Linkuri accesibilitate

Ştiri

R. Moldova va primi un împrumut de 200 de milioane de euro pentru împădurire

Plantările care au o rată de succes mai mică de 70% sunt completate cu alți copaci.
Plantările care au o rată de succes mai mică de 70% sunt completate cu alți copaci.

Parlamentul a ratificat joi, 5 decembrie, contractul de finanțare dintre R. Moldova și Banca Europeană de Investiții de 200 milioane de euro pentru programul de extindere și reabilitare a pădurilor.

Din acești bani, Ministerul Mediului va împăduri și reabilita 63 mii de hectare, inclusiv va construi 3 pepiniere industriale, 35 depozite de lemn și altele.

Perioada împrumutului este de cel puțin 4 ani și cel mult 30 de ani, inclusiv perioada de grație de până la 8 ani. Rata dobânzii va fi fixă de 3,373% și o rată variabilă în funcție de indicele european de referință EURIBOR. Rata dobânzii se va alege pentru fiecare tranșă în parte între rata fixă și rata flotantă a dobânzii.

BEI va face transferul banilor în cel mult 20 de tranșe cu o valoare minimă de 10 milioane de euro.

Unde vor fi utilizați banii?

Acești bani vor acoperi prima parte a programului de extindere și reabilitare a pădurilor pentru 2024-2028. În această perioadă, Ministerul Mediului planifică să împădurească 63 de mii de hectare de pădure, adică circa 44% din obiectivul PNERP.

Își mai propune să construiască un centru de semiologie, trei pepiniere industriale moderne în toate regiunile țării unde vor crește puieți cu rădăcina protejată.

„Asta o să ne ajute, în primul rând, să avem o rată de prindere mai bună”, a declarat ministrul Sergiu Lazarencu în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă. Rata de succes al plantărilor pentru anul 2023 este de 70%.

De asemenea, vor fi construite 35 de depozite de lemn, peste 250 km de drumuri forestiere și întreprinderile silvice o să fie modernizate tehnic. Autoritățile își propun, inclusiv să digitalizeze sistemul silvic ca să poată asigura trasabilitatea lemnului și „să putem lupta mai bine cu tăierile ilegale”, potrivit lui Lazarencu.

„În general, această finanțare o să schimbe la față domeniul silvic”, a declarat Lazarencu.

Programul a fost aprobat de autorități în februarie 2023 și de atunci autoritățile au reușit să planteze 7.200 de hectare în același an. În această toamnă mai au de plantat aproximativ 500 de hectare ca să ajungă la o cifră totală de 7.300 de hectare pentru anul 2024.

Deși planul de acțiuni pentru perioada de 2023-2027 prevede, pentru 2024, planarea culturilor silvice pe o suprafață de 8.770 ha, 3.585 ha pentru refacerea/reconstrucția arboretelor degradate și necorespunzătoare, dar și crearea perdelelor forestiere și împădurirea fâșiilor riverane pe o suprafață de 2.645 ha.

Ministrul Lazarencu explică asta prin faptul că tot ce s-a făcut în acești doi ani de la începutul programului a fost din bugetul public, „cu forțele proprii”, iar odată cu recepționarea resurselor financiare de la BEI, vor începe să planteze suprafețe mai mari.

Primele roade ale programului de împădurire
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:36 0:00

Cât costă programul de extindere și reabilitare a pădurilor

Potrivit autorităților, costul proiectului de implementare pentru perioada 2024-2025 este estimat la 435 de milioane de euro. 40 de milioane de euro reprezintă un alt împrumut de la Agenția Franceză de Dezvoltare, 75 de milioane de euro vor fi fonduri proprii care vor fi obținute de întreprinderile silvice prin lucrări de reabilitare a fondului forestier de stat și alte 120 de milioane de euro urmează să fie identificate de Ministerul Mediului.

Programul de reabilitare și extindere a pădurilor are o durată de 10 ani, iar costul total ajunge la aproximativ 780 de milioane de euro. Autoritățile își propun, în total, să extindă și reabiliteze 150 de mii de hectare de păduri, mărind suprafața totală a țării împădurite de la 11% la aproximativ 15%. Cu toate acestea, R. Moldova are nevoie de cel puțin 25% acoperire „pentru a face față provocărilor de adaptare la schimbările climatice și asigurare a subzistenței comunităților”, așa cum se arată în program.

„Sunt costuri destul de mari, dar acest program este o prioritate pentru Guvern”, a spus ministrul Lazarencu Europei Libere. Potrivit acestuia, în această vară, din cauza secetei, una dintre cele mai mari probleme în sate era lipsa apei pentru animale. „Una dintre soluții ar fi să sădim cât mai multe păduri”, a spus ministrul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Traficul pe podul Kerci, oprit după explozii în Crimeea ocupată de Rusia

Podul Kerci, imagine de arhivă
Podul Kerci, imagine de arhivă

Explozii au fost auzite la începutul zilei de 6 decembrie în orașul Kerci din Crimeea anexată de Moscova, iar podul care leagă peninsula ucraineană de Rusia a fost închis, au anunțat canale locale de Telegram.

Potrivit canalului Krîmskii Veter, exploziile au fost auzite în zona șantierului naval Zaliv. Primele explozii au fost raportate pe la 7 dimineața, ora locală, au declarat martorii pentru RFE/RL.

Ministerul rus al Apărării a declarat că regiunea Kerci a fost atacată de Ucraina cu drone aeriene și maritime. Potrivit acestuia, forțele ruse au doborât o dronă aeriană și au scufundat două drone navale.

Kievul nu a comentat informațiile legate de atacuri.

