul procuror general a anunțat că a strâns 25 de mii de semnături în susținerea sa la alegerile prezidențiale.
La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.
- Te-ar putea interesa și: Vara politică pe Facebook: Cine și cât a cheltuit pentru publicitate?
La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general – de corupție și abuz de putere. Ambii spun că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu, care a respins aceste acuzații.
Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional vor avea loc pe 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Oazu Nantoi nu va fi sancționat pentru declarațiile sale despre „moldovencele frumoase”
Poliția nu-l va sancționa pe deputatul PAS Oazu Nantoi pentru declarațiile sale despre „moldovencele frumoase” și „bordeluri”. Într-un răspuns pentru deputata Adela Răileanu, oamenii legii susțin că au încetat examinarea cazului fiindcă nu este identificată nici o încălcare a legii.
Într-o postare pe rețelele de socializare, deputata Adela Răileanu, care a și cerut sancționarea lui Nantoi, a spus că Poliția și Consiliul pentru Egalitate au ajuns la „constatări diametral opuse” în privința declarațiilor deputatului PAS.
„Consiliul pentru Egalitate a identificat elemente care pot fi considerate instigare la ură, dar poliția nu vede nicio problemă”, a spus Răileanu.
La sfârșitul lunii iulie, Consiliul pentru Egalitate a constatat că declarațiile lui Nantoi pot fi considerate „instigare la discriminare pe motive de prejudecată” pentru că ar asocia moldovencele cu prostituția. Discursul deputatului ar stigmatiza femeile „pe baza originii etnice și genului”, ceea ce ar crea un „climat de ură și discriminare”.
Cu toate acestea, Consiliul pentru egalitate a respins plângerea pe motiv că nu are atribuții pentru a sancționa „instigarea la discriminare”, prevăzută de Codul Contravențional. Astfel, Consiliul a decis să readreseze plângerea către Poliție.
Plângerea împotriva lui Nantoi a fost depusă de deputata socialistă Adela Răileanu, după discursul deputatului de pe 14 iunie. În luarea de cuvânt la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg din 5-8 iunie.
Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.
Anterior, Nantoi a spus Europei Libere că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.
La ședința Parlamentului din 27 iunie, Nantoi a fost îndemnat de colegele din legislativ să-și explice declarațiile. El a spus că poate să-și ceară scuze „de la cei care n-au citit declarația integrală și au înțeles tendențios mesajul”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin a sosit în Mongolia. Teoretic, ar putea fi arestat în baza unui mandat internațional
Președintele rus, Vladimir Putin, a sosit luni seară în Mongolia, unde va participa marți la ceremonii legate de înfrângerea agresorilor japonezi în Al Doilea Război Mondial.
Înaintea vizitei, Human Rights Watch (HRW) a cerut Mongoliei fie să-i refuze intrarea, fie să-l aresteze pe președintele rus.
Putin este căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru deportarea ilegală și transferul ilegal de minori din zonele ocupate ale Ucrainei - în Rusia. Mongolia este membră CPI din 2003.
„Mongolia și-ar sfida obligațiile internaționale ca membru al CPI dacă i-ar permite lui [Putin] să-l viziteze fără a-l aresta”, a declarat Maria Elena Vignoli, consilier senior pentru justiție internațională la HRW, într-un comunicat de presă emis pe 2 septembrie.
Kremlinul a declarat încă de pe 30 august că nu are „nici o îngrijorare” cu privire la călătorie, adăugând că Rusia are „un dialog minunat cu prietenii din Mongolia”.
- Te-ar putea interesa și: Finlanda le-ar putea interzice rușilor să cumpere proprietăți pe teritoriul ei
Președintele Putin este căutat de Curtea Penală Internațională (CPI) din 17 martie 2023, când judecătorii Curții au emis mandate de arestare împotriva lui și a consilierei sale pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război legate de deportarea și transferul ilegal în Rusia al copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei.
Conform tratatului fondator al Curții Penale Internaționale, Mongolia are obligația de a coopera cu Curtea, inclusiv prin arestarea și predarea oricăror suspecți care intră pe teritoriul său. Neavând propria forță de poliție, CPI trebuie să se bazeze pe state și pe comunitatea internațională pentru arestări.
Vizita lui Putin în Mongolia este prima într-o țară membră a CPI, de când instanța internațională a emis mandatul pe numele lui.
