Ştiri
ASP: Termenul limită de declarare a beneficiarilor efectivi va fi extins cu un an
Termenul-limită de declarare a beneficiarilor efectivi pentru companii și organizații va fi extins până la 31 decembrie 2025, anunță Agenția Servicii Publice. În acest sens, Parlamentul va modifica legislația până la finele anului curent.
Într-un comunicat de presă publicat pe 18 decembrie, Agenția Servicii Publice spune că măsura de prelungire vine după consultări cu instituțiile publice, antreprenorii și organizațiile necomerciale. Ultimii au criticat măsura, în special din cauza termenului restrâns pentru depunerea declarației, dar și a amenzilor prevăzute de legislație, care încep de la 50 de mii de lei.
Beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație. ASP spune că declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Măsura este necesară și în contextul în care R. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, permițând monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european.
Potrivit anunțului ASP, trebuie să depună această declarație persoanele juridice care în ultimele 18 luni au efectuat schimbări în structura fondatorilor sau a administratorilor. Unitățile comerciale și necomerciale înregistrate după 1 iulie 2023 sunt scutite de această obligație.
Cererile privind actualizarea informațiilor pot fi expediate și electronic, fără a mai fi nevoie de prezența fizică la sediile ASP. De anul viitor, va fi suficientă o singură declarație inițială, iar actualizările vor fi necesare doar la schimbarea beneficiarilor, fondatorilor sau în cazul reorganizării sau radierii unităților din registrul de stat.
Din aprilie, ASP spune că va da în exploatare platforma care va permite efectuarea tuturor operațiunilor legate de unitățile de drept, inclusiv declararea beneficiarilor efectivi fără nevoia de transmite prin email.
În seara zilei de 17 decembrie, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, a spus pe rețelele de socializare că autoritățile vor modifica legea pentru ca amenzile în cazul nedeclarării beneficiarilor efectivi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.
În prezent, pentru depunerea acestei declarații, întreprinzătorii individuali achita o taxă de 364 de lei, în timp ce SRL-urile – 1.149 de lei. ONG-urile, fundațiile și sindicatele sunt scutite de această taxă. ASP a precizat că și aceste tarife urmează a fi revizuite în perioada următoare.
Până astăzi, 18 decembrie, au depus declarații privind beneficiarii efectivi peste 80 de mii de persoane juridice din cele 165.362 înregistrate în Registrul de Stat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Curentul importat din România în orele de vârf, de două-trei ori mai scump decât cel de la MGRES
Ministerul Energiei spune că importurile de energie electrică din România, destinate acoperirii consumului în orele de vârf și procurate de pe bursa OPCOM, sunt de 2-3 ori mai scumpe față de electricitatea livrată de centrala MGRES de la Cuciurgan.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului, Constantin Borosan, care a publicat miercuri mai multe date privind consumul de energie pentru ziua de luni, 16 decembrie, necesarul de electricitate în „vârfurile de consum” adică între orele 7-11 și 18-23 este procurat la „prețuri mult mai mari”, de circa 200 de euro/MWh. Electricitatea livrată de centrala de la Cuciurgan (MGRES) a acoperit 31% din necesarul de consum, fiind procurată la un preț de 66 de dolari/MWh.
În total, pentru ziua de luni, R. Moldova și-a acoperit 27% din necesarul de electricitate prin importuri din România, în special de la companii publice, care o vând la prețuri plafonate de statul român, de circa 80 de euro/MWh, în afara orelor de vârf.
În același timp, Borosan spune că o veste bună pentru consumatorii moldoveni este că ponderea energiei regenerabile a ajuns la 14%. Împreună cu centralele termice de la Chișinău și Bălți, malul drept își acoperă, din surse proprii, circa 40% din consumul de electricitate.
Oficialul a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, în special în orele de vârf, pentru a reduce importurile de energie scumpă, care ar putea duce la majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.
La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.
În debutul ședinței de Guvern de miercuri, 18 decembrie, premierul Dorin Recean a dat asigurări că malul drept va avea „destulă energie”, dar a afirmat că autoritățile trebuie să se pregătească „pentru situații mai dificile”.
Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.
Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ilan Șor și Marina Tauber pierd procesul contra UE de anulare a sancțiunilor
Tribunalul General al Uniunii Europene a respins cererea lui Ilan Șor și Marinei Tauber de a anula sancțiunile care le-au fost impuse de UE în 2023 pentru tentative de destabilizare a R. Moldova. Guvernul moldovean a salutat decizia drept un „semnal clar” că asemenea încercări „nu vor fi tolerate”.
În decizia anunțată pe 18 decembrie, instanța de la Luxembourg a spus că sancțiunile contra lui Șor și Tauber sunt justificate și conforme politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene.
„Organizarea, conducerea sau participarea la demonstrații violente sau la alte acte de violență poate justifica acțiunea UE în acest domeniu în vederea consolidării și sprijinirii democrației și a statului de drept într-o țară terță”, se spune într-un comunicat al instanței.
Consiliul UE i-a sancționat pe Șor și Tauber în aprilie 2023 pentru organizarea de demonstrații antiguvernamentale violente, despre care a spus că au amenințat suveranitatea și independența R. Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea acesteia.
Sancțiunile prevăd interdicție de călătorie și sechestrarea tuturor proprietăților și conturilor pe care cei doi le pot avea pe teritoriul UE.
Șor și Tauber au mai fost sancționați de Statele Unite și alte guverne. În timp ce Șor se ascunde la Moscova de ispășirea unei pedepse de 15 ani de închisoare dată de justiția moldoveană pentru rolul său în frauda bancară din 2014, Tauber, care este deputată, este judecată în diferite procese la Chișinău sub acuzația de finanțare ilegală a fostului său partid și de alte încălcări.
Cum a reacționat guvernul de la Chișinău
Guvernul de la Chișinău a salutat decizia Tribunalului General al UE, spunând că „este un semnal clar” că încercările de a destabiliza R. Moldova și de a-i periclita parcursul european „nu vor fi tolerate”.
„UE și instituțiile sale rămân angajate în sprijinirea democrației și a stabilității R. Moldova”, a declarat la un briefing Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului.
Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată într-un termen de două luni și zece zile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
- Citește și: Plahotniuc a obținut câștig de cauză la tribunalul UE, dar rămâne pe listele de sancțiuni
Pe 23 octombrie, același tribunal lua însă o decizie diferită în cazul fostului oligarh moldovean, Vladimir Plahotniuc, care ceruse și el să-i fie anulate sancțiunile impuse de UE pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova.
Consiliul UE, a spus atunci tribunalul, nu a precizat motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate și de aceea sancțiunile trebuie anulate. Consiliul UE nu a atacat acea decizie, ci pur și simplu a reînnoit sancțiunile contra lui Plahotniuc. Căutat și el de justiția moldoveană pentru diferite crime, acesta se crede că se ascunde în nordul ocupat de turci al Ciprului.
Cum a justificat Tribunalul General al UE decizia contra lui Tauber și Șor
În cazul lui Tauber și Șor, tribunalul crede că UE și-a justificat bine decizia în momentul impunerii sancțiunilor.
Instanța a constatat că, în 2022 și 2023, Partidul Șor, sub conducerea lui Șor și Tauber, a organizat într-adevăr demonstrații violente, în principal la Chișinău, cu protestatari antrenați și plătiți de partid, „în interesul și cu sprijinul Rusiei”. De asemenea, intenția Partidului Șor ar fi fost să implice în proteste persoane „capabile să provoace probleme și tulburări la acele demonstrații, cu scopul de a intimida guvernul” pro-european de la Chișinău.
Dizolvarea Partidului Șor „nu este suficientă” pentru anularea sancțiunilor împotriva lui Șor și Tauber, „întrucât ambii rămân capabili să organizeze, să conducă sau să participe la demonstrații violente sau la alte acte de violență în Moldova”, a mai spus Tribunalul General al UE.
Cei doi nu au comentat imediat decizia și nu au spus dacă o vor contesta.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rusia anunță reținerea unui suspect în cazul asasinării generalului Kirilov
Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” după ce autoritățile au anunțat la 18 decembrie că au reținut un cetățean uzbec care a recunoscut că a amplasat un explozibil ce l-a ucis pe un ofițer rus de rang înalt.
Generalul-locotenent Igor Kirilov, șeful forțelor ruse de apărare nucleară, biologică și chimică (RKhBZ) și asistentul său au fost uciși de o bombă ascunsă într-un scuter în fața intrării unei clădiri din Moscova, la începutul zilei de 17 decembrie.