Forțele ucrainene atacă peninsula Crimeea cu regularitate, în special în apropierea podului. În octombrie 2022, o explozie puternică pe pod a provocat prăbușirea unei porțiuni de drum și un incendiu puternic pe secțiunea feroviară a podului. Potrivit datelor rusești, trei persoane au fost ucise în acel incident.

În total, potrivit părții ruse, forțele de apărare aeriană au distrus peste noapte 33 de drone, dintre care 14 în regiunea Voronej, 11 în regiunea Kursk și șapte în regiunea Belgorod. Potrivit autorităților din regiunea Voronej, nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube. Autoritățile din alte regiuni nu au comentat atacul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

CNA: Amenzile pentru corupție electorală au ajuns la 9 milioane de lei

Imagine de la raidul CNA la sediul unui partid din rețeaua lui Șor la Nisporeni.
Imagine de la raidul CNA la sediul unui partid din rețeaua lui Șor la Nisporeni.

Până pe 6 decembrie, Centrul Național Anticorupție a aplicat amenzi de circa nouă milioane de lei pentru coruperea electorală pasivă, anunță instituția într-un comunicat de presă.

Cei sancționați au primit amenzi pentru că și-au vândut voturile, prin acceptarea sau primirea, personal sau prin intermediar, a unor bunuri, servicii sau privilegii sub orice formă, care nu li se cuvin.

Cuantumul amenzilor a fost de la 25 de mii la 37,5 mii lei per fiecare caz.

Potrivit comunicatului, CNA continuă examinarea proceselor-verbale recepționate de la IGP, urmând să ia decizii pe marginea acestora.

La 15 noiembrie, CNA anunța că până la acea data aplicase amenzi în valoare totală de peste 6.150.000 de lei pentru cazuri de corupere electorală pasivă.

Instituția menționează că persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de corupere electorală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Antony Blinken, la reuniunea OSCE: Efort rusesc, de amploare și bine finanțat, de a influența alegerile din România

 Secretarul de stat al SUA Antony Blinken participă la o întâlnire cu societatea civilă în marja celui de-al 31-lea summit ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Ta'Qali
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken participă la o întâlnire cu societatea civilă în marja celui de-al 31-lea summit ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Ta'Qali

Șeful diplomației de la Washington, Antony Blinken, a criticat joi, la Malta, intervenția Rusiei în alegerile din România și din Georgia. 

Antony Blinken a spus că, „autoritățile române descoperă un efort rusesc, de amploare și bine finanțat, de a influența recentele alegeri prezidențiale, contrar standardelor OSCE”.

În schimb, legat de alegerile din Republica Moldova, OSCE a informat că a fost „un tur de scrutin bine administrat, în ciuda intervenției Rusiei”, a spus Blinken la al 31-lea summit ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Ta'Qali, din Malta.

Șeful diplomației SUA s-a referit și la situația din Georgia, despre care observatorii scriu „rapoarte îngrijorătoare despre intimidarea alegătorilor și eforturile partidului de guvernământ de a înclina terenul de joc în favoarea sa”, a spus Blinken.

Șeful Departamentului de Stat al SUA a mai spus că „SUA împărtășesc preocupările multor membri OSCE cu privire la decizia Visului Georgian de a suspenda procesul de aderare a Georgiei la UE”.

Blinken a spus că SUA susțin dreptul la protest pașnic și condamnă agresiunea brutală a autorităților georgiene împotriva celor care cer ca țara lor să rămână pe calea unor legături mai strânse cu Europa și a criticat atacurile forțelor de ordine asupra jurnaliștilor.

Acțiunile antidemocratice ale Visului Georgian, spune șeful Departamentului de Stat, arată importanța activității OSCE de a consolida societatea civilă, de a întări libertatea presei, de a întări protecția jurnaliștilor, a activiștilor anticorupție și a apărătorilor drepturilor omului.

Explainer: Ce urmează pentru Georgia? Patru scenarii posibile: De la alegeri anticipate la proteste mai mari
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00

Antony Blinken a acuzat Rusia că escaladează tensiunile din Ucraina după ce Vladimir Putin „a subminat idealurile de suveranitate și egalitate suverană a națiunilor, integritatea teritorială a statelor, autodeterminarea popoarelor”.

„Să vorbim despre introducerea forțelor nord-coreene în Europa. Să vorbim despre utilizarea rachetelor balistice cu rază intermediară pentru a ataca Ucraina. Să vorbim despre scăderea pragului de utilizare a armelor nucleare de către Rusia. Să vorbim despre atacul în curs asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv a rețelei sale de transport nuclear, care reprezintă o amenințare gravă pentru fiecare țară din această cameră. Asta este escaladare”, a spus Blinken.

Antony Blinken: „Nu este vorba despre securitatea Rusiei, ci despre proiectul imperial al domnului Putin de a șterge Ucraina de pe hartă”

Antony Blinken și-a ținut discursul în lipsa ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, care a părăsit sala.

Șeful diplomației SUA a declarat că Rusia, deși susține că vrea să își protejeze securitatea, de fapt are intenții expansioniste:

„Dar să nu ne păcălim pe noi înșine și să nu permitem lui sau altcuiva să ne păcălească. Nu este vorba și nu a fost niciodată despre securitatea Rusiei. Este vorba despre proiectul imperial al domnului Putin de a șterge Ucraina de pe hartă”, a spus Blinken.

El a ironizat discursul șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a vorbit despre dreptul suveran al fiecărui stat membru de a face propriile alegeri.

„Exact despre asta este vorba: dreptul suveran al Ucrainei și al poporului ucrainean de a face propriile alegeri cu privire la viitor”.

