În declarație se precizează că Guterres și-a reiterat poziția cu privire la invazia rusă în timpul întâlnirii, care a fost prima din aprilie 2022.

Șeful ONU, a cărui vizită în Rusia a avut loc în timp ce forțele ruse își continuă atacurile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, a fost fotografiat dând mâna cu Putin înainte de întâlnirea lor.

Într-un discurs ținut mai devreme în fața delegaților la summit și a lui Putin, Guterres a făcut apel la o „pace justă” în Ucraina.

„Avem nevoie de pace în Ucraina. O pace justă, în conformitate cu Carta ONU, dreptul internațional și rezoluția Adunării Generale [a ONU]", a declarat Guterres, a cărui prezență la summit a atras o reacție furioasă din partea Kievului.

„Secretarul General al ONU a declinat invitația Ucrainei la primul Summit pentru Pace Globală din Elveția”, a declarat Ministerul ucrainean de Externe pe X la 22 octombrie. „El a acceptat însă invitația la Kazan a criminalului de război Putin. Aceasta este o alegere greșită care nu promovează cauza păcii. Ea nu face decât să afecteze reputația ONU”.

• Te-ar putea interesa și: Secretarul general al ONU participă la summitul BRICS din Rusia

Opozanta rusă Iulia Navalnaia l-a criticat, de asemenea, pe Guterres pentru întâlnirea cu Putin, catalogându-l pe șeful de la Kremlin drept un „criminal”.

„Este al treilea an de război, iar secretarul general al ONU dă mâna cu un criminal”, a declarat Navalnaia pe X, postând o fotografie a lui Putin care îl salută pe Guterres.

Ea l-a învinuit pe Putin pentru moartea soțului ei, Aleksei Navalnîi, politician de opoziție și critic fățiș al Kremlinului, într-o închisoare rusă în februarie.

La summitul de trei zile din orașul Kazan au participat reprezentanți ai celorlalte țări BRICS - Brazilia, India, China și Africa de Sud. Liderii sau reprezentanții a 36 de țări, inclusiv Iran și Turcia, au participat, de asemenea, la reuniune.

Rusia a prezentat reuniunea drept o demonstrație de forță în rândul principalelor țări în curs de dezvoltare din lume, care sunt încă dispuse să se întâlnească cu Putin, în pofida sancțiunilor occidentale masive și a eforturilor de izolare a Moscovei ca răspuns la războiul său din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aceştia au fost recompensaţi pentru că „reprezintă poporul venezuelean care luptă pentru restabilirea libertăţii şi democraţiei”, transmite AFP.

Câştigătorii au fost anunţaţi de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o reuniune a liderilor grupurilor politice.

Venezuela a organizat alegeri prezidenţiale în iulie, iar opoziţia a publicat numărătoarea voturilor care, potrivit acesteia, arăta că Edmundo Gonzalez Urrutia a obţinut de fapt o victorie răsunătoare. Comisia electorală naţională l-a declarat însă câştigător pe preşedintele în exerciţiu Nicolas Maduro, iar Gonzalez, în prezent este căutat de autorităţile venezuelene, a fugit în Spania.

„Edmundo şi Maria au continuat să lupte pentru un transfer liber, corect şi paşnic al puterii şi au apărat fără teamă valorile preţuite de milioane de venezueleni şi de acest Parlament: justiţia, democraţia şi statul de drept”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Maria Corina Machado, în vârstă de 57 de ani, a jucat un rol cheie în alegerile prezidențiale din Venezuela din iulie.

• Te-ar putea interesa și: Super-anul electoral 2024. Triumful extremelor? O nouă ordine mondială? Ce au adus alegerile din prima jumătate a anului

Premiul Saharov a fost creat în 1988 şi este acordat persoanelor şi organizaţiilor care apără drepturile omului şi democraţia.

Machado și Gonzalez Urrutia au fost numiți pentru premiu de către Partidul Popular European de centru-dreapta, cea mai mare grupare politică din Parlamentul UE.

Ceilalți doi finaliști au fost activistul azer Gubad Ibadoghlu – susținut de Verzi – și organizațiile israeliene și palestiniene care lucrează împreună pentru pace, propuse de grupul Socialiștilor și Democraților.

Metsola a adus un omagiu finaliștilor, spunând că „toți apără cu curaj drepturile omului și libertatea de gândire în fața unor provocări inimaginabile”.

Ea a spus că starea de sănătate a lui Ibadoghlu - aflat în arest la domiciliu - „se deteriorează în prezent semnificativ” și a cerut „autorităților azere să renunțe la toate acuzațiile împotriva doctorului Ibadoghlu și să-i ridice interdicția de călătorie”.

Parlamentarii de extremă dreapta l-au nominalizat pe miliardarul american Elon Musk drept campion al „libertății de exprimare”, dar alegerea lor nu a fost acceptată.

Numit după fizicianul și disidentul politic sovietic Andrei Saharov, printre laureații anteriori ai premiului se numără Nelson Mandela din Africa de Sud și fostul lider al opoziției ruse Alexei Navalnîi.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC mai are câteva zile (până duminică, 27 octombrie) pentru a pregăti raportul despre desfășurarea referendumului din 20 octombrie și a-l depune la CC, pentru validare. La rândul său, Curtea va avea 10 zile pentru a examina raportul și a decide, inclusiv, dacă este necesară sau nu renumărarea voturilor, a explicat Europei Libere purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu.

Comuniștii, care au făcut agitație pentru votul „Nu” la referendumul despre aderare la Uniunea Europeană, spun că au depistat o serie de încălcări la secțiile din diaspora care ar indica „o posibilă operațiune de fraudare masivă”.