Putin urma să meargă în august, anul trecut, în altă țară semnatară a tratatului CPI, Africa de Sud, la un summit internațional. Vizita a fost anulată în ultimul moment, după ce o instanță sud-africană a decis că țara are obligația de a-l aresta, dacă intră pe teritoriul ei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
În Olanda ca în Moldova: noul an școlar, fără telefon mobil în sala de clasă
În școlile olandeze a intrat în vigoare luni o interdicție totală la nivel național privind telefoanele mobile.
Telefoanele în sălile de clasă din școlile secundare erau deja interzise de la începutul anului calendaristic, o măsură extinsă la școlile primare de la începutul noului an de studii.
Ministerul Educației de la Haga afirmă că telefoanele mobile distrag atenția elevilor și le reduc capacitatea de concentrare, ceea ce are un efect negativ asupra performanțelor la învățătură.
Telefoanele pot fi în continuare folosite în clasă dacă sunt necesare pentru conținutul lecției, de exemplu atunci când se învață despre cum trebuie folosite mass-media.
Elevilor li se permite, de asemenea, să folosească telefoanele mobile dacă depind de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilități. Răspunderea pentru aplicarea interdicției revine fiecărei școli în parte, scrie agenția germană de știri dpa.
Într-un reportaj despre această noutate, radioteleviziunea publică olandeză NOS a informat că în școlile în care telefoanele mobile sunt interzise chiar și în timpul pauzelor, în cadrul reglementărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie, atmosfera s-a îmbunătățit.
„Pauzele sunt mai sociale, elevii apucă să vorbească mai mult între ei”, a declarat cercetătorul Loes Pouwels, de la Universitatea Radboud din Nijmegen.
- Te-ar putea interesa și: Fără telefoane mobile la ore. De când intră în vigoare restricția
Interzicerea telefoanelor mobile în școli a fost obiectul unei dezbateri aprinse în Olanda. Inițial, mai mulți miniștri ai educației nu au crezut în necesitatea vreunei reglementări la nivel național, iar directorii de școli s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea unor decizii luate pe plan local.
Pe de altă parte, numeroși părinți au susținut că elevii de la școala primară nu ar trebui să aibă deloc smartphone-uri, ca să nu riște să devină dependenți de rețelele sociale.
Grecia, Italia și R. Moldova au interzis, de asemenea, telefoanele mobile în sălile de clasă, în timp ce Germania discută de ceva timp o astfel de măsură.
Un studiu recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), citat de dpa, recomandă utilizarea „limitată și responsabilă” a telefoanelor mobile în școli.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Noi șefi la Biroul Interpol Moldova și Inspectoratul național de securitate publică
Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat luni, 2 septembrie, că Gabriela Cristea va fi noua șefă a Direcției de cooperare polițienească internațională a instituției, cunoscută și ca Biroul Interpol Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă al instituției, Gabriela Cristea este doctor în drept, iar anterior a deținut și funcția de șefă a Direcției cooperare internațională și integrare europeană a Ministerului Afacerilor Interne.
Un nou șef are și Inspectoratul național de securitate publică al IGP. Este vorba de comisarul șef Victor Manole.
Fostul șef al Biroului Interpol Moldova, Viorel Tențiu, a fost reținut pe 4 iunie, într-un dosar în care funcționari publici din R. Moldova și din alte țări ar fi luat mită pentru a împiedica publicarea unor notificări de către Interpol și le ajutau să obțină azil sau statut de refugiat.
- Te-ar putea interesa și: Funcționari moldoveni, reținuți după ce ar fi ajutat infractori să fugă de Interpol
În prezent, Tențiu este suspendat din funcție și se află în arest la domiciliu.
Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar pe 2 aprilie 2024, în baza unor informații de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Finlanda le-ar putea interzice rușilor să cumpere proprietăți pe teritoriul ei
Guvernul Finlandei a propus să se interzică cetățenilor ruși, cu puține excepții, să cumpere proprietăți în țara nordică, din rațiuni legate de securitatea națională, a declarat luni ministrul Apărării de la Helsinki, Antti Hakkanen.
Relațiile dintre Finlanda și Rusia vecină s-au deteriorat de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022, care a făcut ca Helsinki să adere la alianța militară NATO după decenii de nealiniere.