Articol preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Declarațiile lui Parlicov la final de mandat: „Eu cred că am făcut față”

Victor Parlicov, fostul ministru al Energiei
Victor Parlicov, fostul ministru al Energiei

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a susținut joi seara o conferință de presă în care a făcut bilanțul activității sale la minister.

Referitor la motivele invocate de premierul Dorin Recean pentru demisia acestuia, Parlicov a afirmat că „a făcut față” provocărilor, subliniind că responsabilitatea pentru achiziționarea gazelor la prețuri mai mici revine companiei Energocom.

Victor Parlicov a declarat că principala lui greșeală a fost faptul că a mizat că situația în sectorul energetic se va rezolva fără ca să se ajungă la scandalizare și demersuri oficiale. El a recunoscut că între Minister și Energocom au fost probleme de cooperare, solicitând de mai multe ori demisia directorului interimar al companiei, Victor Bînzari.

De asemenea, fostul ministru a menționat că responsabilitatea pentru procurarea gazelor în perioade mai potrivite și asigurarea stocurilor pentru sezonul rece revine anume companiei Energocom.

„Ministerul face anumite recomandări, dar responsabilitatea principală o au companiile”, a subliniat Parlicov.

Victor Parliov a mai spus că criza gazelor, motivul principal pentru care a fost demis, a fost exagerată în spațiul public, aceasta fiind parte a războiului informațional dus de Rusia.

„Avem 64% din gospodării care au ca sursă principală de energie sobe, dar toți se tem de prețul gazelor. Noi avem un impact asupra bugetelor gospodăriilor mult mai mare pe energie electrică, dar toată lumea discută gazele naturale. Asta este ceea ce vor actorii externi să discutăm”, a menționat fostul ministru.

Demiterea lui Parlicov a fost anunțată de premierul Dorin Recean joi, 5 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă. Prim-ministrul a invocat faptul că fostul ministru a admis o lipsă de coordonare între instituții în procesul de achiziții a energiei electrice și că nici nu s-a asigurat că R. Moldova cumpără gaze naturale „la cel mai potrivit moment”, spunând că ministrul a avut „o implicare directă în acest sens”.

Anunțul premierului Dorin Recean vine la scurt timp după ce Agenția Națională de Reglementare în Energetică a majorat cu 27,5% tariful la gazele naturale, la cererea Moldovagaz, în pofida promisiunii lui că prețurile nu vor crește în actualul sezon rece. În plus, Parlicov era așteptat și în plenul Parlamentului, unde urma să fie audiat la tema situației din domeniul energetic.

La câteva ore de la conferința de presă, președinta Maia Sandu a semnat decretul de demitere a ministrului Energiei, Victor Parlicov. Pe lângă Parlicov, Recean a mai anunțat că pleacă din funcție directorul interimar al Energocom, Victor Bînzari și membrul delegat de societatea civilă în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Olanda va propune ca UE să reintroducă vizele pentru georgieni. Ucraina sancționează liderii de la Tbilisi

Ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp, la reuniunea OSCE din Malta.
Ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp, la reuniunea OSCE din Malta.

Olanda va solicita Uniunii Europene să suspende acordurile sale de călătorie fără viză cu Georgia, a declarat joi ministrul olandez de Externe, după ce peste 300 de persoane au fost arestate în cadrul demonstrațiilor pro-UE din țara candidată.

Demonstranții din Georgia au protestat în ultima săptămână împotriva deciziei guvernului de a întrerupe negocierile de aderare la UE cel puțin până în 2028. Zeci de persoane au fost rănite în incidente violente, inclusiv ziariști care relatau de la fața locului.

Reuters informează că ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp, a declarat că va adresa o cerere oficială UE „pentru a arăta limpede guvernului georgian că va avea de plătit un preț pentru calea aleasă”.

În prezent, cetățenii georgieni, ca și moldovenii sau ucrainenii, pot călători în UE pentru vizite de scurtă durată fără a avea nevoie de viză.

Veldkamp s-a adresat jurnaliștilor înainte de începerea unei reuniuni de două zile a miniștrilor de externe ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa din Malta. El a declarat că va solicita, de asemenea, OSCE să investigheze guvernul georgian și acțiunile sale.

Nu este prima dată când un politician vest-european ridică posibilitatea renunțării la regimul liberalizat de vize cu Georgia, ca răspuns la derapajele anti-occidentale ale guvernării de la Tbilisi.

Oficialii UE s-au ferit însă să încurajeze aceste chemări, opinând că o eventuală punere a lor în aplicare ar afecta mai degrabă cetățenii de rând decât conducerea țării.

Explainer: Ce urmează pentru Georgia? Patru scenarii posibile: De la alegeri anticipate la proteste mai mari
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00

SUA: interdicții „țintite”

Statele Unite au adoptat în primăvară interdicții de viză „țintite”, pentru liderii politici de la Tbilisi, care au calificat măsurile americane drept „șantaj”.

Zilele trecute, măsuri similare, adică interdicții de intrare pentru oficialii partidului Visul Georgian, nu pentru georgieni în general, au anunțat și țările baltice.

Spectrul reintroducerii vizelor UE a mai planat deasupra Georgiei în ultimii ani, chiar înaintea actualelor tulburări politice, fiind legat atunci de rata mare a criminalității pusă pe seama unor grupări georgiene în unele țări occidentale - mai ales în Germania.

În vară, pe fondul deteriorării pronunțate a relațiilor politice dintre Occident și Tbilisi, Berlinul a dezmințit, pe de altă parte, zvonurile că ar pregăti renunțarea la regimul liberalizat de vize, ca măsură de presiune politică.