În particular, comuniștii moldoveni sunt nemulțumiți că în incinta unor secții de votare din țările membre ale Uniunii Europene erau afișate steagurile... Uniunii Europene. PCRM consideră că asta ar fi „agitație electorală” pentru votul „Da” la referendumul moldovean.

La referendumul o majoritate fragilă (50,38%) a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi. În cele 231 de secții de votare deschise în străinătate, la referendum au votat aproape 240.000 de moldoveni. Marea majoritate (76,96%) au spus „Da”, în timp ce aproape un sfert (23.04%) au votat „Nu”.

• Te-ar putea interesa și: Referendumul a trecut. Ce urmează?

Potrivit legislației moldovenești, un scrutin poate fi declarat „validat” doar de către Curtea Constituțională. În cazul referendumului, autoritatea electorală întocmește un raport despre desfășurarea scrutinului, unde menționează inclusiv toate încălcările depistate și contestațiile depuse de participanți.

Pentru a face raportul, CEC are la dispoziții 5 zile calendaristice din ziua în care primesc toate documentele de la Consiliile Electorale de Circumscripție. În cazul referendumului constituțional despre aderarea la UE, documentația a fost recepționată pe 22 octombrie, a precizat Rodica Sîrbu.

Totodată, validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale va avea loc abia după finalizarea celui de al doilea tur de scrutin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării (MEC), vor fi clase atât cu predare în limba ucraineană, dar cu studierea obligatorie a limbii române.

Șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice de la Ministerul Educației, Ivan Duminică, a spus că incluziunea refugiaților ucraineni în sistemul educațional din R. Moldova este o prioritate a ministerului.

La începutul anului școlar, clase cu predare în limba ucraineană au fost deschise și la gimnaziul „Taras Şevcenko” din Chișinău, unde învață peste 200 de copii refugiați ucraineni. Profesorii sunt refugiați, iar manualele au fost aduse din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Refugiați din Ucraina vor învăța în limba lor maternă la Chișinău: „Suntem recunoscători că Moldova ne primește copiii”

Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu primăria Chișinău.

Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii.

Potrivit informațiilor oferite anterior Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii. Doar circa 2300 frecventează școlile și grădinițele din Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cetățenii se vor putea înregistra pe parcursul lunii noiembrie, iar cei fără acces la internet vor primi sprijinul asistenților sociali. Înscrierile se pot face inclusiv în lunile decembrie și ianuarie. În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

„Ca și în ultimele două ierni, Guvernul va fi alături de cetățeni. Toți cei care doresc să beneficieze de compensații vor trebui să se înscrie în sistemul de compensații. Acesta va fi lansat la începutul lunii noiembrie, după care, în funcție de nivelul de venituri și membrii familiei, aceștia vor beneficia de o compensație ”, a spus jurnaliștilor Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, după ședința de Guvern din 23 octombrie.

Ministrul nu a putut spune care va fi bugetul în acest an pentru acordarea facturilor, precizând că nu se discută doar bugetul pentru compensații, ci întreg bugetul pentru anul 2025. Numărul beneficiarilor va fi publicat în luna decembrie, după procesarea datelor.

Programul „Ajutor la contor”, a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a spus presei pe 24 octombrie că polițiștii și procurorii au stabilit că procesul coruperii alegătorilor moldoveni a început cel puțin din luna aprilie. Ancheta relevă că doar în septembrie prin Promsviazbank, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina, în R. Moldova au ajuns 15 milioane de dolari, iar în octombrie – 24 milioane.

Potrivit lui, aceste sume au ajuns în conturile a 138.000 de moldoveni, identificați de autorități. Dar Cernăuțeanu susține că numărul real al celor mituiți de Șor este „chiar mai mare decât cel anunțat de șefa statului” pentru că transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, pentru mai multe persoane.

La aflarea rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie, președinta Maia Sandu a spus că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Cernăuțeanu a atenționat că, odată ce acceptă mita electorală, cetățeanul „este atras în organizația criminală Șor”. De aceea, el a îndemnat moldovenii implicați în schema lui Șor să „raționalizeze riscurile” și să colaboreze cu Poliția.

Șeful Poliției spune că până acum au fost documentate în jur de 500 de persoane. Acestea au primit amenzi de până la 37.500 de lei pentru „corupere electorală pasivă”.

• Vezi și: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

În prezent, polițiștii și procurorii continuă investigațiile. Pe 23 octombrie, polițiștii au organizat o nouă serie de percheziții în 19 raioane din țară, găsind plicuri cu bani destinate coruperii alegătorilor, susține Cernăuțeanu.

El a precizat că, în R. Moldova, continuă fenomenul coruperii alegătorilor prin două metode: cea prin intermediul transferurilor prin banca PSB și cea „simplă”, realizată prin curieri care remunerează fizic persoanele care-și vând votul.

Potrivit lui Cernăuțeanu, Poliția ar fi aflat că ieri, 23 octombrie, „într-un raion din nordul R. Moldova au început să remunereze fizic” pentru votul din 20 octombrie, inclusiv pentru a „tatona terenul pentru cel de-al doilea tur” al prezidențialelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit regulamentului aprobat de cabinetul de miniștri la ședința din 23 octombrie, la importurile de mărfuri și lucrări destinate proiectului nu se vor achita taxele vamale, accizele și nici taxa pe valoare adăugată (TVA).

Prin acordarea facilităților, autoritățile urmăresc să reducă costul de implementare a proiectului de interconectare energetică cu România cu peste 6 milioane de euro.

Implementarea proiectului are un buget total de 77 milioane de euro, dintre care 30,8 milioane euro reprezintă un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar restul sunt finanțări din partea Băncii Europene de Investiții și a Uniunii Europene.

Construcția liniei electrice aeriene de interconexiune de 400 kV Bălți-Suceava este considerată un proiect strategic, care face parte din Planul național de dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2026, dar autoritățile planifică să finalizeze construcția la sfârșitul anului 2027.