Nicio persoană sau grup nu a revendicat oficial crima, însă o sursă din cadrul serviciului de securitate ucrainean SBU a declarat pentru RFE/RL că explozia a fost rezultatul unei operațiuni speciale a SBU.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a afirmat într-o declarație din 18 decembrie că suspectul nenumit a fost recrutat și instruit de serviciile speciale ale Ucrainei.
FSB a spus că, la instrucțiunile primite din Ucraina, suspectul „a sosit la Moscova, a primit un dispozitiv exploziv artizanal de mare putere și l-a plasat pe un scuter electric, pe care l-a parcat lângă intrarea în casa [generalului Igor] Kirilov”.
Potrivit comunicatului, suspectul a activat bomba atunci când Kirilov și asistentul său ieșeau din clădire.
Suspectul al cărui nume nu a fost dezvăluit, născut în 1995, ar fi urmat să primească 100.000 de dolari pentru comiterea asasinatului, precum și dreptul de ședere într-o țară europeană, se arată în declarație, adăugând că el riscă închisoarea pe viață pentru presupusa sa crimă.
„Ofițerii serviciilor speciale ucrainene implicați în organizarea atacului terorist vor fi găsiți și vor primi pedeapsa pe care o merită”, a declarat FSB.
Kremlinul nu a comentat deocamdată acest caz și nici informațiile prezentate de serviciile speciale rusești.
Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, în prezent unul din înalții oficiali din domeniul securității, a spus în cadrul unei întrevederi televizate că NATO și aliații occidentali ai Ucrainei ar fi în spatele atacului, din cauza sprijinului acordat Kievului în timpul invaziei la scară largă a Rusiei.
Kirilov, în vârstă de 54 de ani, este oficialul militar rus de cel mai înalt rang care a fost ucis într-un presupus asasinat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
Asasinarea lui Kirilov a avut loc la o zi după ce SBU a raportat că procurorii ucraineni au depus o acuzație împotriva sa, învinuindu-l că ar fi responsabil pentru utilizarea de arme chimice împotriva trupelor ucrainene în timpul războiului declanșat de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
SBU a declarat că forțele ruse au folosit arme chimice de aproape 5 000 de ori în timpul războiului din Ucraina sub conducerea lui Kirilov. Afirmația nu a putut fi verificată independent.
RKhBZ sunt forțe speciale care operează în condiții de contaminare radioactivă, chimică și biologică.
Kirilov este unul dintre numeroșii ofițeri ruși și personalități pro-război care au fost uciși în Rusia și în părțile ocupate de Rusia din Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Duma de stat a Rusiei impune noi restricții „agenților străini”
Duma de Stat a adoptat o lege care interzice persoanelor și entităților incluse de autoritățile ruse pe lista așa-numiților „agenți străini” să dispună de o parte din veniturile lor.
Potrivit documentului, persoanele declarate drept „agenți străini” vor fi obligate să deschidă un cont special în ruble. Veniturile obținute din vânzarea și închirierea de bunuri, inclusiv locuințe și mașini, din depozite și acțiuni, precum și din folosirea drepturilor de autor sau a unor branduri, vor trebui vărsate în contul respectiv.
Fondurile obținute astfel vor fi disponibile însă numai după excluderea persoanelor și entităților vizate din registrul „agenților străini”, ceea ce se întâmplă extrem de rar.
Comentând adoptarea legii, președintele Dumei, Veaceslav Volodin, a declarat că „cei care au trădat Rusia nu se vor îmbogăți pe seama cetățenilor săi”. Potrivit lui, proiectul de lege a fost semnat de 429 de deputați și adoptat în unanimitate.
În martie 2024, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care interzice plasarea de reclame pe resursele „agenților străini”. Publicitatea pe resursele „agenților străini” este pedepsită cu până la doi ani de închisoare. Unul dintre autorii acestei legi a fost Volodin. El a declarat că, în 2023, peste 200 de persoane fizice și juridice din Rusia au plasat reclame pentru bunurile și serviciile lor pe resursele informaționale ale „agenților străini”.
- Te-ar putea interesa și: Rusia, condamnată la CEDO pentru legea privind agenții străini. Europa Liberă a fost declarată „organizație indezirabilă” prin această lege
Autoritățile ruse pot să declare drept „agent străin” orice persoană care se află sub „influență străină”, noțiune care este definită foarte vag de legislație. În prezent, în registrul de la Ministerul Justiției figurează peste 600 de „agenți străini”: persoane fizice, mijloace de informare în masă, organizații neguvernamentale și mișcări obștești.
Statutul de „agent străin” te obligă, printre altele, să raportezi trimestrial circulația fondurilor în conturile personale și să etichetezi cu inscripția respectivă toate comunicările publice. Erorile de raportare sau lipsa de etichetare sunt pasibile de pedeapsă cu închisoarea.
„Agenților străini” li se interzice să fie aleși, să fie membri ai comisiilor electorale și observatori electorali, să predea în instituțiile de stat, să fie organizatori de evenimente publice și să servească în armată pe bază de contract. Autoritățile ruse elaborează noi restricții asupra drepturilor „agenților străini”.
Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fermierii amenință cu noi proteste și cer autorităților soluții urgente
Asociația Forța Fermierilor a anunțat că va organiza „proteste de avertisment” în fața Guvernului și Parlamentului pe 18 și 19 decembrie. Fermierii afirmă că executivul tergiversează avizarea unui proiect de lege menit să prevină falimentul agricultorilor afectați de secetă.
Este vorba despre proiectul legii elaborat de deputatul PAS, Alexandr Trubca, împreună cu asociațiile de fermieri, aprobarea căruia a fost promisă de șeful Legislativului, Igor Grosu, încă pe 5 decembrie, potrivit Asociației Forța Fermierilor.
„Atenționăm că proiectul respectiv nu prevede alocare de resurse financiare din bugetul de stat. Această tergiversare este ultima picătură, iar Asociația Forța Fermierilor anunță proteste de avertizare pentru ziua de 18 decembrie, în fața Guvernului, și pe 19 decembrie, respectiv, în fața Parlamentului”, se spune într-o declarație a asociației.
- Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Toamnă cu fermieri la pământ, lege la Parlament și apel de ajutor la Bruxelles...
Totodată, Forța Fermierilor amenință cu „proteste masive în toată țara”, dacă autoritățile nu vor lua „măsuri legislative și economice pentru oprirea colapsului din agricultură”.
Mai mult, asociația acuză Guvernul de „distrugerea” premeditată a agricultorilor care „luptă pentru supraviețuire”.
„Cel mai evident lucru demonstrat de acest Guvern este că apără și susține aprig companiile mari transnaționale și offshore, iar producătorii locali mici și mijlocii sunt intenționat distruși și falimentați. Din acest motiv, Asociația Forța Fermierilor, dacă nu va fi auzită, va solicita demisia Guvernului, iar protestele masive ulterioare se vor putea transforma în unele politice”, se spune în declarația citată.
Printre revendicările Asociației Forța Fermierilor se află aprobarea de urgență a legii în redacția deputatului Trubca; prelungirea cu încă un an a importului în bază de licență a cerealelor si oleaginoaselor din Ucraina; achitarea datoriilor statului la subvenții pentru anul 2023 și restituirea accizelor fermierilor pentru anul 2024; elaborarea unui mecanism de garanții de creditare și refinanțare a agricultorilor pentru noul an agricol 2025.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Premierul de la Kiev: tranzitul gazului rusesc nu va fi extins în 2025
Premierul Ucrainei, Denis Șmîhal, a declarat că acordul de tranzitare a gazelor naturale rusești prin țara sa nu va fi prelungit în 2025, însă Kievul este pregătit să discute alte căi de aprovizionare a Europei de Vest.
„Acordul Ucrainei cu Rusia privind tranzitul de gaze expiră la 1 ianuarie 2025 și nu va fi prelungit”, a reafirmat șeful guvernului de la Kiev, după discuțiile purtate pe 16 decembrie cu omologul său slovac, Robert Fico.
Șmîhal a spus că Ucraina este pregătită să își îndeplinească angajamentele asumate prin acordul de asociere la UE și că este gata să discute despre tranzitul oricărui alt gaz decât cel rusesc.
Anterior, Kievul s-a arătat interesat de posibilitatea transportării gazelor naturale din Azerbaidjan către Europa, idee discutată la nivelul UE.
„Dacă Comisia Europeană se va adresa oficial Ucrainei în legătură cu tranzitul oricărui alt gaz decât cel rusesc, vom discuta, firește, și suntem pregătiți să ajungem la un acord adecvat”, a scris pe Telegram premierul de la Kiev.
La începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, UE depindea în mare măsură de gazul rusesc, însă de atunci a căutat surse alternative de aprovizionare. Kievul a declarat de mai multe ori că nu va prelungi acordul de tranzit cu Gazprom, însă unele țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, și-au exprimat speranța pentru o perioadă de timp suplimentară.
Comisia Europeană a declarat încă la începutul acestui an că nu este interesată de extinderea tranzitului gazului rusesc prin teritoriul Ucrainei.
Principalii cumpărători de gaz rusesc care tranzitează Ucraina sunt Slovacia și Austria.
- Te-ar putea interesa și: Ministerul Energiei cere urgentarea lucrărilor de modernizare a Stației Electrice Chișinău
Republica Moldova nu mai cumpără gaze naturale de la Gazprom, însă regiunea transnistreană depinde în totalitate de gazele rusești tranzitate prin Ucraina. Din 16 decembrie, Chișinăul a declarat stare de urgență pentru 60 de zile în legătură cu așteptata sistare sau reducere a livrărilor de gaze de la Gazprom pentru Transnistria, unde se află centrala termoelectrică MGRES care asigură mai mult de jumătate din consumul de energie electrică al malului drept al Nistrului. Autoritățile moldovene spun că sunt pregătite să importe energie din România, în cazul reducerii sau opririi livrărilor de curent din regiunea transnistreană.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministerul Energiei cere urgentarea lucrărilor de modernizare a Stației Electrice Chișinău
Secretarul de Stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a cerut urgentarea lucrărilor de modernizare a Stației Electrice Chișinău de 400/330 kV, care urmează să fie conectată la Linia electrică de înaltă tensiune (LEA) Vulcănești-Chișinău, aflată și ea în construcție.
Constantin Borosan a inspectat luni șantierul de construcție, unde a vorbit despre importanța proiectului și provocările legate de implementarea acestuia.
Potrivit șefului unității pentru proiectele în energetică (UCIPE), Ruslan Surugiu, cca 75% din echipamentele necesare pentru modernizarea stației au fost deja livrate, de aceea, ar fi de așteptat ca lucrările să fie îndeplinite în termenii stabiliți.
Modernizarea Stației Chișinău 400/330 kV face parte dintr-un proiect amplu de dezvoltare a sectorului energetic din Republica Moldova. Lucrările, împreună cu extinderea Stației Electrice Vulcănești, vor permite întărirea conexiunii electrice cu România și racordarea liniei electrice aeriene Isaccea-Vulcănești-Chișinău 400 kV la infrastructura energetică din zona centrală a țării, inclusiv în municipiul Chișinău, ocolind Centrala termoelectrică moldovenească, MGRES, situată în regiunea transnistreană, precizează un comunicat al ministerului Energiei.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova
Proiectul este finanțat de Banca Mondială și implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).
Lucrările de construcție a liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău au început în primăvara acestui an, după mai multe amânări. Linia urmează să fie dată în folosință până la 31 decembrie 2025.
Cele trei linii electrice aeriene de interconectare cu România și, respectiv, cu UE, aflate acum în construcție, ar urma să elimine dependența Chișinăului de livrările de curent de la MGRES – centrala termoelectrică din stânga Nistrului, controlată de compania rusă de stat RAO EĂS, principalul producător de energie electrică din Rusia.
MGRES ar putea să nu mai primească volumul necesar de gaze naturale din Rusia, după ce tranzitul acestora prin Ucraina va fi sistat de la 1 ianuarie. Concernul rus Gazprom nu a anunțat, deocamdată, dacă va continua sau nu livrările către regiunea transnistreană prin rute alternative, condiționând acest lucru de plata unor pretinse datorii istorice de către Chișinău de peste 700 de milioane de dolari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
General rus acuzat de folosirea armei chimice în Ucraina, ucis la Moscova. Kievul revendică atentatul
Un oficial militar de rang înalt responsabil de trupele de protecție nucleară, biologică și chimică ale Rusiei (RKhBZ) a fost ucis într-o explozie la Moscova, a anunțat Comitetul rus de anchetă.
Generalul locotenent Igor Kirilov și asistentul său au fost uciși de o bombă atașată unei trotinete electrice, la intrarea într-o clădire din Moscova în dimineața zilei de 17 decembrie, a precizat comitetul într-o declarație, adăugând că a fost deschisă o anchetă.
Explozia a fost rezultatul unei operațiuni speciale a serviciului de securitate al Ucrainei, SBU, a declarat pentru Europa Liberă o sursă din SBU.
Kirilov este ofițerul rus de cel mai înalt nivel care a fost ucis într-un aparent asasinat de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
Cu o zi mai devreme, SBU a raportat că procurorii ucraineni au formulat o acuzație împotriva lui Kirilov, învinuindu-l că ar fi responsabil pentru utilizarea de arme chimice împotriva trupelor ucrainene în timpul războiului din Ucraina.
Comitetul rus de anchetă a declarat că explozia a avut loc în fața unei clădiri de apartamente de pe Reazanski Prospekt, un bulevard din capitala rusă care începe la aproximativ 7 kilometri sud-est de Kremlin.
„Igor Kirillov, șeful forțelor de protecție nucleară, chimică și biologică ale forțelor armate ale Federației Ruse, și asistentul său au fost uciși”, a declarat comitetul de anchetă.
Imaginile postate pe canalul rusesc Telegram Astra arătau ceea ce păreau a fi două corpuri zăcând în zăpadă în fața ușii deteriorate a unei clădiri de apartamente.
După analizarea imaginilor unei mașini parcate în apropierea clădirii de apartamente, Astra a relatat că vehiculul era al lui Kirilov.
RKhBZ sunt forțe speciale care operează în condiții de contaminare radioactivă, chimică și biologică.
Potrivit biografiei sale oficiale, Kirilov a participat la crearea și adoptarea sistemului de lansatoare a rachetelor termobarice TOS-2 „Tosocika” de către armata rusă, precum și la lupta cu pandemia COVID-19.
SBU a susținut că forțele ruse au folosit arme chimice de aproape 5 000 de ori în timpul războiului din Ucraina sub conducerea lui Kirilov.
Kirilov și RKhBZ au fost plasați pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Canadei și Noii Zeelande, în luna octombrie, pentru utilizarea unor agenți chimici de control al revoltelor și numeroase rapoarte privind utilizarea agentului toxic de sufocare cloropicrin pe câmpul de luptă.
Kirilov și forțele sale au fost „responsabili pentru sprijinirea desfășurării acestor arme barbare”, a declarat Marea Britanie la momentul respectiv.
Kremlinul a calificat acuzațiile drept „nefondate”.
Potrivit agenției ruse de stat TASS, Kirilov, care a absolvit Școala Militară Superioară de Comandă a Apărării Chimice din Kostroma, fusese numit la conducerea RKhBZ în aprilie 2017.
El a servit anterior în cadrul Directoratului șefului trupelor de apărare nucleară, chimică și biologică.
Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Autoritățile îndeamnă populația să folosească rațional energia electrică. Capacitatea de import din UE, insuficientă pentru orele de vârf
Autoritățile moldovene îndeamnă populația să folosească în mod rațional energia electrică, pentru a reduce consumul, avertizând că, în orele de vârf, capacitatea de import a curentului din Uniunea Europeană este insuficientă pentru a acoperi cerințele de consum.
De asemenea, Ministerul Energiei a anunțat că interconectarea cu rețeaua electrică din România este vulnerabilă la întreruperi, având în vedere că linia electrică Isaccea-Vulcănești traversează teritoriul Ucrainei și este expusă riscurilor legate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
Îndemnul autorităților pentru economisirea energiei vine în prima zi a stării de urgență, declarată pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie, în contextul posibilei sistări sau reduceri a livrărilor de gaze rusești către regiunea transnistreană, ceea ce ar putea periclita furnizarea curentului de la Centrala Cuciurgan. În prezent, centrala electrică din regiunea separatistă asigură peste 50% din necesitățile de consum ale malului drept al Nistrului, potrivit instituției.
Totodată, Chișinăul a solicitat rețelei europene ENTSO-E (Rețeaua operatorilor de sisteme de transport de energie electrică) să majoreze capacitatea de export a curentului, după ce, la sfârșitul lunii octombrie, Operatorii de Sisteme de Transport (OTS) din Europa Continentală au convenit să mărească limita capacității de export cu aproape 25% către Republica Moldova și Ucraina pentru lunile de iarnă.