Olanda este una din țările europene care au folosit repetat politica vizelor pentru a constrânge țări vecine, ba chiar și membre, să facă în sfârșit reforme întârziate - ținând de pildă România și Bulgaria în afara Spațiului Schengen mulți ani după aderarea lor la UE.

Ucraina sancționează liderii de la Tbilisi

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat joi, la Kiev, un decret de sancțiuni împotriva premierului georgian Irakli Kobahidze și a altor 18 politicieni, relatează dpa.

Măsura a fost luată în urma celei de-a șaptea nopți consecutive de proteste împotriva deciziei lui Kobahidze de a amâna negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană. Ucraina, ca și opoziția din Georgia, suspectează că Moscova influențează politica guvernului georgian.

„Acestea sunt sancțiuni împotriva acelor membri ai conducerii din Georgia care îi predau Georgia lui Putin", a spus Zelenski. Lista sancțiunilor îi include pe miliardarul Bidzina Ivanișvili, ministrul de interne Vahtang Gomelauri și Kaha Kaladze, primarul capitalei Tbilisi. Toate bunurile pe care aceștia le dețin în Ucraina vor fi înghețate și li se va interzice orice activitate economică.

Chiar dacă măsurile sunt mai degrabă simbolice, scrie dpa, ele marchează o ruptură profundă între Ucraina și Georgia, țări multă vreme aliate împotriva expansionismului Moscovei.

„Nu ne putem permite să pierdem pe nimeni în această regiune - nici Georgia, nici Moldova, nici Ucraina", a declarat Zelenski. „Trebuie să ne apărăm împreună împotriva Moscovei."

Prin declarații ale președintei Maia Sandu și premierului Dorin Recean, Moldova a luat și ea partea opoziției în actuala criză din Georgia, condamnând folosirea violenței împotriva demonstranților. Guvernul de la Tbilisi a fost lăudat în schimb de liderul socialist pro-rus Igor Dodon, pentru că ar urmări „interesul național” întorcând spatele Occidentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Hub educațional dotat cu imprimante 3D și ochelari VR, la Colegiul pedagogic din Cahul

Valoarea investiției este de peste 339.000 de euro.
Valoarea investiției este de peste 339.000 de euro.

Un hub educațional cu o suprafață de 500 de metri pătrați a fost lansat la Colegiul pedagogic „Iulia Hașdeu” din Cahul. Spațiul a fost dotat cu mobilier, 96 de laptop-uri, 32 de calculatoare, 2 imprimante 3D, 16 ochelari VR și un calculator performant pentru editare video.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, datorită noilor echipamente lecțiile vor fi mai interactive și vor putea fi implementate metode noi de învățare, care ulterior vor fi implementate la angajare, în școli sau grădinițe.

Valoarea investiției este de peste 339.000 de euro, iar banii au fost oferiți de Bănca Mondială, în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării.

La Colegiul pedagogic „Iulia Hașdeu” din Cahul învață peste 870 de elevi și 64 de cadre didactice.

În total, circa 25 milioane de euro au fost alocate în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” pentru modernizarea a 7 universități și 6 colegii pedagogice din țară.

În anul de studii 2024-2025, în școlile din R. Moldova au fost angajați 407 absolvenți ai facultăților pedagogice - un număr record pentru ultimii cinci ani. Datele au fost prezentate vineri, 29 august, într-o conferință de presă, de ministrul Educației, Dan Perciun.

Potrivit lui, cifra este cu 15% mai mare față de anul 2023 și cu 35% decât media pentru ultimii cinci ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Europeană a cerut TikTok „să înghețe și să păstreze” informațiile legate de alegerile din România

Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Comisia Europeană a cerut TikTok „să înghețe și să păstreze” datele și probele legate de alegerile din România ca urmare a informațiilor primite de Comisie în contextul alegerilor din România, inclusiv a informațiilor care indică interferențe din partea Rusiei.

Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a emis un „ordin de reținere de informații” către TikTok, în temeiul Digital Services Act (Legea europeană privind activitățile online), ca urmare a suspiciunilor legate de promovarea politică pe această rețea în alegerile din România.

„Acest ordin este un pas esențial pentru a ajuta anchetatorii să stabilească faptele și se adaugă cererilor noastre oficiale care caută informații în urma declasificării documentelor secrete de ieri”, a anunțat joi Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație a Comisiei Europene.

Anunțul vine la o zi după ce președinția României a desecretizat documente în care serviciile de informații românești detaliază felul cum a fost influențat, mai ales prin postări pe TikTok, turul 1 al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod surprinzător de candidatul pro-rus Călin Georgescu, lipsit practic de șanse în sondajele dinainte.

Georgescu se va confrunta duminică în turul al doilea cu Elena Lasconi.

Henna Virkkunen a spus joi că Comisia Europeană „a intensificat contactele cu autoritățile de reglementare în domeniul digital și cibernetic din întreaga Europă, având în vedere dovezile emergente ale unei activități neautentice sistematice”. Ea a insistat că deși vin pe fondul alegerilor din România și sunt într-un fel facilitate de ele, aceste verificări și precauții la nivelul UE nu înseamnă că românii nu au dreptul să aleagă pe cine doresc ei în fruntea statului.

Declarația lui Virkkunen vine la scurt timp după ce Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea ca alegerile din România - un aliat NATO de nădejde - să fi fost influențate de un „actor străin”, adică de F. Rusă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Recean îl demite pe Parlicov și cere instituirea stării de urgență în energetică

Demiterea lui Victor Parlicov vine la scurt timp după plecarea lui Andrei Spînu de la conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, urmată de remanieri la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și la Ministerul Afacerilor Interne.
Demiterea lui Victor Parlicov vine la scurt timp după plecarea lui Andrei Spînu de la conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, urmată de remanieri la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și la Ministerul Afacerilor Interne.