Reuters a relatat că interdicția propusă privind achizițiile imobiliare i-ar excepta numai pe cetățenii cu dublă cetățenie și pe rușii cu reședință permanentă în Finlanda sau în alte țări ale Uniunii Europene. Propunerea face deocamdată obiectul consultărilor cu experții, înainte să fie supusă unui vot în parlament.
„Reglementările vizează prevenirea posibilelor influențe ostile împotriva Finlandei”, a declarat ministrul Hakkanen într-o conferință de presă.
- Te-ar putea interesa și: Finlanda, mai dură cu migranții ilegali. Polițiștii de frontieră le vor putea respinge cererile de azil
Finlanda monitorizează deja aproximativ 3.500 de proprietăți ale rușilor de pe teritoriul ei, a declarat ministrul, fără a oferi detalii.
Helsinki a încercat în ultima vreme să limiteze achizițiile de proprietăți ale cetățenilor ruși în apropierea unor locații strategice pe baza reglementărilor existente, blocând trei în octombrie anul trecut și alte trei în ianuarie anul acesta, informează Reuters.
Finlanda, care are o graniță de 1.340 km cu Rusia, a închis toate punctele de trecere dintre cele două țări și a acuzat Kremlinul că folosește migrația ca armă, încurajând migranții asiatici și africani să solicite azil în țara din EU și NATO.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Posibilele fraude cu fondurile europene de preaderare, pe agenda discuțiilor dintre Kövesi și autoritățile de la Chișinău
Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi a spus luni, 2 septembrie, că unul din principalele subiecte pe care le va discuta cu autoritățile moldovene în cadrul vizitei pe care o desfășoară, va viza posibilele fraude cu fondurile europene de preaderare, la care R. Moldova urmează să aibă acces.
În cadrul unei conferințe de presă susținută la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, procurora-șefă a Parchetului European (EPPO), a spus că fondurile de preaderare pe care R. Moldova le va primi „vor fi substanțiale”, iar acest fapt va atrage atenția nu doar a autorităților, dar și a grupărilor de crimă organizată.
Parchetul European este un serviciu public independent al UE. Instituția este responsabilă cu investigarea și urmărirea penală a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.
„Acolo unde sunt fonduri europene, cu siguranță avem și fraude. Este ceea ce vedem în activitatea noastră. Este motivul pentru care am venit. Avem protocoale, dar trebuie să discutăm mai concret cum vom gestiona aceste dosare. (...) La întâlnirile pe care le vom avea astăzi, acesta va fi principalul subiect pe care îl vom aborda”, a spus Kövesi, care s-a arătat sigură că vor exista în viitor dosare pe acest subiect, în care investigațiile vor fi realizate în comun de procurorii moldoveni și cei din cadrul Parchetului European.
Kövesi a precizat că nu va exista o procedură specială de investigații în cazul fondurilor europene de preaderare la care R. Moldova va avea acces.
„Monitorizăm statele europene și statele terțe, acolo unde sunt fonduri europene ne facem simțită prezența. Nu va fi o situație specială în cazul R. Moldova”, a menționat șefa EPPO.
- Te-ar putea interesa și: Primarul unui oraș bulgar, arestat pentru utilizarea frauduloasă a fondurilor UE
Șefa Parchetului European a spus că potrivit datelor oficiale, una din principalele riscuri în utilizarea fondurilor europene este reprezentat de frauda cu TVA, care este estimată în prezent la circa 50 de miliarde de euro în UE.
„Dacă aceste sume ajung în mâinile grupurilor organizate, securitatea noastră poate fi grav afectată”, a declarat procurorul-șef european.
În cadrul vizitei pe care o întreprinde la Chișinău, Kövesi va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean. Șefa Parchetului European se va întâlni și cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care a invitat-o la Chișinău, și va participa la ședința Platformei Anticorupție.
Ultima vizită a procurorului-șef european, Laura Codruța Kövesi în R. Moldova, a avut loc în iulie 2022, când a fost semnat un acord de cooperare cu Parchetul European Anticorupție. Kövesi a spus că până în prezent au avut loc câteva sesiuni de instruire cu procurorii moldoveni legate de modul în care pot coopera cu cei din cadrul EPPO.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova este „încrezătoare” într-un vot democratic, în ciuda avertismentelor despre destabilizări
Ministrul de Externe Mihai Popșoi și-a exprimat încrederea că autoritățile și societatea moldovenească pot asigura alegeri prezidențiale și referendumul privind UE democratice la 20 octombrie, în ciuda temerilor privind amestecul Rusiei, repetate în ultima vreme de oficialii de la Chișinău.