Autoritățile mai afirmă că și-au consolidat eforturile pentru a creștere producția internă de energie. „Aceasta înseamnă că S.A. „Termoelectrica” și S.A. „CET-Nord” au raportat capacități de producție suplimentare pentru a asigura alimentarea continuă cu energie termică în municipiile Chișinău și Bălți”, precizează un comuniat oficial.
Ministerul Energiei spune, de asemenea, că furnizorul de stat „Energocom” continuă discuțiile cu companiile „Nuclearelectrica” și „OMV Petrom” din România pentru suplimentarea importurilor de energie electrică. Între timp, potrivit instituției, „Moldelectrica” a testat cu succes funcționarea în regim insular a liniilor de interconectare cu România.
„În prezent, peste jumătate din necesarul de consum de energie electrică al malului drept al Nistrului este acoperit de MGRES (Centrala electrică de la Cuciurgan), iar obligațiile contractuale ale centralei din stânga Nistrului sunt valabile până la sfârșitul lunii decembrie. Restul energiei electrice este produs de centralele termice și din contul surselor regenerabile de energie, dar și din import din România, în limita capacităților alocate de către ENTSO-E pentru blocul Ucraina-Moldova”, afirmă Ministerul Energiei.
- Te-ar putea interesa și: Moldovagaz: Malul drept al Nistrului intră în iarnă cu rezerve complete de gaz
Referitor la rezervele de gaze naturale, instituția a precizat că achizițiile pentru malul drept al Nistrului au fost finalizate pentru întreg sezonul de iarnă. „Stocurile de gaze pentru începutul anului 2025 sunt estimate la aproximativ 110 milioane de metri cubi, suficient pentru a acoperi cerințele de consum și pentru a asigura un stoc de securitate necesar țării”, afirmă sursa citată.
Între timp, autoritățile, dar și operatorul sistemului de distribuție a energiei electrice „Premier Energy Distribution” au atenționat consumatorii asupra informațiilor false care circulă pe rețele referitoare la pretinse întreruperi de curent în următoarele zile.
„Operatorul sistemului de distribuție a energiei electrice nu planifică să opereze întreruperi în livrarea de energie și nici nu a primit vreo notificare din partea operatorului sistemului de transport cu privire la eventuale limitări de putere, care să afecteze consumatorii”, se spune într-un comunicat oficial.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina spune că soldați nord-coreeni au fost uciși și răniți în luptele din regiunea Kursk a Rusiei
Surse militare ucrainene au trimis presei fotografii, înfățișând cadavre ale unor soldați care ar fi fost uciși în regiunea Kursk, inclusiv nord-coreeni. Veridicitatea imaginilor nu a putut fi verificată. Dar Ucraina spune că ar fi ucis și rănit în regiunea Kursk cel puțin 30 de nord-coreeni.
Serviciile de informații ale armatei ucrainene au spus la 16 decembrie că unitățile nord-coreene au suferit „pierderi semnificative” în apropierea satelor Martînovka, Plehovo și Vorojba. Este pentru prima dată când forțele ucrainene oferă un bilanț atât de detaliat, de la decizia Phenianului de a trimite trupe în sprijinul Moscovei, toamna trecută.
Soldații nord-coreeni ar fi folosiți doar în regiunea Kursk din vestul Rusiei ocupată parțial de Ucraina în luna august, dar nu au fost văzuți pe teritoriile ucrainene ocupate de Rusia de la invadarea la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
Fotografiile care ar confirma pierderile nord-coreene au fost trimise presei ucrainene cu o zi mai devreme, pe 15 decembrie, inclusiv redacției de investigație a serviciului ucrainean al Europei Libere, Schemes.
Europa Liberă nu a putut verifica în mod independent veridicitatea fotografiilor. Rusia nu a comentat în vreun fel relatările serviciilor de informații ale armatei ucrainene.
Ucraina mai controlează încă teritoriile cucerite în august ale regiunii Kursk, unde Rusia a desfășurat mii de militari nord-coreeni, începând cu luna octombrie.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus pe 14 decembrie că Moscova a început să implice forțe nord-coreene tot mai numeroase în efortul de a respinge militarii ucraineni din Kursk.
Analiștii militari estimează că pierderile suferite de Rusia de la invadarea Ucrainei în februarie 2022 depășesc 600.000 de morți, iar președintele Vladimir Putin a recurs la ajutoare nord-coreene pentru a evita o a doua mobilizare, nepopulară. Relatările ucrainenilor sugerează că pe frontul din sud-vestul Rusiei ar fi fost aduși peste 11.000 de soldați nord-coreeni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE a aprobat al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sunt vizate și entități din China
UE a aprobat al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina. Măsurile restrictive vizează 54 de persoane fizice și 30 de entități din Rusia, dar și din China și Coreea de Nord, potrivit unui comunicat al Consiliului European.
Noile măsuri sunt menite să combată eludarea sancțiunilor UE de către așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, precum și să slăbească complexul militar și industrial rusesc.
„Acest pachet de sancțiuni face parte din răspunsul nostru ce urmărește să slăbească mașinăria de război a Rusiei și pe cei care facilitează acest război, inclusiv companiile chineze. Acesta arată unitatea statelor membre ale UE în sprijinul nostru continuu pentru Ucraina. Prioritatea noastră imediată este să punem Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate a UE.
Astfel, UE a sancționat șefii unor companii din sectorul energetic, persoane responsabile de deportarea copiilor ucraineni, propagandă și eludarea sancțiunilor occidentale, precum și doi oficiali de rang înalt din Coreea de Nord.
De asemenea, măsurile au vizat firme rusești din domeniul apărării și companii de transport responsabile de livrarea pe mare a țițeiului și a produselor petroliere, care asigură venituri importante guvernului rus. 52 de nave din țări terțe au fost vizate de ultimul pachet de sancțiuni al UE, ridicând la 79 numărul total de nave supuse măsurilor restrictive.
Pe lista de sancțiuni au mai fost incluse o uzină chimică și o companie aeriană civilă rusă, care este un furnizor important de sprijin logistic pentru armata rusă.
În premieră, UE a impus sancțiuni majore (interdicție de călătorie, înghețarea activelor și interdicție de a pune la dispoziție resurse economice) mai multor firme chineze care furnizează Rusiei componente pentru drone și circuite electronice.
- Te-ar putea interesa și: EXCLUSIV: Cum proprietarul chinez al unei companii din California a livrat electronice pentru mașinăria de război a Rusiei
Consiliul UE a adăugat 32 de noi entități noi pe lista celor care sprijină direct complexul militar și industrial al Rusiei. Acestea vor fi supuse unor restricții de export mai stricte privind bunurile și tehnologiile cu dublă utilizare, precum și bunurile și tehnologiile care ar putea contribui la consolidarea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Unele dintre aceste entități sunt situate în țări terțe precum China, India, Iran, Serbia și Emiratele Arabe Unite, și au fost implicate în eludarea restricțiilor comerciale sau au participat la achiziționarea de produse sensibile utilizate pentru operațiunile militare ruse. (R.B.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Două tankere rusești s-au scufundat în apropiere de Crimeea anexată. Mii de tone de petrol se scurg în Marea Neagră
Toți cei 14 membri ai echipajului petrolierului rusesc Volgoneft-239, care s-a scufundat aseară în Strâmtoarea Kerci, au fost evacuați, a anunțat ministerul rus al Situațiilor de Urgență.
Două petroliere rusești s-au scufundat în timpul unei furtuni puternice duminică, în strâmtoarea Kerci, în apropierea țărmului Crimeei anexate. La bordul unuia dintre ele - Volgoneft-212 - se aflau 13 membri ai echipajului și peste patru mii de tone de păcură.
Duminică seara, autoritățile ruse au anunțat decesul unui marinar de pe Volgoneft-212. Potrivit acestora, 12 marinari au fost salvați.
Un al doilea petrolier avariat, Volgoneft-239, cu 14 marinari la bord și o încărcătură similară, a eșuat la 80 de metri de țărm, în apropierea portului Taman din regiunea Krasnodar.
Operațiunea de salvare a fost amânată până luni dimineață, din cauza condițiilor meteo extreme.
Ambele nave au fost avariate. Cauza exactă a producerii accidentelor este neclară, principala versiune fiind o eroare a echipajului în condiții de furtună.
Accidentele au dus la deversarea de produse petroliere, a confirmat agenția navală rusă Rosmorrechflot.