Premierul Dorin Recean a anunțat că a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, directorului Energocom, Victor Bânzari, și membrului Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Șeful Guvernului a spus că va cere Parlamentului să instituie stare de urgență în energetică.

Prim-ministrul a explicat că a solicitat demisia pentru că aceștia s-ar face vinovați de situația din domeniul energetic.

„Aceste persoane fie au blocat, fie nu au acționat la momentul potrivit pentru a achiziționa gaz la cel mai mic preț. În loc să caute vinovați, ei trebuiau să asigure gaze naturale la momentul oportun”, a motivat Recean.

Motivele premierului și explicațiile celor demiși

Șeful Guvernului susține că Parlicov a admis o lipsă de coordonare între instituții în procesul de achiziții a energiei electrice și că nici nu s-a asigurat că R. Moldova cumpără gaze naturale „la cel mai potrivit moment”, spunând că ministrul a avut „o implicare directă în acest sens”.

Într-o primă reacție, oferită postului public de radio, Victor Parlicov a spus că demiterea lui face parte dintr-un „proces firesc”. „Atâta timp cât prim-ministrul și echipa de guvernare are nevoie de tine, tu ești ministru. Când nu au nevoie, nu mai ești ministru. Eu știam de la bun început, nu m-am născut ministru și nu am de gând să mor ministru”, a declarat Parlicov pentru „Teleradio-Moldova”.

La câteva ore de la conferința de presă, președinta Maia Sandu a semnat decretul de demitere a ministrului Energiei, Victor Parlicov.

Despre Tofilat, Recean a spus că „deși nu avea competența”, el ar fi blocat cumpărarea de gaze de către instituțiile responsabile „atunci când era cel mai convenabil”.

La scurt timp, Tofilat a reacționat pe rețele, unde a spus că își va da demisia și l-a acuzat pe premier de faptul că „distribuie falsuri”. Expertul a adăugat că demiterea sa arată că „nu este voință politică de a face ordine la Moldovagaz”.

În privința directorului Energocom, premierul a spus că, sub conducerea acestuia, compania s-ar fi ascuns „în spatele unor proceduri birocratice” atunci când trebuiau să procure gaze „când a fost posibil” și nu a reușit să asigure necesarul pentru perioada de iarnă „la cele mai avantajoase prețuri”.

Victor Bînzari, directorul general interimar al S.A. ,,Energocom”
Victor Bînzari, directorul general interimar al S.A. ,,Energocom”

Victor Bînzari a a declarat Europei Libere că a aflat despre demiterea sa din presă, chiar dacă aseară a avut o ședință la premierul Recean.

„Nimeni nu a anunțat nici aseară, nici azi despre o eventuală demitere”, spune Bînzari, considerând demiterea sa o încercare de a-l face „țap ispășitor” pentru situația din domeniul energetic.

Din perspectiva lui Bînzari, Energocom și-a îndeplinit „onest” misiunea, iar declararea stării de urgență în energetică nu ar fi necesară, deoarece țara e aprovizionată cu resursele necesare.

Interimat la Ministerul Energiei și stare de urgență

Premierul a cerut și desemnarea noului Consiliu de Administrație al Moldovagaz, care va fi condus de Dorin Junghietu. De asemenea, a cerut Agenției Proprietății Publice să organizeze un nou concurs pentru funcția de membru din partea societății civile în Consiliul de Observatori al companiei.

Recean a anunțat că va prelua interimatul la Ministerul Energiei până la desemnarea unui nou ministru și că va merge în Parlament săptămâna viitoare pentru a cere instituirea stării de urgență în energetică începând cu 16 decembrie. Premierul este așteptat de deputați, în special de cei din opoziție, care au depus joi, 5 decembrie, o nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Întrebat de jurnaliști ce înseamnă instituirea stării de urgență, Recean a explicat că există riscul întreruperii parțiale, „dacă nu totale” a livrărilor de energie electrică, dar și alte tipuri, iar autoritățile trebuie să dețină instrumente care să le permită să ia decizii precum restricționarea exporturilor de energie.

Sarcini pentru sectorul energetic

Recean a mai spus că, la începutul anului viitor, autoritățile se așteaptă ca infrastructura energetică din sud-vestul Ucrainei să fie supusă unor atacuri rusești, ceea ce ar putea duce la criză în domeniu.

Premierul a trasat mai multe sarcini pentru Moldelectrica: să asigure interconexiunea, pentru a importa energie electrică la cantități mai mari, să asigure conectarea insulară, să coordoneze cu omologii ucrainenii reparația și mentenanța liniei Isaccea-Vulcănești și contracte de contingență, în cazul în care centrala de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, nu va livra curent.

Recean a cerut ca și Energocom să încheie contracte de contingență pentru livrarea gazelor naturale, iar Termoelectrica să ia măsurile necesare pentru a crește producția de energie electrică.

Anunțul premierului Dorin Recean vine la scurt timp după ce Agenția Națională de Reglementare în Energetică a majorat cu 27,5% tariful la gazele naturale, la cererea Moldovagaz, în pofida promisiunii lui că prețurile nu vor crește în actualul sezon rece.

Demiterea lui Victor Parlicov vine la scurt timp după vizita sa la Petersburg unde a încercat, fără succes, să obțină un răspuns din partea Gazprom privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistriene de anul viitor, când expiră acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina.