• Vezi și: Lucrările la linia electrică care va conecta R. Moldova cu România au fost lansate, dar n-au început

Pe lângă noua linie electrică aeriană Bălți-Suceava, va fi construită o stație electrică cu o capacitate de 400 kV la Bălți. O parte din bani va fi folosită pentru reabilitarea unor segmente ale rețelelor electrice de transport de pe teritoriul R. Moldova. De exemplu, vor fi înlocuite transformatoarele din stațiile electrice.

În construcție este și o altă linie electrică aeriană pentru interconectarea energetică dintre România și R. Moldova, Vulcănești-Chișinău, care va ocoli regiunea transnistreană. Autoritățile au promis că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2025, dar construcțiile întârzie.

Deși proiectul a demarat în 2017, iar autoritățile anunțau că primii piloni ai liniei vor fi instalați în primăvara anului 2023, deocamdată, a fost construită și testată doar fundația.

Vezi și reportajul despre construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău în Găgăuzia realizat în iulie 2024.

Embed Răspândește

Construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău continuă în Găgăuzia: „Lucrările la fundații le finalizăm la începutul lunii august”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:16 0:00

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o reacție publicată pe rețele la 23 octombrie, Stoianoglo a spus că fiicele sale au studiat și muncesc în Europa pentru că „este un drept pe care orice tânăr din R. Moldova îl are”. Mai multe articole jurnalistice au relevat că cele două fiice ale lui Stoianoglo au studiat și și-au desfășurat activitatea în Europa încă din 2014.

Contracandidatul Maiei Sandu în al doilea tur de scrutin, care se va disputa la 3 noiembrie, a criticat ceea ce a numit lipsă de acțiune a instituțiilor „care ar trebui să combată astfel de abuzuri”, despre care spune că este un „semn că toleranța față de josnicii e acceptabilă atâta timp cât nu ating cercul celor protejați de actuala putere”.

„Cred cu tărie că diferențele de opinie nu trebuie să justifice atacuri personale sau să submineze valorile fundamentale ale respectului și demnității umane”, a scris Stoianoglo.

Presa a scris anterior că, deși a boicotat referendumul, ex-procurorul general are cetățenia română din anul 2019. Stoianoglo a spus că a obținut cetățenia română „într-un context apolitic”.

• Vezi și: Majoritatea candidaților la prezidențialele moldovene dețin și cetățenia altor state

Potrivit lui, obținerea unei cetățenii de către moldoveni este o „necesitate” pentru a obține beneficii sociale și economice, dar a spus că ar renunța la a doua cetățenie dacă legislația va prevedea acest lucru.

Datele publice de pe rețeaua Linkedin arată că cea mai mică fiică a fostului procuror general, Corina Stoianoglo, a studiat în Țările de Jos la Universitatea din Maastricht, iar din 2024 lucrează la Banca Centrală Europeană, unde a fost angajată pentru poziția de „Supervision Analyst”. Aceasta apare în fotografii alături de Christine Lagarde președinta instituției.

Fiica cea mai mare, Cristina Stoianoglo, a făcut un masterat la Universitatea din Viena de Economie și Afaceri, iar în prezent, aceasta lucrează în calitate de consultant fiscal în filiala unei companii internaționale, cu sediul în Elveția.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tratatul a fost semnat în iunie, în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Phenian. Liderul de la Kremlin a transmis documentul spre ratificare Parlamentului la 14 octombrie.

Înțelegerea cuprinde 23 de articole și prevede o cooperare sporită în domeniul științei și tehnologiei, inclusiv al energiei spațiale și nucleare, al comerțului, economiei și investițiilor. Acordul este valabil pe o perioadă nedeterminată. Coreea de Nord este una din cele mai sărace țări din lume și se află sub sancțiunile ONU de zeci de ani din cauza programelor sale nucleare și de rachete. Una dintre clauzele tratatului prevede, de asemenea, ca părțile să se ajute reciproc pentru a eluda sancțiunile internaționale.

Al patrulea articol al acordului prevede ca părțile să își acorde reciproc asistență militară „prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor” în cazul în care una dintre părți este atacată de unul sau mai multe state.

• Te-ar putea interesa și: Soldați nord-coreeni se antrenează la Vladivostok și ar putea lupta pe frontul ucrainean. Prezența lor în Rusia, confirmată de Washington

RPDC este una dintre puținele țări din lume care sprijină în mod deschis Moscova în războiul său cu Ucraina. Phenianul a recunoscut anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene și, potrivit numeroaselor rapoarte, furnizează muniție armatei ruse.

Miercuri, The Wall Street Journal, citând o sursă anonimă, a scris că documentul semnat de Putin și Kim ar conține o clauză secretă care autorizează trimiterea de trupe nord-coreene în războiul cu Ucraina. Existența clauzei secrete nu a fost confirmată de alte surse, iar ziarul nu a scris cum ar putea fi formulat un astfel de acord.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Plata va fi disponibilă la oficiile poștale din toată țara, pe parcursul lunii noiembrie.

Pentru a beneficia de ea, părintele sau reprezentantul legal al copilului, care primește alocația socială stabilită și achitată de CNAS, va prezenta buletinul de identitate la oficiul poștal. Pe lângă aceasta, toate familiile beneficiare vor primi notificări din partea Guvernului, prin care vor fi informați despre metoda de colectare a plății și unde se pot adresa.

• Te-ar putea interesa și: Mii de persoane cu dizabilități așteaptă ani de zile pentru a primi un asistent personal

Autoritățile au precizat că, pentru a primi plățile, părinții cu copii cu dizabilități severe nu vor trebui să meargă la Casa Națională pentru Asigurări Sociale și nici să depună careva documente justificative.