Organizația internațională de mediu Greenpeace estimează că naufragiul celor două petroliere ar fi putut duce la o deversare de până la nouă mii de tone de petrol. Acesta ar putea fi una din cele mai mari catastrofe ecologice din Marea Neagră din ultimii ani.
„Dacă este vorba de păcură, o parte semnificativă a acesteia se va depune pe fundul mării și acest lucru va duce la distrugerea bazei alimentare pentru multe specii de pești. De asemenea, păcura este mortală pentru păsări”, a declarat Dmitri Markin, un expert al Greenpeace, în comentarii pentru televiziunea Dozhd. Consecințele naufragiului celor două petroliere, a spus el, ar putea fi mai grave decât cele ale unui accident similar din 2007. Atunci, peste 12 000 de păsări au murit ca urmare a naufragiului unui petrolier în Strâmtoarea Kerci.
În ultimele șase luni, petrolierele Volgoneft-212 și Volgoneft-239 au circulat între portul Kavkaz din peninsula Taman și acostamentele rafinăriilor de pe Volga, a aflat publicația Vajnîie Istorii.
Primul petrolier este înscris în orașul Sankt Petersburg, iar al doilea în portul Astrahan.
Potrivit publicației Podiom, navele Volgoneft 212 și 239 au fost construite în 1969 și, respectiv, 1973. În timpul reproiectării acestora pentru a răspunde necesităților moderne, la ambele petroliere a fost decupată secțiunea mediană. „Se pare că tocmai această sudură a fost lovită de furtună, iar navele cisternă s-au rupt la propriu în două”, susține publicația Podiom. (R.B.)
Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
R. Moldova extinde cooperarea cu India și deschide o ambasadă la New Delhi
Republica Moldova are oficial ambasadă în India, inaugurată luni, 16 decembrie, în prezența ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, și omologului său indian, Subrahmanyam Jaishankar. Misiunea diplomatică este condusă de ambasadoarea Ana Taban.
Cei doi oficiali au semnat la New Delhi o Declarație de intenție privind migrația, care reafirmă angajamentul celor două state de a promova mobilitatea talentelor și a competențelor. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău spune că documentul deschide noi oportunități pentru cooperarea în domeniul mobilității forței de muncă și a schimburilor de expertiză.
Tot la New Delhi, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a semnat la 15 decembrie, documentul privind aderarea R. Moldova la International Solar Alliance (ISA), care devine astfel al 121-lea membru. Acest acord va consolida cooperarea în sectorul energetic, în special în domeniul energiei verzi, spune ministerul moldovean al Energiei.
Miniștrii au discutat și despre progresele înregistrate în procesul de liberalizare a exportului de fructe proaspete din R. Moldova către India, părțile urmând să anunțe momentul intrării în vigoare a deciziei. Un alt subiect economic din cadrul discuțiilor a fost și cel privind intrarea unui operator aviatic indian pe piața din R. Moldova, urmând să fie negociat un acord în acest sens.
Popșoi este al doilea oficial moldovean care merge în India. La finele lunii noiembrie, la New Delhi a fost și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, împreună cu rectorii mai multor universități din țară. Aceștia au participat la forumul internațional în educație „World Education Forum 2024” și au promovat oferta educațională a universităților moldovene tinerilor din India.
Vezi și reportajul de la Universitatea Tehnică din Moldova, unde în anul acesta de învățământ au fost deja înmatriculați 14 studenți indieni la Facultatea de Medicină Veterinară.
Perciun a spus atunci că scopul vizitei este să consolideze relațiile cu oficialii indieni și să accelereze acreditarea specializării de medicină veterinară de către autoritățile din New Delhi. India este una din țările din care vin cei mai mulți studenți în R. Moldova.
În 2023, numărul acestora se ridica la 371, majoritatea fiind studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică din Moldova. (C.B.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Premierul kârgâz, Akîlbek Japarov, a demisionat, fără explicații
Premierul Kârgâstanului, Akîlbek Japarov, și-a anunțat demisia la 16 decembrie fără să ofere explicații. Biroul președintelui kârgâz, Sadîr Japarov, a confirmat demisia, precizând că Akîlbek Japarov (nu sunt rude - n.r.) va fi transferat într-o altă funcție.
Între timp, în funcția de premier interimar a fost numit Adîlbek Kasîmaliev, de 64 de ani, care a deținut funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale în 2021, iar în 2022 a fost prim-viceprim-ministru interimar.
Demisia premierului kârgâz, Akîlbek Japarov, survine după arestarea recentă a unor înalți funcționari din domeniul fiscal, acuzați de corupție.
- Te-ar putea interesa și: Rețeaua globală a războiului: Cum ocolește Rusia sancțiunile occidentale
Akîlbek Japarov, în vârstă de 60 de ani, a condus guvernul din 2021, stabilind un record ca cel mai longeviv prim-ministru kârgâz.
Țara din Asia Centrală a trecut prin mai multe perioade dificile de instabilitate politică și socială de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991. (R.B.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Șapte persoane reținute de CNA sub acuzația de fraudare a achizițiilor publice
Doi funcționari publici și cinci reprezentanți ai unor firme, suspectați de fraudarea achizițiilor publice, au fost reținuți luni, 16 decembrie, de procurorii anticorupție.
Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat că a efectuat peste 60 de percheziții luni, împreună cu procurori din municipiul Chișinău, în cadrul a 30 de cauze penale pornite pe fapte de corupție ce ar fi fost comise de responsabili de achiziții publice din Capitală, în complicitate cu agenți economici.
Potrivit CNA, angajați de la Direcția generală mobilitate urbană a Consiliului municipal Chișinău (DGMU), responsabili de achizițiile publice, ar fi creat o schemă infracțională prin care primeau sistematic bunuri, avantaje și/sau mijloace bănești de la persoane fizice și juridice pentru atribuirea contractelor de achiziții publice. Este vorba despre contracte privind construcția sau reparația trotuarelor, a carosabilului pentru transportul public, accesului către curți, etc.
Procurorii anticorupție spun că au documentat cel puțin 20 de cazuri de fraudare a achizițiilor publice.
În urma perchezițiilor efectuate la birourile și domiciliile bănuiților, au fot ridicate mai multe „probe relevante” pentru urmărirea penală, inclusiv acte, înscrisuri de ciornă și sume de bani, proveniența cărora urmează a fi stabilită, precizează un comunicat al CNA.
În dimineața zilei de luni, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că mai mulți angajați ai Primăriei sunt supuși perchezițiilor. El a acuzat formațiunea de la guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de presiuni asupra echipei sale. PAS a respins acuzațiile, calificându-le drept „aberații politice”.
Solicitat de Europa Liberă, Centrul Național Anticorupție (CNA) a precizat că forțele de ordine investighează câteva cazuri de corupție și că efectuează peste 60 de percheziții în întreaga țară.
Potrivit Angelei Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA, forțele de ordine verifică acțiunile funcționarilor responsabili pentru achizițiile publice și ale unor oameni de afaceri. Ea a promis că va oferi mai târziu detalii despre percheziții.
Primarul Ion Ceban, liderul formațiunii de opoziție Mișcarea Alternativa Națională (MAN), a declarat în ajun, pe 15 decembrie, că se așteaptă la ceea ce a numit acțiuni de „intimidare” a membrilor echipei sale din partea structurilor puterii. Potrivit lui, această informație i-a parvenit, concomitent, de la mai multe persoane. Ceban a spus că perchezițiile ar putea viza departamentele de transport și locuințe ale Primăriei Chișinău.
A doua zi, pe 16 decembrie, primarul a anunțat că colegii săi sunt percheziționați, dar sunt asistați de avocați.
Ion Ceban a numit perchezițiile drept un „spectacol” organizat de PAS pentru a „discredita Primăria” și membrii partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), pe care îl conduce.
Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat pentru Europa Liberă că ea consideră declarațiile lui Ceban drept „aberații politice”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
MAE salută decizia Israelului de a deschide o ambasadă la Chișinău
Autoritățile moldovene au salutat decizia Israelului de a deschide o ambasadă la Chișinău. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a calificat măsura drept „un moment important” pentru relațiile bilaterale, care reflectă „prietenia și cooperarea excelentă” dintre R. Moldova și Israel.
„Înființarea unei ambasade israeliene la Chișinău va contribui la extinderea dialogului politic, dezvoltarea relațiilor economice și comerciale, precum și la sprijinirea comunităților moldovenești și israeliene din ambele state”, se spune într-un comunicat de la MAE.