În plus, retragerea lui Parlicov vine și la câteva săptămâni de la plecarea lui Andrei Spînu de la conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, înlocuit de Vladimir Bolea, fost ministru al Agriculturii. Remanierile au continuat cu numirea ca ministră a fostei secretare de stat a Ministerului Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin și numirea în funcția de ministră a Agriculturii și Industriei Alimentare a Ludmilei Catlabuga.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

ANI: Vasile Bolea, constatat cu avere nejustificată de peste 230 de mii de lei

Deputatul Vasile Bolea, membrul blocului „Victorie”, riscă să se aleagă și cu interdicția de a ocupa funcții publice, inclusiv cea de parlamentar.
Deputatul Vasile Bolea, membrul blocului „Victorie”, riscă să se aleagă și cu interdicția de a ocupa funcții publice, inclusiv cea de parlamentar.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat joi, 5 decembrie, că deputatul neafiliat Vasile Bolea nu a trecut în declarațiile de avere peste 200 de mii de lei între anii 2018 - 2019.

Potrivit ANI, inspectorii de integritate au verificat veniturile și cheltuielile parlamentarului în perioada 2016 - 2020 și au depistat diferența de 231.109 lei între averea deținută, veniturile și cheltuielile declarate oficial între anii 2018 - 2019, suma fiind prin urmare, deținută nejustificat.

Inspectorii spun că au solicitat și poziția lui Bolea la aceste constatări, dar că răspunsurile oferite de deputat nu au fost convingătoare și însoțite de documentele necesare.

Actul de constatare a fost emis de ANI la 5 decembrie, iar inspectorii de integritate propun instanței de judecată ca lui Bolea să-i fie ridicat mandatul de deputat și să fie confiscată averea nejustificată în mărimea diferenței constatate în urma investigațiilor, adică de peste 230 de mii de lei.

Bolea, care este și unul din membrii blocului „Victorie” condus de fugarul Ilan Șor, mai riscă să se aleagă și cu o interdicție de a ocupa funcții publice, inclusiv cea de deputat, pentru o perioadă de trei ani.

Actul de constatare nu este definitiv, iar parlamentarul îl poate contesta în instanța de judecată.

Bolea nu este singurul deputat constatat cu avere nejustificată. La 25 noiembrie, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că oligarhul fugar Ilan Șor nu a trecut în declarațiile de venit circa 10 milioane de lei, în decurs de șapte ani, timp în care a deținut mai multe funcții, inclusiv pe cea de deputat.

Și în cazul său, inspectorii propun ca acestuia să i se interzică să dețină funcții publice și să-i fie confiscată averea nedeclarată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cum planifică autoritățile să reacționeze „rapid și eficient” la situațiile de urgență

Lan de porumb din Carabetovca, Basarabeasca. Seceta din 2022 a afectat 30 de raioane, cauzând o pagubă de aproape 5 miliarde de lei.
Lan de porumb din Carabetovca, Basarabeasca. Seceta din 2022 a afectat 30 de raioane, cauzând o pagubă de aproape 5 miliarde de lei.

Guvernul a aprobat, în ședința din 4 decembrie, strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru perioada 2024-2030. Documentul presupune eforturi comune și politici direcționate spre gestionarea dezastrelor în Republica Moldova.

Strategia face claritate în noțiunile referitoare la situațiile excepționale, dar și indică direcțiile în care autoritățile urmează să conjuge eforturile pentru a răspunde eficient situațiilor excepționale. Astfel, „situație excepțională cu caracter natural” poate fi secetă, inundație, caniculă, furtună puternică, grindină, ninsoare abundentă, autoincendierea gunoiștilor, cutremurul de pământ, alunecare de teren și altele.

Potrivit ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, strategia va fi pusă în aplicare prin intermediul mai multor programe naționale și vor fi făcute o serie de investiții.

„Prin această strategie vom asigura un răspuns rapid și eficient în situațiile de urgență, dar și o recuperare promptă și sustenabilă în cazul producerii unor fenomene extreme”, a declarat Lazarencu în ședința Guvernului.

Strategia prevede, de exemplu, modernizarea stațiilor de măsurare a nivelului apei, senzori pe râuri și alte ape pentru a detecta riscul de inundații, dezvoltarea sistemelor de monitorizare geologică, a incendiilor de vegetație, monitorizare epidemiologică și alte instrumente.

De asemenea, strategia mai presupune și dezvoltarea infrastructurii de comunicare între structurile implicate în managementul urgențelor și dezastrelor pentru transmiterea operativă a informației și avertizărilor, modernizarea sirenelor. Urmează să fie stabilit un mecanism de înregistrare și evidență a persoanelor care au avut de suferit în urma dezastrelor, inclusiv a celor decedate.

Prim-ministrul Dorin Recean, a declarat că autoritățile trebuie să se aștepte la mai multe fenomene extreme în perioada următoare din cauza schimbărilor climatice.

Pagube materiale de miliare de lei

Între anii 2010-2023, în Republică Moldova au fost înregistrate 1.246 situații excepționale cu caracter natural și o pagubă materială totală de 18,5 miliarde de lei. Ultima secetă declarată situație excepțională a fost în 2022 și care a afectat 30 de raioane, cauzând o pagubă totală de aproape 5 miliarde de lei.

În ultimii 70 de ani, au avut loc zece inundații majore în zona râurilor mari Nistru și Prut, trei din acestea au fost în 2006, 2008 și 2010. Una din cele mai devastatoare inundații, potrivit autorităților, a avut loc în 2010, care a afectat peste 60 de localități din 14 raioane, provocând pagube de 42 milioane de dolari.