„Suntem încrezători... ca și la alegerile anterioare, când am avut provocări, dar întotdeauna am avut alegeri democratice”, a declarat Popsoi într-un interviu în limba engleză pentru Europa Liberă, la conferința de securitate Globsec de la Praga din 31 august.
Politicienii din guvernarea de la Chișinău, dar și guvernele occidentale, inclusiv din Statele Unite, au avertizat cu privire la presupusele planuri ale Rusiei de a folosi dezinformarea pentru a interveni în alegerile din octombrie și a submina progresul Moldovei în implementarea reformelor.
„Lucrăm cu electoratul nostru, facem campanie, explicăm riscurile și amenințările cu care se confruntă Moldova într-un mediu democratic, într-un spațiu democratic competitiv, de care, din păcate, candidații pro-ruși nu s-ar putea bucura în Rusia”, a declarat Popsoi.
„Suntem optimiști că cetățenii noștri, în marea lor majoritate, știu să facă diferența între bine și rău”, a mai spus Popsoi. „Iar cei care pot fi victime depline ale unor instrumentalizări din partea Kremlinului nu vor fi suficient de numeroși pentru a provoca probleme semnificative”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia lansează un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra Kievului
Mai multe explozii au zguduit Kievul în primele ore ale zilei de luni, trimițând locuitorii în adăposturi antiaeriene. Resturile căzute de la proiectilele doborâte au rănit cel puțin două persoane și au declanșat incendii.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că serviciile de urgență au fost chemate în două cartiere din capitala ucraineană.
O centrală termică de la o centrală de apă din Kiev a fost parțial avariată. La fel, și intrarea într-o stație de metrou care funcționează ca adăpost antiaerian în districtul Sviatoșinksîi, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram.
Atacul a rănit cel puțin două persoane, a mai spus primarul Kievbului. Mașini au fost incendiate în tot orașul.
„Va exista un răspuns pentru orice. Inamicul o va simți”, a postat după atac șeful Biroului prezidențial, Andrii Iermak, pe pagina sa de Telegram.
Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat asupra Kievului mai multe grupuri de rachete de croazieră însoțite de rachete balistice și drone, transmit Reuters și AP.
Serhii Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a declarat că peste 10 rachete de croazieră, aproximativ 10 rachete balistice și o dronă trase asupra capitalei ucrainene au fost distruse de apărarea aeriană.
O explozie a răsunat și în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, potrivit presei ucrainene.
- Te-ar putea interesa și: Moscova acuză Kievul de lansarea unui atac masiv cu drone asupra Rusiei
Oleg Siniehubov, șeful regiunii Harkov, a confirmat un atac dimineața devreme într-un cartier din Harkov și a spus că a incendiat o clădire rezidențială și alte câteva clădiri.
Atacul asupra capitalei ucrainene vine la o zi după ce armata rusă a raportat interceptarea și distrugerea a 158 de drone ucrainene care vizează mai multe regiuni rusești.
Atacul a avut loc la exact o săptămână după ce Moscova a lansat un alt atac extins asupra Ucrainei, cu peste 200 de rachete și drone asupra Ucrainei, ucigând șapte persoane și lovind instalații energetice din întreaga țară în ceea ce Kievul a numit „cel mai masiv” atac al războiului.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Zeci de mii de israelieni cer în stradă un armistițiu în Gaza. Sindicatele declară grevă generală
Zeci de mii de israelieni au ieșit în stradă duminică seara pentru a-i cere premierului Netanyahu să ajungă la un armistițiu cu Hamas, pentru a-i aduce acasă pe prizonierii încă reținuți după atacul de la 7 octombrie 2023. Protestele vin după ce alți șase ostatici au fost găsiți morți în Gaza.
Reuters relatează că presa israeliană estimează la 500.000 numărul protestatarilor care au ieșit pe străzi în Tel Aviv, Ierusalim și alte orașe și i-au cerut premierului Netanyahu să facă mai mult pentru a-i aduce acasă pe cei 101 ostatici rămași în Gaza.