Și în luna decembrie 2023, familiile cu copii cu dizabilități severe, de asemenea, au beneficiat de o plată unică din partea Guvernului R. Moldova și a partenerilor de dezvoltare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderii G7 au convenit la începutul acestui an să finanțeze împrumutul folosind profiturile din dobânda la activele înghețate rusești.

„Pentru a fi clar, nimic de genul acesta nu s-a mai făcut până acum”, a spus Daleep Singh, consilier adjunct pentru securitate națională la Casa Albă.

„Niciodată până acum o coaliție multilaterală nu a înghețat bunurile unei țări agresoare și apoi a valorificat valoarea acelor active pentru a finanța apărarea părții vătămate, respectând în același timp statul de drept și menținând solidaritatea.”

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei

„Statele Unite vor oferi cel puțin 10 miliarde de dolari din împrumuturile noastre prin sprijin economic”, a spus Singh, adăugând că acest lucru ar putea implica proiecte privind asistența energetică sau infrastructura.

Celelalte 10 miliarde de dolari sunt de așteptat să fie sub formă de sprijin militar, deși Singh a remarcat că acest lucru va necesita aprobarea Congresului.

În orice caz, Statele Unite vor oferi 20 de miliarde de dolari în sprijinul Ucrainei prin acest efort, a declarat Singh reporterilor.

Restul de împrumuturi de 30 de miliarde de dolari vor veni de la alți parteneri G7 - Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia.

Se așteaptă ca Ucraina să înceapă să primească fondurile până la sfârșitul acestui an.

• Vezi și: UE aprobă un împrumut de 38 de miliarde de dolari pentru Ucraina, finanțat din active rusești înghețate

G7 a anunțat în iunie că cea mai mare parte a împrumutului va fi susținută de profituri obținute din aproximativ 260 de miliarde de dolari în active rusești înghețate. Marea majoritate a acestor bani sunt deținute în țările Uniunii Europene.

Decizia a venit după luni de dezbateri cu privire la legalitatea confiscării banilor și trimiterii lor în Ucraina.

Rusia a protestat împotriva folosirii bunurilor sale înghețate, numind-o ilegală și amenințând cu represalii.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat pe 22 octombrie că Statele Unite plănuiesc să contribuie cu 20 de miliarde de dolari la pachetul de împrumuturi G7, dar nu a descris defalcarea modului în care vor fi împărțite fondurile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut apel la Israel, dar și la grupurile susținute de Iran cu care acesta luptă în Fâșia Gaza și în Liban, să încheie un armistițiu, după ce armata israeliană a declarat că a ucis un oficial de rang înalt al Hezbollah - gruparea militantă și partidul politic care controlează o mare parte din sudul Libanului - despre care se credea că va fi următorul lider al grupării.

„Acum este momentul să transformăm aceste succese într-un succes strategic durabil”, a declarat Blinken reporterilor înainte de a pleca din Iordania, la 23 octombrie, pentru a ajunge în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu regional ce are ca scop discutarea modalităților de a pune capăt luptelor actuale.

La 22 octombrie târziu, Israelul a declarat că Hashem Safieddine, o figură importantă din cadrul Hezbollah, a fost ucis într-un atac aerian asupra capitalei libaneze la 3 octombrie, punând capăt săptămânilor de speculații cu privire la faptul dacă cel așteptat să preia conducerea grupului era în viață sau nu. Fostul lider al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis în atacuri aeriene ale Israelului asupra Beirutului pe 27 septembrie.

Safieddine a condus ramura executivă a Hezbollah, care supraveghează afacerile politice ale grupului. El a fost, de asemenea, membru al Consiliului decizional Shura, precum și al Consiliului Jihadului, care conduce operațiunile militare ale grupării.

• Te-ar putea interesa și: Ce este THAAD și de ce SUA îl amplasează în Israel?

Statele Unite l-au declarat pe Safieddine drept terorist în 2017. Washingtonul consideră Hezbollah ca fiind o organizație teroristă, deși Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră doar aripa sa armată. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Războiul actual dintre Israel și grupările susținute de Iran - Hezbollah și Hamas - aceasta din urmă fiind desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană - a izbucnit după ce militanții Hamas au făcut o incursiune în Israel pe 7 octombrie 2023, soldată cu moartea a aproximativ 1 200 de oameni. Aceștia au luat, de asemenea, aproximativ 240 de persoane ca ostatici în Gaza.

De atunci, Israelul a lansat o ofensivă dură care, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a provocat moartea a aproape 43 000 de persoane și strămutarea practic a tuturor celor 2,3 milioane de locuitori din Gaza.

Forțele israeliene au ucis numeroase figuri de rang înalt din Hezbollah și Hamas, inclusiv pe liderul grupului militant palestinian, Yahya Sinwar, suspectat că ar fi creierul atacurilor din 7 octombrie.

Sinwar a fost ucis săptămâna trecută de Forțele de apărare israeliene, ceea ce a determinat oficiali de rang înalt din Statele Unite și alți aliați ai Israelului să folosească ceea ce ei consideră a fi o oportunitate a unui nou scenariu pentru regiune.

• Vezi și: Moartea liderului Hamas arată limitele grupării teroriste, însă e puțin probabil să ducă la încheierea războiului

Israelul s-a aflat, de asemenea, sub presiunea multor aliați, inclusiv a Statelor Unite, din cauza numărului tot mai mare de victime civile din Gaza ca urmare a războiului și a acuzațiilor că a împiedicat furnizarea de ajutoare către acest teritoriu, unde sute de mii de oameni trăiesc într-o criză umanitară din ce în ce mai gravă.

„Trebuie să ne concentrăm pe aducerea ostaticilor acasă, încheierea acestui război și un plan clar pentru ceea ce urmează”, a declarat Blinken la 23 octombrie.