Majoritatea situațiilor excepționale cu caracter natural, care s-au produs în perioada 2010-2023, au fost cauzate de fenomenele climatice extreme, și anume: secete, valuri de căldură, ploi torențiale cu grindină și vânt puternic, ninsori și viscol puternic, grindina mare, polei, înghețuri, furtuni puternice cu descărcări electrice.

Situații excepționale cu caracter tehnogen se referă la incendii, contaminarea radioactivă, poluarea chimică a râurilor Nistru și Prut, avarii la nodurile hidrotehnice și barajele rezervoarelor de apă, explozii de proporție la depozitul de muniții din Cobasna, accidente auto și altele.

Cele mai multe situații excepționale cu caracter tehnogen, care s-au produs în perioada 2010-2023, au fost cauzate de accidente auto și avariile la sisteme termice în sezonul rece al anului, dar și avarii la sistemele de alimentare cu apă potabilă a populației.

Vezi și reportajul din satul Plop, Dondușeni, unde locuitorii vor să reabiliteze 4 km din 100 a râului Cubolta, în locul unde e alimentat de 24 de izvoare și prinde iar viață.
Cum un sat vrea să salveze un râu 
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:37 0:00

Situațiile excepționale cu caracter biologico-social se referă la bolile contagioase ale oamenilor, intoxicări, boli contagioase ale animalelor agricole și altele.

În perioada 2010-2023, în Republica Moldova s-au înregistrate 96 de situații excepționale cu caracter biologico-social, în urma cărora au decedat 20 de persoane, inclusiv 6 copii, iar 1.516 persoane au fost spitalizate. Paguba materială în urma situațiilor excepționale menționate a constituit 35 milioane de lei.

Prin noua strategie, autoritățile planifică să reducă pierderile, inclusiv economice și să crească reziliența la dezastre a sectoarelor cheie ale economiei naționale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Socialiștii înaintează a treia moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean

Deputatul socialist, Petru Burduja, a prezentat moțiunea de la tribuna parlamentului, în timpul ședinței legislativului din 5 decembrie.
Deputatul socialist, Petru Burduja, a prezentat moțiunea de la tribuna parlamentului, în timpul ședinței legislativului din 5 decembrie.

26 de deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au înaintat joi, 5 decembrie, a treia moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de premierul Dorin Recean. Aceștia invocă în special situația din domeniul energetic, unde potrivit acestora starea lucrurilor „a degradat”.

Deputații BCS susțin că guvernarea nu și-a onorat obligația de a garanta stabilitatea energetică și că nu a asigurat realizarea unor „politicii și strategii clare de asigurare a securității țării”. Parlamentarii au indicat ca exemplu și recenta majorare a tarifului la gazele naturale, care din 1 decembrie este de 16,74 lei.

Opoziția a mai insistat asupra necesității organizării cât mai rapide a alegerilor parlamentare anticipate.

În replică, deputatul PAS Radu Marian, i-a acuzat pe parlamentarii BCS, care sunt a doua cea mai mare fracțiune din Parlament, că vor „să slăbească instituțiile statului” prin această moțiune de cenzură.

Inițiativa opoziției a fost criticată anterior și de speakerul Igor Grosu care a spus că opoziția ar încerca „să creeze panică”.

„Parlamentul împreună cu Guvernul ne vom asigura să trecem cu bine și peste această iarnă, în pofida faptului că opoziția împreună cu „prietenii lor de la Kremlin” vor să semene panică și să slăbească instituțiile statului”, a spus președintele Parlamentului.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, moțiunea de cenzură poate fi înaintată de minim 26 de deputați, iar pentru a demite Guvernul sunt necesare minim 51 de voturi. Moțiunea trebuie să fie dezbătută în termen de 14 zile de la depunere.

Ultima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean a fost depusă tot de parlamentarii BCS în octombrie anul trecut. Aceasta a fost respinsă după zece ore de dezbateri, folosite de guvern pentru a-și lăuda politicile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova va deschide un consulat la Chicago, în 2025

Subsecretarul de Stat pentru Afaceri Politice, John Bass (stânga), și ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, la o întrevedere la Washington, D.C. pe 4 decembrie.
Subsecretarul de Stat pentru Afaceri Politice, John Bass (stânga), și ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, la o întrevedere la Washington, D.C. pe 4 decembrie.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat joi, 5 decembrie, că în prima jumătate a anului viitor va deschide un consulat general al R. Moldova în orașul Chicago din SUA.

Anunțul a fost făcut inițial de subsecretarul interimar de stat al SUA pentru afaceri politice, John Bass, în timpul unei întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, care a avut loc miercuri, 4 decembrie.

Șeful diplomației moldovene a spus că decizia vine urmare a numeroaselor solicitări parvenite din partea cetățenilor moldoveni stabiliți în SUA.

„Consulatul va sprijini cetățenii noștri, va facilita accesul acestora la servicii consulare și va întări legăturile cu comunitatea moldovenească din această regiune”, a spus Popșoi.

Cei doi oficiali au mai discutat și despre consolidarea Dialogului Strategic cu SUA și lansarea negocierilor pentru avansarea spre un Parteneriat Strategic, prioritățile acestuia urmând să fie fortificarea securității, rezilienței energetice și dezvoltării economice.

De luni, 2 decembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, întreprind o vizită de o săptămână în Statele Unite ale Americii.

Republica Moldova și SUA au construit un parteneriat bilateral strategic de mai bine de 30 de ani, se spune în comunicatul legislativului de la Chișinău.