Deschiderea ambasadei Israelului în Republica Moldova este preconizată pentru anul 2025. Cu această ocazie, Chișinăul și-a reafirmat angajamentul de a sprijini acest demers.
- Te-ar putea interesa și: Ștampilarea manuală a pașapoartelor, rămâne în vigoare. UE amână implementarea sistemului digital
Ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a fost informat oficial despre decizia guvernului israelian de către omologul său, Gideon Saar.
„Relațiile dintre Republica Moldova și Statul Israel sunt construite pe valori comune, dialog constant și interese strategice, iar acest pas semnificativ va consolida și mai mult legăturile dintre țările noastre”, se mai spune în comunicatul citat.
Anul acesta, Israelul a anunțat că va introduce obligativitatea obținerii unei autorizații de călătorie electronice pentru toți deținătorii de pașapoarte ale căror țări se bucură de regimul liberalizat de vize începând cu 1 august 2024. Termenul a fost însă amânat pentru 1 ianuarie 2025, în urma protestelor unor țări ca R. Moldova și Ucraina, dar și a mai multor companii aeriene.
Autorizația electronică de călătorie ar urma să coste 6 euro și să aibă o valabilitate de cel mult 2 ani. (R.B.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Israelul își închide ambasada din Dublin invocând „politici antiisraeliene extreme”
Israelul a anunțat că își va închide ambasada din Irlanda după ce autoritățile de la Dublin au decis să susțină o petiție la Curtea Internațională de Justiție care acuză Israelul de genocid.
Ministrul israelian de Externe, Gideon Sa'ar, a spus că decizia de a închide ambasada israeliană la Dublin a fost determinată de „politicile anti-israeliene extreme” ale guvernului irlandez.
„Acțiunile antisemite și retorica pe care Irlanda le adoptă împotriva Israelului se bazează pe delegitimarea și demonizarea statului evreu și pe standarde duble. (...) Irlanda a depășit toate liniile roșii în relația sa cu Israelul”, a spus Sa'ar.
Premierul irlandez, Simon Harris, a replicat pe platforma X și a spus că decizia Israelului este una regretabilă.
„Resping categoric afirmația că Irlanda este anti-Israel. Irlanda este pro-pace, pro-drepturile omului și pro-dreptul internațional. (...) Irlanda vrea o soluție cu două state și ca Israelul și Palestina să trăiască în pace și securitate”, a declarat Harris.
Israelul nu a aplicat măsuri similare altor țări care s-au alăturat petiției transmise Curții Internaționale de Justiție, inclusiv Egipt, Spania și Mexic.
Anunțul Israelului vine într-un moment în care numărul palestinienilor uciși în Gaza s-a apropiat de 45.000, în războiul început de atacul Hamas din 7 octombrie în Israel anul trecut. Zeci de decese au fost raportate duminică în atacurile israeliene asupra teritoriului de coastă.
Relațiile dintre Irlanda și Israel sunt tensionate de mult timp din cauza poziției Irlandei față de Palestina.
- Te-ar putea interesa și: L-ați aresta pe Netanyahu? Irlanda sau Spania - da, Ungaria - ba!
În noiembrie, Harris a declarat că autoritățile țării îl vor reține pe omologul său israelian, Beniamin Netanyahu, dacă va călători în Irlanda, după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Netanyahu.
Israelul a depus un apel împotriva mandatelor de arestare emise de CPI pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, a transmis duminică radioul armatei israeliene.
Pe 21 noiembrie, CPI a emis mandate de arestare pentru cei doi oficiali israelieni, invocând suspiciuni că Netanyahu și Gallant au comis crime de război de foamete și crime împotriva umanității.
Decizia Israelului de a-și închide ambasada de la Dublin este ultimul episod al unei relații cu Irlanda care s-a deteriorat continuu în ultima vreme.
Ambasadorul Israelului în Irlanda, Dana Erlich, a părăsit țara în luna mai, după ce Irlanda s-a alăturat Norvegiei și Spaniei pentru a recunoaște oficial Palestina ca stat.
Luna trecută, misiunea Autorității Palestiniene din Dublin a primit statutul de ambasadă deplină, Irlanda numindu-și primul ambasador în Palestina.
Tensiunile au crescut și din cauza invaziei israeliene în sudul Libanului, ca parte a asaltului său asupra Hezbollah, o operațiune care a amenințat forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite, printre care un batalion al armatei irlandeze.
Forțele israeliene au continuat să lovească nordul Fâșiei Gaza duminică. Un atac aerian asupra unei școli din orașul Beit Hanoun a ucis cel puțin 15 persoane, potrivit autorităților medicale din regiune.
În orașul Gaza, cel puțin 17 persoane, inclusiv șase femei și cinci copii, au fost ucise în trei atacuri aeriene care au lovit case care adăposteau persoane strămutate, potrivit medicilor de la spitalul palestinian unde au ajuns victimele.
Un atac aerian israelian a lovit, de asemenea, centrul de urgență civilă din zona pieței Nuseirat din centrul Fâșiei Gaza, ucigându-l pe Ahmed Al-Louh, un jurnalist video de la Al Jazeera TV, și alte cinci persoane, au declarat medici și colegi jurnaliști.
Articol preluat de pe Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina țintește liniile de aprovizionare cu combustibil ale Rusiei spre Zaporojie
Ucraina a desfășurat pe 14 decembrie o operațiune complexă care a vizat rutele de aprovizionare cu combustibil din Crimeea anexată de Rusia către zonele ocupate din Zaporojie, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru serviciul ucrainean al RFE/RL.
Operațiunea a inclus o misiune de sabotaj pentru detonarea șinelor de cale ferată în apropiere de Oleksiivka, în raionul Bilmak, ceea ce a dus la deraierea unui tren care transporta vagoane cisternă cu combustibil.
Pe măsură ce incendiul s-a extins la cisterne, rachetele HIMARS furnizate de SUA au lovit locomotiva și vagoanele-cheie pentru a împiedica încercările de salvare. Atacul a distrus locomotiva și 40 de cisterne, paralizând o linie feroviară crucială folosită de forțele ruse, a precizat sursa.
Operațiunea a fost realizată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în colaborare cu serviciile de informații militare, forțele pentru operațiuni speciale și unități de drone..
Moscova nu a comentat atacul.
Între timp, Rusia a lansat peste 100 de drone kamikaze împotriva Ucrainei și a atacat regiunea Harkov cu o rachetă în timpul nopții, au anunțat autoritățile ucrainene pe 15 decembrie.
Apărarea antiaeriană a doborât 56 de drone de tip Shahed, în timp ce 49 au fost „pierdute locațional,” potrivit armatei ucrainene.
Clădiri de apartamente, case și o infrastructură nespecificată au fost avariate din cauza resturilor căzute în mai multe regiuni. Două persoane au fost rănite în Mikolaiv, conform autorităților locale.
Separat, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniehubov, a declarat că o rachetă rusească a lovit districtul Kiivski, rănind o femeie de 48 de ani.
Presa locală din Republica Cecenă a Rusiei a raportat că drone suspectate a fi ucrainene au vizat o tabără militară și o bază din capitala Groznîi, pe 15 decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-t
Ucraina numeşte un nou comandant pentru frontul din Doneţk
Armata ucraineană a confirmat sâmbătă înlocuirea comandantului Grupului Operativ Tactic responsabil cu frontul din regiunea estică Doneţk, generalul Oleksandr Luţenko, cu generalul Oleksandr Tarnavski.
Înlocuirea face parte din planul măsurilor menite să îmbunătăţească situaţia trupelor din apropierea oraşelor strategice Pokrovsk şi Kurahove, unde forţele sale se retrag de pe o serie de poziţii pentru a nu fi încercuite de trupele ruse, transmite agenţia EFE.
Ca urmare a distrugerii poziţiilor defensive de către inamicul rus, trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii din apropierea localităţilor Suji Iali şi Veseli Gai, la zece kilometri de Kurahove, a anunţat Grupul Operativ-Strategic al Forţelor Hortiţia.
Potrivit platformei de analiză a evoluţiei războiului „DeepState", apropiată armatei ucrainene, armata rusă a ocupat încă trei sate în sectorul de front Kurahove, unde trupele ucrainene sunt semi-încercuite.
Acest eşec, cuplat cu situaţia la fel de dificilă de pe frontul de la Pokrovsk, un alt avanpost cheie unde trupele ucrainene pierd teren, a condus la demiterea generalului Luţenko.
Înlocuitorul acestuia, generalul Tarnavski, are un istoric militar mixt, pe lângă operaţiuni reuşite el conducând şi contraofensiva ucraineană eşuată din vara anului trecut.