Cu toate acestea, niciuna dintre părți nu pare pregătită, cel puțin în mod public, să profite de așa-numita oportunitate despre care Blinken și alții spun că este deja posibilă.

Cu doar câteva ore înainte ca Blinken să vorbească, armata israeliană a demolat o clădire din suburbia Beirutului despre care a spus că adăpostea instalații ale Hezbollah.

Loviturile și una ulterioară care a proiectat pe cerul nopții stâlpi mari de flăcări au avut loc la scurt timp după ce un purtător de cuvânt militar israelian a emis avertismente de evacuare a cartierului.

O altă lovitură a avut loc fără niciun avertisment, lovind biroul din apropiere al unui radiodifuzor pro-Iran, a declarat acesta. Potrivit postului, biroul era gol de la începutul conflictului. Ministerul Sănătății din Liban a declarat că în urma atacului o persoană a fost ucisă și alte cinci, inclusiv un copil, au fost rănite.

• Te-ar putea interesa și: Conflictul din Orientul Mijlociu, un punct central al dezbaterilor electorale din SUA

Hezbollah, susținută de Iran, a afirmat într-o declarație la 23 octombrie că și-a intensificat atacurile asupra Israelului, folosind pentru prima dată „rachete de precizie” și lansând noi tipuri de drone asupra țintelor israeliene.

Ulterior, gruparea a declarat că a vizat o fabrică militară israeliană de la periferia Tel Avivului.

Armata israeliană a declarat că patru proiectile au fost identificate ca fiind trase din Liban. Două au fost interceptate, iar unul a căzut într-o zonă liberă. Nu a existat nicio indicație imediată că vreo instalație defensivă din jurul Tel Avivului ar fi fost lovită.

Între timp, Hamas continuă să refuze să elibereze restul ostaticilor dacă Israelul nu își oprește atacurile din Gaza.

Articol scris pe baza informațiilor Reuters

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În turul doi, care se va desfășura pe 3 noiembrie, se vor confrunta președinta în exercițiu Maia Sandu și candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo.

• Te-ar putea interesa și: CEC a decis: Turul doi al prezidențialelor va avea loc pe 3 noiembrie

În primul tur al alegerilor prezidențiale, aproape 240.000 de moldoveni din diaspora au votat. Majoritatea au susținut-o pe actuala președintă, Maia Sandu, care a acumulat 70,71% din voturi (169.294 de voturi). Pe locul secund s-a plasat Renato Usatîi, cu 14,66%, iar Alexandr Stoianoglo a fost preferat de 8,06% dintre votanți (19.287 de voturi).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la sărbătoarea care marchează Revoluția din 1956 împotriva represiunii sovietice, care a fost zdrobită brutal de Armata Roșie, Viktor Orbán, văzut drept cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE, a spus că Uniunea Europeană dorește să instaleze un „guvern marionetă” deoarece „politica independentă a Ungariei este inacceptabilă pentru Bruxelles”.

Orbán a mai spus că „soldații slavi din est” ar putea fi staționați din nou în Ungaria, o referire puțin voalată la Ucraina.

Premierul maghiar nu a oferit nicio dovadă care să susțină afirmațiile sale în timpul discursului său.

„Știm că ei vor să ne forțeze să intrăm în război [în Ucraina], ei vor să își impună migranții asupra noastră și să ne dea copiii pe mâna activiștilor de gen”, a declarat Orban la Budapesta, potrivit Reuters.

„Noi știm că ei au un guvern marionetă [în minte], partidul pe care vor să îl impună asupra noastră”, a mai spus el făcând aluzie la Tisza, formațiunea politică fondată de Peter Magyar, un fost aliat devenit cel mai mare rival al său.

• Te-ar putea interesa și: „Nu sunteți dorit aici”. Liderul maghiar Viktor Orbán a fost huiduit vehement în Parlamentul European

Viktor Orbán a folosit prilejul sărbătoririi Revoluției din 1956 pentru a compara UE cu fosta Uniunea Sovietică, la discursul său asistând mii de susținători ai săi.

UE a oprit de la plată miliarde de euro ca ajutor financiar dat Ungariei pe fondul neînțelegerilor legate de politicile lui Viktor Orbán, care au fost criticate pe scară largă pentru erodarea statului de drept.

Cele două părți s-au certat, de asemenea, luni de zile în legătură cu ajutorul acordat Ucrainei, migrație, acuzații de utilizare abuzivă a fondurilor blocului și încălcări ale legilor acesteia.

Articol preluat de la Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit procesului verbal de centralizare a rezultatelor votării din 20 octombrie, la urne s-au prezentat 1.564.495 de alegători. Peste 18 mii de buletine de vot au fost declarate nevalabile, în timp ce 1.546.031 de voturi au fost declarate valabil exprimate.

Comisia Electorală Centrală a aprobat totodată textul și modelul buletinului de vot pentru turul doi al prezidențialelor, care vor avea același tiraj care a fost stabilit în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Tirajul total al buletinelor de vot pentru fiecare scrutin este de 2.729.996 buletine de vot, dintre care 2 092 641 buletine de vot în limba română, 631.979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3.400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.

Pe buletinul de vot vor apărea primii doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este vorba de președinta Maia Sandu, care a acumulat 42,49% din sufragii și candidatul susținut de PSRM, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

Tipărirea buletinelor de vot va începe miercuri, 23 octombrie.

• Vezi și: Rezultate oficiale de la CEC: prezidențialele intră în turul doi, referendumul este valabil

În total la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.238 de alegători, ceea ce reprezintă 51,67% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale.

Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă, iar 1.344 de voturi au venit prin corespondență - 438 din Canada, 705 din SUA și 201 din Suedia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Magistrații europeni au motivat decizia prin faptul că Consiliul Uniunii Europene nu a precizat, în decizia sa din 2023, motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate pentru acțiunile de destabilizare a R. Moldova.

Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată de Consiliul Uniunii într-un termen de până la două luni. Contestația va fi examinată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a transmis că nu cunoaște mai multe detalii despre această decizie, dar că „acest individ va rămâne pe lista de sancțiuni a UE, inclusiv în baza deciziei din 2024 și a dovezilor adiționale”.

„Sunt mai multe argumente și decizii ale Consiliului UE pe acest caz, astfel, nu toate căile de atac au fost epuizate”, au spus reprezentanții MAE.

Moldovenii Marina Tauber, Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc și rusul Igor Ceaika au ajuns pe listele persoanelor sancționate de țările UE în 2023 pentru încercări de destabilizare a R. Moldova.

Sancțiunile presupuneau restricții de călătorie în UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.

• Te-ar putea interesa și: Conturile bancare ale lui Șor, Tauber și Plahotniuc, blocate de guvernul moldovean

Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.

În propunerea de sancționare a lui Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika se spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”. Autoritățile de la Chișinău și ale UE cred că cei cinci acționează în interesul Kremlinului, pe fundalul agresiunii rusești contra Ucrainei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ședința de Guvern, secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, a spus că decizia va permite ca în cadrul instituției de învățământ superior să fie create noi programe de studii în domenii precum management și agricultură, electrotehnică și automatizare.

„Vor fi create contexte pentru atragerea investițiilor și menționăm că absolvenții vor primi diplome de studii recunoscute pe piața muncii din Europa. Predarea se va face în limbile română, bulgară și engleză”, a spus Rusu.

Potrivit acordului, Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia va fi lichidată, urmând să dețină statutul de filială a universității din Bulgaria. Autoritățile de la Sofia vor sprijini Universitatea prin burse, donații de carte și calculatoare, cât și prin delegarea profesorilor din Bulgaria pentru predarea unor module în limba bulgară.

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile bulgare condiționează finanțarea universității din Taraclia: Bani în schimbul reformelor

Filiala va fi finanțată din bugetul Universității „Angel Kanchev” din Bulgaria, iar guvernul moldovean va da în folosință bunurile instituției.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie ratificat de Parlament.

Universitatea de Stat „Grigore Țamblac” din Taraclia a fost fondată în 2004. La Universitate sunt înmatriculați studenți de naționalitate bulgară, găgăuză, ucraineană și moldovenească. Cei circa 150 de studenți studiază la 6 specialități din domeniul științelor pedagogice.

În urma reformei educației din 2022, instituția a evitat comasarea cu Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, după intervenția președintelui bulgar pe lângă președinta Maia Sandu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sandu, care a câștigat cu peste 42 % primul tur al prezidențialelor din 20 octombrie i-a transmis miercuri lui Stoianoglo, că îl va aștepta la o discuție televizată, pe 27 octombrie, la Palatul Republicii, unde cei doi să își adreseze direct câte 10 întrebări.

Candidata PAS a spus că subiectul dezbaterii dintre ea și candidatul PSRM a ajuns „o dezbatere despre moderator”, așa încât i-a propus „să scoatem moderatorul din discuție”.

„Dumneavoastră sunteți contracandidatul, anume dumneavoastră trebuie să le vorbiți oamenilor (...). Nu vă fie frică”, a spus Sandu într-un clip video publicat pe rețele.

În răspunsul lui Stoianoglo publicat la scurt timp tot pe rețelele de socializare, acesta a spus că este gata să discute cu Sandu „în condițiile indicate”. „Nu eu am inițiat discuția privind inacceptabilitatea anumitor moderatori. Mă bucur, totuși, că ați găsit o soluție pentru a vă ajusta poziția”, a spus Stoianoglo.

În primul tur de scrutin, el a obținut aproape 26% din voturi și se va confrunta cu Sandu în turul doi, pe 3 noiembrie. Nu este limpede dacă dezbaterea televizată de la Palatul Republicii va fi și singura.

Episodul „Gheorghe Gonța”

Sandu și Stoianoglo nu s-au întâlnit la dezbateri față în față în primul tur de scrutin, la care au participat în total 11 candidați, după ce președinta pro-europeană care vrea să obțină un nou mandat a refuzat să participe la orice dezbateri cu ceea ce ea a considerat „oameni ai Kremlinului”.

După 20 octombrie, învingătorii primului tur au negociat participarea la dezbateri, iar aliații lui Stoianoglo au cerut o întâlnire pe o „platformă” neutră, iar în calitate de moderator l-au propus pe Gheorghe Gonța, care a recunoscut în trecut că a luat bani de la politicieni pentru a le reflecta activitatea.

Într-o primă reacție, Sandu a acceptat, spunând că este important să aibă loc dezbaterea, iar condițiile sunt secundare. Dar mai multe organizații profesionale ale jurnaliștilor au criticat decizia, spunând că reprezintă „o lipsa de respect față de public, o legitimare a comportamentelor lipsite de integritate și o promovare a practicilor absolut neconforme cu jurnalismul profesionist și etic”.

În afară de dezbaterea de la Palatul Republicii, pe care urmeaaă să o transmită în direct televiziunea publică Moldova 1, atât postul public, cât și posturi private i-au invitat pe cei doi contracandidați la dezbateri în propriile studiouri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Antonio Guterres va discuta cu „un mare număr de lideri ce participă la summit”, a anunţat serviciul său de presă marţi.

La Kazan, Guterres își va „reafirma pozițiile bine cunoscute” privind războiul din Ucraina și condițiile pentru o pace justă, bazată pe dreptul internațional, pe carta și rezoluțiile ONU. Potrivit adjunctului său, Guterres va „continua eforturile” pentru restabilirea siguranței navigației în Marea Neagră.