Cel mai mare sindicat din Israel, Histadrut, a convocat grevă generale pentru luni, care ar putea afecta sectoare majore ale economiei, sectorul bancar, asistența medicală și principalul aeroport al țării.
„Trebuie să oprim abandonarea ostaticilor. Am ajuns la concluzia că numai intervenția noastră îi poate zgudui pe cei care trebuie zguduiți”, a declarat președintele sindicatului Histadrut, Arnon Bar-David. „Începând de mâine (luni) la șase dimineața, întreaga economie israeliană va intra în grevă completă”, a spus liderul sindicatului israelian.
Protestele vin după luni de zile de negocieri eșuate privind un armistițiu. Mulți îl învinovățesc pe premierul Beniamin Netanyahu că nu a reușit să ajungă la un acord cu Hamas. Sondajele de opinie arată că majoritatea israelienilor își doresc un armistițiu care să permită întoarcerea ostaticilor încă aflați în Gaza.
De cealaltă parte, și politica premierului, care a promis „victorie totală” împotriva Hamas are susținere populară.
Trei dintre cei șase ostatici găsiți morți – inclusiv un israeliano-american – ar fi fost programați să fie eliberați în prima fază a unei propuneri de încetare a focului discutată în iulie. Acest lucru pare să fi alimentat suplimentar frustrarea protestatarilor.
Armata a declarat că toți cei șase ostatici au fost uciși cu puțin timp înainte de sosirea forțelor israeliene.
„Oricine ucide ostatici nu vrea o înțelegere”, a spus Netanyahu, dând vina pe Hamas pentru negocierile blocate.
Unul dintre ostatici a fost israeliano-americanul Hersh Goldberg-Polin, în vârstă de 23 de ani, originar din Berkeley, California, care și-a pierdut o parte din brațul stâng din cauza unei grenade în atac. În aprilie, Hamas a publicat un videoclip care îl arăta în viață, declanșând proteste în Israel.
Armata i-a identificat pe ceilalți ca fiind Ori Danino, 25 de ani, Eden Yerushalmi, 24 de ani, Almog Sarusi, 27 de ani, Alexander Lobanov, 33 de ani; și Carmel Gat, 40 de ani.
Ministerul israelian al Sănătății a declarat că autopsiile au stabilit că ostaticii au fost împușcați de la mică distanță și au murit joi sau vineri.
- Te-ar putea interesa și: Israelul recuperează cadavrele a șase ostatici din Fâșia Gaza
Armata a transmis că, cadavrele au fost recuperate dintr-un tunel din orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, la aproximativ un kilometru de locul în care un alt ostatic a fost salvat în viață săptămâna trecută.
Locotenent-colonelul Nadav Shoshani, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că forțele israeliene au găsit cadavrele la câteva zeci de metri sub pământ, dar că nu a existat niciun schimb de focuri în tunel. El a spus că nu există nicio îndoială că Hamas i-a ucis.
Hamas s-a oferit să elibereze ostaticii în schimbul încheierii războiului, retragerea forțelor israeliene din Gaza și eliberarea unui număr mare de prizonieri palestinieni, inclusiv militanți de rang înalt.
Izzat al-Rishq, un oficial de rang înalt al Hamas, a declarat că ostaticii ar fi încă în viață dacă Israelul ar fi acceptat o propunere de încetare a focului susținută de SUA.
Diviziuni în Israel și în guvern
Armata israeliană a spus că operațiunile de salvare a ostaticilor sunt foarte dificile și a transmis că numai un acord de armistițiu ar aduce acasă un număr mare de ostatici în siguranță.
Familiile ostaticilor și criticii premierului l-au acuzat pe Beniamin Netanyahu că își pune interesele personale mai presus de cele ale ostaticilor. Sfârșitul războiului va duce probabil la o investigație asupra eșecurilor guvernului său în atacurile din 7 octombrie, prăbușirea guvernului și alegerile anticipate.
Neînțelegeri au apărut și în guvern. Presa din Israel a relatat că la o ședință a cabinetului de securitate ministrul Apărării, Yoav Gallant i-ar fi reproșat premierului că acordă prioritate altor solicitări în negocierile de armistițiu decât returnarea în siguranță a ostaticilor.