Totuşi, experienţa sa de luptă ar putea ajuta la stabilizarea situaţiei din regiune, cred unii comentatori, precum analistul militar Iuri Botusov.
Acesta din urmă consideră însă că şi alţi comandanţi sunt responsabili pentru eşecurile de pe frontul de est, inclusiv comandantul-şef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski.
O greşeală a armatei ucrainene, consideră Iuri Botusov, este că ar fi sacrificat prea multe resurse umane şi materiale în încercarea de a apăra poziţii care oricum urmau să fie pierdute, fiind astfel irosite inutil vieţile multor soldaţi, în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o criză de efective şi nu reuşeşte să-şi înlocuiască pierderile.
Între timp, liderul separatist pro-rus din Doneţk, Vladímir Rogov, a susţinut că trupele ruse au ridicat drapelul rus pe sediul primăriei din Kurahove. Informaţia nu este confirmată de alte surse, dar bloggeri militari ucraineni au estimat săptămâna aceasta că pierderea oraşului Kurahove "este doar o chestiune de timp" şi consideră că trupele ucrainene ar trebui să se replieze de acolo pe o linie defensivă între localităţile Pokrovsk şi Velika Novosilka.
Trupele ruse au ajuns însă şi în proximitatea oraşului Pokrovsk, un nod logistic cheie pentru armata ucraineană în Doneţk şi a cărui cucerire i-ar permite armatei ruse să perturbe aprovizionarea efectivelor ucrainene pe frontul de est şi să înainteze apoi spre Ceasov Iar, un oraş situat într-o zonă înaltă ce ar oferi avantaje tactice.
De asemenea, în apropiere de Pokrovsk se află o mină de cărbune cocsificabil care este singurul furnizor intern al Ucrainei pentru această materie primă necesară industriei siderurgice.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Majoritatea familiilor din R. Moldova au un singur copil, iar veniturile principale sunt salariile și remitențele
Aproape jumătate din familiile din R. Moldova au un singur copil, iar veniturile lor principale sunt asigurate de salarii și remitențe.
Potrivit unui raport al Biroului Național de Statistică (BNS), 45% din familiile din țară au un singur copil, 37% au doi copii și doar 15% au trei copii.
Anul trecut, salariile și remitențele au fost principalele surse de venit pentru familiile cu copii. În peste un sfert din aceste familii, un membru al gospodăriei lucrează în străinătate.
În 2023, s-au născut 24.000 de copii, cu 11% mai puțini decât în anul precedent și cu 8.000 mai puțini față de acum 5 ani. Cele mai multe nașteri au avut loc în raioanele Ungheni, Hâncești, Ștefan Vodă și Cantemir, iar cele mai puține s-au înregistrat la Chișinău și în raioanele sudice și nordice ale țării, cum ar fi Basarabeasca, Taraclia, Briceni și Ocnița.
- Te-ar putea interesa și: Mai puțin de jumătate dintre copiii romi din R. Moldova merg la școală
La începutul anului 2024, în Republica Moldova erau 508.600 de copii cu vârsta între 0 și 17 ani, mult mai puțini față de 2016, când numărul acestora depășea 700.000.
În ceea ce privește nașterile timpurii, rata acestora în rândul tinerelor de 15-19 ani a fost de 21,1 nașteri la o mie de femei, în scădere față de 2022. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,3 ani, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană.
În educație, majoritatea tinerilor (45%) au ales să meargă la liceu, 27% au optat pentru învățământul profesional-tehnic, iar 12% nu au continuat studiile după cele nouă clase obligatorii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Un cetățean român, posibil recrutat de serviciile ucrainene, a fost reținut în regiunea separatistă Abhazia din Georgia
Un cetățean român a fost reținut vineri de serviciul de securitate din Abhazia, regiune separatistă prorusă din Georgia, fiind acuzat că ar fi acționat la indicațiile serviciilor speciale ucrainene.
Potrivit unui comunicat al Serviciului Securității de Stat (SGB) din Abhazia, românul ar fi fost obligat de ofițerii ucraineni să filmeze instalații militare de pe teritoriul republicii cu ajutorul unei drone, în schimbul permisiunii de a părăsi regiunea în siguranță.
Ministerul român al Afacerilor Externe a demarat demersuri pentru a confirma cetățenia și circumstanțele reținerii, dar până în prezent nu a primit nicio solicitare oficială de asistență.
Potrivit SGB, cetățeanul român ar fi intrat în Abhazia cu o viză turistică, dar, la sosirea sa în Suhumi, ar fi intrat în contact cu angajați ai Direcției Principale de Informații a armatei ucrainene (GUR).
Într-o înregistrare video difuzată de SGB, tânărul apare coborând dintr-o dubă însoțit de agenți, fiind condus într-un birou pentru interogatoriu, unde face o depoziție în limba engleză. Declarațiile sale sunt traduse în rusă.
„În cadrul măsurilor operative de prevenire a activităților serviciilor de informații străine care amenință securitatea Abhaziei, angajații SGB au împiedicat o tentativă de recrutare a cetățeanului român pentru a colecta informații despre instalațiile militare din regiune”, se arată în comunicatul serviciului de securitate, citat de agenția rusă TASS.
Ofițerii SGB au confiscat toate echipamentele tehnice de la locul de cazare al românului, iar ancheta continuă.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: Rusia desfăşoară mai multe trupe nord-coreene în regiunea Kursk
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 14 decembrie că Moscova a început să implice soldați nord-coreeni în operațiunile din regiunea Kursk, pentru a alunga forțele ucrainene.
„Datele preliminare arată că rușii au început să folosească soldați nord-coreeni în asalturi – un număr semnificativ,” a spus Zelenski, precizând că aceștia sunt integrați în unități consolidate și folosiți, deocamdată, doar în regiunea Kursk.
Afirmațiile sale vin după ce Direcția Principală de Informații a armatei ucrainene a emis un comunicat în care spune că soldații nord-coreeni ar putea începe în curând atacuri directe asupra pozițiilor ucrainene din Kursk.
Potrivit instituției, este „probabil” ca Rusia să implice în curând soldații nord-coreeni în operațiuni de asalt direct, menționând că în ultimele zile trupele „au primit provizii suplimentare de alimente”.
Unitățile nord-coreene au fost puse în alertă pe 13 decembrie și li s-a ordonat să aștepte noi instrucțiuni.
O parte dintre soldați au fost transportați în secret pe linia frontului cu camioane civile care semănau cu vehicule pentru livrarea apei, conform comunicatului.
Informațiile nu au putut fi verificate, iar Ministerul rus al Apărării nu a comentat.
Trupele ucrainene și-au început incursiunea în regiunea Kursk în luna august și încă controlează unele zone. Rusia a început să desfășoare mii de trupe nord-coreene în regiune în octombrie.
Statul Major al armatei ucrainene a raportat pe 14 decembrie că în regiunea Kursk au avut loc 45 de ciocniri de la începutul zilei, dintre care 26 erau încă în desfășurare.
„Inamicul a efectuat șapte atacuri aeriene, a lansat 10 bombe ghidate și a desfășurat 212 atacuri de artilerie asupra localităților rusești și a pozițiilor noastre de apărare,” a precizat Statul Major în rezumatul său zilnic.
În rezumat se mai spune că cele mai tensionate situații pe câmpul de luptă au fost în apropiere de Pokrovsk, Kurakhivsk și Vremivsk.
Armata rusă „și-a îmbunătățit poziția tactică” în direcția Pokrovsk, a raportat serviciul de presă al districtului militar Khortytsia.
Forțele ruse au încercat să își îmbunătățească poziția tactică și în zona Blahodatne, dar nu au reușit, au suferit pierderi și s-au retras.
Forțele ucrainene au atacat depozite de combustibil care aprovizionau armata rusă. Un atac asupra unui depozit de petrol din Orel, în noaptea de 13 decembrie, a provocat un „incendiu puternic,” conform unui comunicat al Statului Major, care a descris depozitul ca fiind unul dintre cele mai mari terminale petroliere din suburbiile orașului Orel.
Rapoarte despre explozii în Orel au apărut pe canale rusești de Telegram. Orașul ar fi fost lovit de atacuri cu drone, iar unele dintre canale au raportat un atac asupra unui depozit local de petrol.
Fotografiile publicate de Statul Major General și pe canalele de știri rusești de Telegram arătau coloane de fum care învăluiau terminalul petrolier.
Autoritățile locale și mass-media de stat din Rusia nu au comentat rapoartele.