Secretarul general al ONU urmează să se întâlnească cu liderii mondiali prezenți la summit, inclusiv cu președintele rus Vladimir Putin. Majoritatea țărilor membre BRICS au menținut o poziție neutră, fără a se alătura sancțiunilor împotriva Rusiei.

Anterior, Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat pe Guterres pentru vizita sa în Rusia. „Secretarul General al ONU a respins invitația Ucrainei la primul Summit pentru Pace Globală din Elveția. Cu toate acestea, el a acceptat o invitație la Kazan din partea criminalului de război Putin. Este o alegere greșită care nu promovează cauza păcii. Nu face decât să afecteze reputația ONU”, a spus Ministerul ucrainean de Externe într-o declarație.

În replică, un purtător de cuvânt al lui Guterres, Farhan Haq, a spus că participarea secretarului general al ONU la summit este importantă deoarece țările BRICS reprezintă jumătate din populația lumii.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei

Guterres a criticat în mod repetat agresiunea Rusiei în Ucraina și a afirmat că războiul declanșat de aceasta reprezintă un „precedent periculos” pentru întreaga lume. În aprilie 2024, reprezentantul Secretarului General al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că dorește o încetare a războiului din Ucraina bazată pe integritatea teritorială.

Summitul șefilor de stat din BRICS, o asociație interstatală a nouă mari țări non-occidentale - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Iran, Egipt și Etiopia - are loc la Kazan între 22 și 24 octombrie. În total, la summit și-au anunțat participarea reprezentanți din peste 30 de țări.

Presa de stat din Rusia acoperă îndeaproape evenimentul, subliniind că vizita mai multor lideri ai unor state importante arată că Rusia nu se află în izolare internațională din cauza invaziei din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții Consiliului spun în comunicat că utilizarea discursului de ură lezează demnitatea umană, naște intoleranță și dezbină electoratul „având consecințe extrem de nocive asupra întregii societăți”. Aceștia fac apel la politicieni să evite și instigarea la discriminare sau intoleranță și să utilizeze un discurs public echilibrat.

Consiliul face apel și la presă ca să abordeze responsabil relatările legate de campanii, pentru a evita stigmatizarea grupurilor vulnerabile și a promova reflecții critice asupra contextului electoral.

Instituția mai atrage atenția că nu are competența de a examina cazurile de discurs de ură și instigare la discriminare, acestea constituind contravenții care sunt de competența Poliției.

Pe 23 octombrie, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de fostul premier Ion Chicu, a anunțat că a depus o sesizare la Procuratura Generală, în care a reclamat „atacul xenofob” a doi activiști ai formațiunii de guvernământ la adresa candidatului PSRM, Alexandr Stoianoglo. Aceștia au declarat că fostul procuror general nu ar fi potrivit pentru funcția de președinte din motiv că este originar din Găgăuzia.

• Citiți și: De ce a crescut discriminarea pe criteriul limbii și ce realitate se ascunde în spatele statisticii

O sesizare similară a depus și Asociația Forța Fermierilor, care s-a adresat autorităților, ambasadei SUA și delegației UE.

La 22 octombrie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că se disociază de mesajele cu tentă xenofobă și discursul de ură, promovate de unii dintre activiștii și simpatizanții formațiunii.

„Campania trebuie să se desfășoare exclusiv pe criterii care vizează competența, integritatea, caracterul candidatului. Poziția noastră a fost și rămâne una de unitate între toți cetățenii”, se arată în mesajul partidului de guvernământ.

Potrivit rezultatelor preliminare, pe 20 octombrie, Maia Sandu a acumulat 42,49% din sufragii, în timp e Alexandr Stoianoglo a obținut 25,95% din numărul total de voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În ansamblu, populația Ucrainei a scăzut cu aproximativ 10 milioane din 2014 și cu aproximativ opt milioane de la începutul invaziei la scară largă din 2022”, a declarat directorul regional al UNFPA pentru Europa de Est și Asia Centrală, Florence Bauer, în comentarii trimise jurnaliștilor.

Ea a precizat că o numărătoare mai exactă și un recensământ cuprinzător vor fi posibile numai după încheierea războiului.

Populația Ucrainei era de aproximativ 45 de milioane în 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea, potrivit agenției ONU.

Până în februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, populația Ucrainei scăzuse la 43 de milioane și s-a prăbușit și mai mult, ajungând astăzi la doar 35 de milioane, a precizat agenția, care a compilat date guvernamentale și ale UNFPA.

• Te-ar putea interesa și: Copiii refugiați ucraineni învață gratuit limba română

Vorbind cu jurnaliștii la Geneva, Bauer a declarat că declinul dramatic se datorează „unei combinații de factori”.

Deja înainte de război, Ucraina avea una dintre cele mai scăzute rate ale natalității în Europa și, la fel ca în alte țări din Europa de Est, mulți tineri ucraineni au plecat în căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, a spus oficialul, citat de AFP.

În cei doi ani și jumătate de război, aproximativ 6,7 milioane de oameni au părăsit țara ca refugiați, în timp ce rata natalității a scăzut la doar aproximativ un copil la o femeie, aceasta fiind acum una din cele mai scăzute rate a natalității din lume, a afirmat Florence Bauer.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sancțiunile vor viza entități secundare din țări care furniează Rusiei componente critice folosite de industria de armament, a declarat Yellen liderilor financiari mondiali reuniți la Washington pentru reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale.

„Vom anunța noi sancțiuni puternice care îi vor viza pe cei care facilitează mașinăria de război a Kremlinului, inclusiv intermediarii din țările terțe care furnizează Rusiei elemente esențiale pentru armata sa”, a spus ea la o conferință de presă.