Într-o ultimă încercare de a opri demonstrațiile, ministrul de finanțe, Bezalel Smotrich, membru al cabinetului de securitate al Israelului, a cerut procurorului general să interzică greva.
În acest moment, autoritățile din Israel cred că în Gaza se află 101 ostatici dintre care 35 ar fi decedați. Aproximativ 250 de ostatici au fost luați pe 7 octombrie.
Peste 100 de ostatici au fost eliberați în timpul unei încetări a focului în noiembrie în schimbul eliberării palestinienilor închiși de Israel. Opt au fost salvați de forțele israeliene. Trupele israeliene au ucis din greșeală trei israelieni care au scăpat din captivitate în decembrie.
Militanții conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane, a luat cu asalt sudul Israelului pe 7 octombrie. Ofensiva de represalii a Israelului în Gaza a ucis peste 40.000 de palestinieni, potrivit oficialilor locali din domeniul sănătății, care nu spun câți erau militanți.
Războiul a strămutat marea majoritate a celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza și a aruncat teritoriul asediat într-o catastrofă umanitară.
Știre preluară de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Partidul de extremă dreapta AfD, în pole-position la alegerile din Turingia, luptă strânsă cu creștin-democrații în Saxonia
Partidul de extremă dreapta AfD conduce în primele estimări ale alegerilor regionale care au loc în landul Turingia, în fața creștin-democraților (CDU), care conduc în schimb în celălalt land unde au loc alegeri duminică, Saxonia.
Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) pare să obțină o victorie răsunătoare în landul Turingia, din estul Germaniei (în fosta Germanie de Est), la alegerile regionale de duminică 1 septembrie, scrie Deutsche Welle (DW).
Exit poll-urile de la ieșirea de la urne oferă formațiunii un procent de 30,5% din voturi, în fața Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care ar fi întrunit 24,5% din opțiuni.
Partidul de extremă stânga „Sahra Wagenknecht Alliance” (BSW, Bündnis Sahra Wagenknecht), înființat în urmă cu doar o lună, ar fi strâns 16% din voturi.
În Saxonia, CDU este cotată drept prima opțiune a votanților, cu o estimare de 31,5%, urmată în deaproape de AfD, cu 30% și de BSW, cu 12%.
Euronews notează că victoria estimată a AfD în Turingia ar fi prima obținută de un partid de extremă dreapta după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Formațiunea cancelarului german Olaf Scholz ar urma să obțină rezultate cu o singură cifră - 7% în Turingia (cu 1.2% mai puțin decât la alegerile precedente) și 8,5% în Saxonia, cu doar 0,8% mai mult decât la alegerile anterioare, subliniază DW.
Co-liderul Alternativei pentru Germania (AfD), Tino Chrupalla, a descris rezultatul alegerilor din Turingia drept un „mandat clar” de formare a guvernului landului.
„Avem, în Turingia, un avans clar... deci avem și un mandat clar de a guverna”, a declarat el pentru postul public ZDF, conform sursei citate.
El a adăugat că formațiunea sa este deschisă la negocieri cu alte partide, pentru formarea guvernului regional, subliniind că opțiunea alegătorilor pentru AfD nu va putea fi ignorată de cei care „vor să își păstreze credibilitatea politică.”
Celelate formațiuni au refuzat până acum să ia în calcul formarea unei coaliții cu AfD, liderul CDU, Carsten Linnemann, menționând că partidul său va rămâne consecvent în această opțiune, potrivit Euronews.
Conform aceleiași surse, alegerile din cele două landuri sunt privite și ca un barometru pentru percepția germanilor cu privire la guvernarea în curs, în contextul alegerilor de la nivel național, programate în toamna anului viitor.
Până atunci, pe lângă alegerile din cele două landuri, Turingia și Saxonia, urmează să aibă loc alegeri și în landul Brandenburg, în 22 septembrie.
Toate cele trei landuri au făcut parte din fosta Germanie de Est, reunificată cu Germania de Vest în 1990.
Cele trei regiuni, care totalizează aproximativ 10% din populația Germaniei, sunt mai predispuse la alegerea unor formațiuni populiste, deoarece încă se confruntă cu șocul economic al unificării Germaniei, a explicat Serviciul central al Europei Liberă, într-o analiză publicată în 30 august.
Știre preluară de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