Regiunea Orel din Rusia se învecinează cu regiunile Kursk și Bryansk.
Ținutul pustiit: Imagini șocante din Mariinka, ocupată de Rusia
În regiunea de frontieră Belgorod, atacurile ucrainene cu drone au ucis un băiat în vârstă de 9 ani și au incendiat un important terminal petrolier, a declarat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe Telegram.
Băiatul a murit când o dronă a lovit casa familiei sale de lângă Belgorod, a declarat Gladkov, adăugând că mama și sora sa în vârstă de 7 luni au fost spitalizate.
El a postat fotografii cu ceea ce a declarat a fi urmările atacului, arătând o casă cu găuri deschise în acoperiș și în peretele din față, flancată de mormane de moloz.
Guvernatorul din Orel, Andrei Klichkov, a confirmat pe Telegram că o dronă ucraineană a incendiat un depozit de combustibil. Acesta a declarat ulterior că incendiul a fost izolat și că nu au existat victime.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Preşedintele Coreei de Sud va fi suspendat din funcţie şi pus sub acuzare
Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, a declarat sâmbătă că va lupta pentru viitorul său politic, după ce a fost demis într-un al doilea vot de către parlamentul condus de opoziție, din cauza tentativei sale de a impune legea marțială, o acțiune care a șocat întreaga țară.
Curtea Constituțională va decide în următoarele șase luni dacă Yoon va fi demis din funcție. Dacă va fi îndepărtat, vor fi organizate alegeri anticipate.
Prim-ministrul Han Duck-soo, numit de Yoon, a devenit președinte interimar, în timp ce Yoon rămâne în funcție, dar cu puterile prezidențiale suspendate la jumătatea mandatului său de cinci ani.
Han a promis că va depune toate eforturile pentru a asigura stabilitatea guvernului după demiterea lui Yoon. „Voi da toată puterea și energia mea pentru a stabiliza guvernul”, a declarat Han jurnaliștilor.
Yoon este al doilea președinte conservator consecutiv demis în Coreea de Sud. Park Geun-hye a fost îndepărtată din funcție în 2017. Yoon a supraviețuit unui prim vot de demitere săptămâna trecută, când partidul său a boicotat în mare parte votul, privând parlamentul de cvorum.
„Deși mă opresc pentru moment, călătoria pe care am parcurs-o alături de popor în ultimii doi ani și jumătate spre viitor nu trebuie să se oprească niciodată. Nu voi renunța niciodată”, a spus Yoon.
Considerat un supraviețuitor politic dur, dar tot mai izolat, Yoon a fost afectat de scandaluri personale și conflicte interne, de o opoziție necruțătoare și de fisuri în propriul său partid.
Protestatarii care susțineau demiterea lui Yoon au sărit de bucurie lângă parlament la aflarea veștii și au fluturat bețe LED colorate, în timp ce muzica răsuna. În schimb, un miting al susținătorilor lui Yoon s-a dispersat rapid după anunț.
Liderul Partidului Democrat din opoziție, Lee Jae-myung, le-a spus protestatarilor de lângă parlament că trebuie să lupte împreună pentru a-l îndepărta pe Yoon cât mai repede posibil. „Voi, oamenii, ați reușit. Scrieți o nouă istorie”, le-a spus el mulțimii care a îndurat temperaturi sub zero grade pentru a participa la miting.
Motiunea de demitere a fost adoptată după ce cel puțin 12 membri ai Partidului Puterii Poporului al lui Yoon s-au alăturat partidelor de opoziție, care controlează 192 de locuri din cele 300 ale adunării naționale, depășind pragul de două treimi necesar pentru demitere.
Numărul parlamentarilor care au susținut demiterea a fost de 204, în timp ce 85 au fost împotrivă, 3 s-au abținut și 8 voturi au fost invalide.
Yoon a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.
El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.
Partidele de opoziție au lansat un nou vot de demitere, susținut de mari demonstrații pro-demitere.
Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.
Într-un alt discurs defiant, Yoon a promis joi că va „lupta până la capăt”, apărând decretul său de lege marțială ca fiind necesar pentru a depăși blocajul politic și pentru a proteja țara de politicienii interni care, spunea el, subminează democrația.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Primarul din Tbilisi amână aprinderea luminilor de Crăciun din cauza protestelor anti-guvernamentale
Primarul din Tbilisi a amânat aprinderea luminilor de Crăciun din cauza temerilor că protestatarii adunați în oraș ar putea deveni violenți, după ce un colegiu electoral dominat de partidul de guvernământ „Visul Georgian” l-a numit pe politicianul de extremă dreapta Mikheil Kavelashvili președinte.
Primarul Kakha Kaladze a anunțat amânarea pe 14 decembrie, într-o conferință de presă ținută în clădirea administrației guvernamentale, cu câteva minute înainte ca evenimentul să înceapă.
Cu aproximativ o oră mai devreme, sute de polițiști au fost desfășurați, iar luminile de Anul Nou au fost aprinse pe fațada clădirii parlamentului, dar au fost stinse după ce Kaladze a anunțat amânarea aprinderii bradului.
Decizia a fost luată după ce Kavelashvili a fost declarat câștigător al alegerilor indirecte controversate de către Comisia Electorală Centrală din Georgia, după ce a primit 224 de voturi din cei 225 de delegați prezenți.
Colegiul electoral din Georgia are în total 300 de delegați, însă membrii opoziției nu au participat la vot.
Votul a avut loc în timp ce manifestanții s-au adunat în centrul orașului Tbilisi, în fața clădirii parlamentului, pentru a continua protestele față de alegerile parlamentare desfășurate la 26 octombrie, pe care actualul președinte al țării și opoziția susțin că au fost fraudate.
Zonele din apropierea clădirii parlamentului Georgiei au fost izolate și traficul a fost întrerupt înaintea votului pentru colegiul electoral, în timp ce protestatarii opoziției s-au adunat pentru o nouă rundă de demonstrații, în prezența unui număr mare de polițiști.
Kavelashvili, singurul candidat pentru funcția în mare parte simbolică, este așteptat să fie ales prin vot indirect în Parlament. În vârstă de 53 de ani, el este cunoscut pentru discursurile vehemente anti-occidentale și opoziția față de drepturile LGBTQ.
Kavelashvili ar urma să o înlocuiască pe președinta Salome Zurabișvili, care s-a alăturat protestatarilor pro-europeni ce au ieșit zilnic pe străzi în toată țara, în demonstrații de mare amploare ce durează de mai bine de două săptămâni.
Zurabișvili, care a fost o figură incomodă pentru partidul de guvernământ și a criticat Visul Georgian pentru tendințele sale tot mai autoritare, a declarat că va nu-și va părăsi funcția după inaugurarea succesorului său, programată pentru 29 decembrie.
„Ceea ce se va întâmpla mâine în Parlament este o parodie – un eveniment lipsit de legitimitate, neconstituțional și ilegitim”, a declarat Zurabișvili într-o conferință de presă pe 13 decembrie.
Ea a afirmat anterior că alegerile au fost manipulate cu ajutorul Rusiei. „Suntem martorii și victimele unei operațiuni speciale rusești, o formă modernă de război hibrid împotriva poporului georgian”, a declarat ea, referindu-se la alegerile parlamentare din octombrie.
- Te-ar putea interesa și: Georgia își schimbă președintele. Miza e mare, iar atmosfera foarte tensionată
Între timp, parlamentarii opoziției din această țară caucaziană refuză să recunoască rezultatul alegerilor parlamentare, susținând că Visul Georgian a fraudat votul pentru a se menține la putere, și boicotează lucrările Parlamentului.
Criza politică a izbucnit după ce Visul Georgian a revendicat victoria în alegeri și s-a intensificat în urma deciziei de luna trecută de a amâna negocierile privind aderarea Georgiei la Uniunea Europeană.
Autoritățile au răspuns violent la demonstrațiile masive, arestând sute de persoane în ultimele două săptămâni. Un alt protest a avut loc la Tbilisi pe 13 decembrie, iar pentru 14 decembrie se așteaptă noi tulburări.
În dimineața zilei de 14 decembrie, protestatarii s-au adunat lângă Sala Filarmonicii și au început să mărșăluiască spre clădirea Parlamentului, aflată la mai puțin de 2 kilometri distanță.
Traficul pe Bulevardul Rustaveli, care leagă cele două locații, a fost blocat, iar poliția a fost mobilizată în apropierea Parlamentului și a Pieței Libertății.
Violențele recente împotriva opoziției și jurnaliștilor au atras condamnări din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