Actualele întâlniri ale conducerii FMI și Băncii Mondiale sunt percepute în Statele Unite ca fiind ultimele întâlniri importante ale finanțiștilor în perioada președinției lui Joe Biden. Starea economiei și rata inflației reprezintă o preocupare deosebită pentru alegătorii americani în această perioadă.

• Te-ar putea interesa și: Rusia, condamnată la CEDO pentru legea privind agenții străini. Europa Liberă a fost declarată „organizație indezirabilă” prin această lege

Alegerea pe care electoratul american o va face între candidatul republican Donald Trump și candidatul democrat Kamala Harris va avea un impact enorm asupra finanțelor mondiale și a economiei globale.

Yellen s-a referit și la utilizarea veniturilor provenite din activele suverane rusești înghețate pentru a acorda împrumuturi Ucrainei. Parlamentul European a aprobat un împrumut de până la 35 de miliarde de euro (38 de miliarde de dolari) pentru apărarea și reconstrucția Ucrainei, care va fi rambursat folosind veniturile viitoare din activele băncii centrale ruse înghețate în străinătate.

Statele Unite se așteaptă să poată contribui cu 20 de miliarde de dolari la pachetul total de împrumuturi, în valoare de 50 de miliarde de dolari, convenit de G7 și de aliații UE, potrivit Yellen.

Departamentul Trezoreriei SUA „lucrează neobosit pentru a debloca valoarea economică a activelor suverane rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina”, a declarat oficialul.

Dominația dolarului și BRICS

În ceea ce privește faptul că dolarul american rămâne principala monedă folosită în comerțul internațional, Yellen a declarat că nu vede nicio altă valută care să candideze la înlocuirea sa.

Președintele rus Vladimir Putin a criticat în mod repetat dominația dolarului american în tranzacțiile internaționale și a vorbit despre găsirea unui substitut pentru acesta.

Rusia găzduiește în acest moment un summit BRICS care reunește liderii celor cinci membri inițiali - Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud - și câțiva alții, inclusiv noii membri Emiratele Arabe Unite, Egipt, Etiopia și Iran.

Putin a declarat înaintea summitului că unul dintre obiectivele sale este de a discuta o alternativă la rețeaua SWIFT, utilizată pentru dirijarea plăților internaționale. Multe bănci rusești au interdicție de a utiliza SWIFT după invazia Rusiei în Ucraina.

La 22 octombrie, FMI a publicat previziunile sale privind economia mondială, îmbunătățind perspectivele economice pentru Statele Unite în acest an și reducând așteptările privind creșterea economică în Europa și China.

FMI se așteaptă ca economia Statelor Unite să crească cu 2,8% anul acesta, în ușoară scădere de la 2,9% în 2023. Creșterea din Statele Unite a fost determinată de cheltuielile de consum ridicate, alimentate de creșterile salariale solide ajustate în funcție de inflație.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

De asemenea, de premii bănești vor beneficia antrenorii, medicii și maseurii sportivilor. Suma banilor alocați de guvern în acest scop este de peste 33 de milioane lei.

Secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, a spus că R. Moldova se poate mândri cu o performanță istorică la ediția din vară a Jocurilor Olimpice.

„Țara noastră a obținut pentru prima dată un total de patru medalii olimpice, dublându-și recordul precedent din 1996 și 2000. Și două medalii paralimpice, după cele două medalii de bronz, tocmai în 1996”, a menționat secretara de stat a ministerului Educației și Cercetării.

• Vezi și: Cum a fost cea mai bună ediție a Jocurilor Olimpice pentru R. Moldova

Câte 2,6 milioane de lei vor primi Anastasia Nichita și Ion Basoc, care au obținut medalii de argint la lupte feminine și, respectiv, para judo. Sportivii Denis Vieru și Adil Osmanov, deținătorii medaliei de bronz la judo, vor fi remunerați cu câte 2 milioane de lei. De aceeași sumă vor beneficia Serghei Tarnovschi și Oleg Crețul, care s-au clasat pe poziția a treia la probele canoe și para judo.

Deținătorul locului patru la proba haltere, Marin Robu, va primi 600 de mii de lei. Câte 300 de mii de lei vor primi Daniela Cociu, Maria Olărașu, Larisa Marinenkova și Valentin Petic. Sportivii s-au clasat respectiv pe poziția a șaptea la canoe, para powerlifting și lupte greco-romane. De un premiu de 200 de mii de lei va beneficia Gheorghe Spînu, care a ocupat poziția opt la proba de para atletism în cadrul Jocurilor Paralimpice de vară.

Antrenorii vor fi remunerați cu sume echivalente cu cele ale sportivilor, iar medicii și maseurii – cu sume cuprinse între 20 și 260 de mii de lei.

La a opta sa participare la Jocurilor Olimpice (JO), care s-a desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cazuri de gripă sezonieră nu au fost înregistrate.

În același timp, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 87 de cazuri de Covid-19, fiind o descreștere cu 41,2% comparativ cu săptămâna precedentă. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate cinci cazuri.

Potrivit ANSP, în instituțiile medicale publice din țară continuă imunizarea împotriva gripei. Până în acest moment, au fost administrate peste 52% din totalul dozelor recepționate.

Specialiștii recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei sezoniere și a infecției cauzate de virusul SARS-CoV-2. Seroprotecția se obține, în general, la 2 până la 3 săptămâni după vaccinare. Durata imunității post-vaccinale variază între 6 și 12 luni.

• Te-ar putea interesa și: Vaccinarea anti-gripală începe în această săptămână: cine poate fi vaccinat

Totodată, este esențial ca populația să adopte măsuri de igienă personală, precum:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse;
• alimentație bogată în legume și fructe;
• odihnă adecvată;
• exerciții fizice regulate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te