Totodată, anul acesta, Republica Moldova și Carolina de Nord marchează 25 de ani de la stabilirea unui parteneriat de cooperare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Președintele sud-coreean se agață de putere după renunțarea la legea marțială

Protestatari la un miting pentru demiterea președintelui, la Seul, pe 5 decembrie 2024.
Protestatari la un miting pentru demiterea președintelui, la Seul, pe 5 decembrie 2024.

Președintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, se agăța în continuare de putere joi, partidul său anunțând că se va opune unei moțiuni de destituire a șefului statului, care a uimit lumea impunând pentru scurt timp legea marțială.

Yoon l-a înlocuit joi pe ministrul apărării, în timp ce partidele de opoziție au inițiat o procedură de punere sub acuzare a ambilor, în legătură cu impunerea legii marțiale, marți.

Legea marțială a durat aproximativ șase ore, deoarece Adunarea Națională (legislativul) a votat rapid pentru a trece peste decizia președintelui, forțând cabinetul acestuia să o ridice în zorii zilei de miercuri, amintește AP.

Jo Seoung-lae, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, a declarat că acesta va face presiuni pentru un vot al Adunării Naționale sâmbătă seara, pentru a oferi timp legislatorilor partidului de guvernământ să ia decizii cu privire la ceea ce el a descris drept o „rebeliune sau lovitură de stat neconstituțională, ilegală".

Joi, biroul lui Yoon a declarat că acesta a decis să îl înlocuiască pe ministrul apărării Kim Yong Hyun cu Choi Byung Hyuk, un general în retragere care este ambasadorul Coreei de Sud în Arabia Saudită.

Ministrul adjunct al apărării, Kim Seon Ho, va fi ministru interimar până când Choi va prelua funcția după o audiere parlamentară. Audierea este o formalitate, deoarece președintele are puterea de a numi miniștri fără acordul prim-ministrului, fără aprobarea parlamentarilor.

Biroul lui Yoon nu a oferit alte comentarii din partea șefului statului, care nu a mai apărut în public de la anunțul său televizat privind ridicarea legii marțiale.

Partidele de opoziție au depus anterior o moțiune de punere sub acuzare ministrului Kim, susținând că tocmai el i-a recomandat lui Yoon să impună legea marțială. Kim s-a oferit să demisioneze și și-a cerut scuze pentru „perturbarea” și îngrijorarea publicului. Kim a declarat că militarii care au îndeplinit sarcini legate de legea marțială au acționat la instrucțiunile lui, iar întreaga responsabilitate îi aparține.

Președintele Yoon explicând necesitatea impunerii legii marțiale, la televizor, pe 3 decembrie.
Președintele Yoon explicând necesitatea impunerii legii marțiale, la televizor, pe 3 decembrie.

Aritmetica voturilor

Punerea sub acuzare a președintelui ar necesita sprijinul a două treimi din Adunarea Națională, sau 200 din cei 300 de membri ai săi. Partidele de opoziție au împreună 192 de locuri. Respingerea legii marțiale de către Parlament a fost adoptată în unanimitate miercuri, cu sprijinul a 18 deputați PPP, care aparțin unei facțiuni anti-Yoon din partid.

Dar liderul PPP, Han Dong-hun, șeful facțiunii anti-Yoon, a declarat joi reporterilor că va lucra pentru a respinge moțiunea de destituire, chiar dacă a descris declarația lui Yoon ca fiind "neconstituțională". Han a declarat că este necesar să se "prevină daunele cauzate cetățenilor și susținătorilor de haosul nepregătit".

În cazul în care Yoon este pus sub acuzare, acesta ar fi suspendat până când Curtea Constituțională se pronunță cu privire la revocarea sa din funcție. Prim-ministrul Han Duck-soo ar prelua responsabilitățile prezidențiale.

Potrivit unui nou sondaj publicat joi de Realmeter, 73,6 % dintre respondenți susțin punerea sub acuzare a lui Yoon. Mai multe proteste noi erau așteptate în cursul zilei de joi.

Yoon, care a trecut de la o criză la alta de la preluarea mandatului în 2022, nu a mai fost văzut în public de la discursul său televizat de miercuri dimineață. Presa locală a citat biroul său afirmând că nu va face nici o declarație joi.

SUA: „Îngrijorare profundă”

Statele Unite au aproximativ 30.000 de soldați staționați în Coreea de Sud pentru a ajuta la apărarea aliatului lor împotriva Nordului comunist înarmat nuclear.

Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat miercuri că impunerea legii marțiale de către Yoon „ne-a îngrijorat profund", lăudând în același timp Adunarea Națională pentru că a acționat „în conformitate cu procesele și procedurile constituționale" pentru a o anula.

China, un aliat-cheie al Coreei de Nord, care deține arme nucleare, și-a îndemnat cetățenii să dea dovadă de prudență, în timp ce Rusia - din ce în ce mai apropiată de Phenian, pe fondul războiului din Ucraina - a numit situația „alarmantă", potrivit relatării AFP.

În Japonia, ale cărei relații istoric tensionate cu Seulul s-au dezghețat sub conducerea lui Yoon, prim-ministrul Shigeru Ishiba a discutat situația cu miniștrii-cheie și cu consilierul pentru securitate națională, a anunțat joi guvernul de la Tokyo.

„Japonia și Coreea de Sud sunt vecini importanți care ar trebui să abordeze, ca parteneri, diverse probleme cu care se confruntă comunitatea internațională", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Franța, în plină criză după votul de neîncredere împotriva guvernului Barnier

Michel Barnier pe monitoare TV în timpul unui interviu despre criza din țara sa, la 3 decembrie 2024.
Michel Barnier pe monitoare TV în timpul unui interviu despre criza din țara sa, la 3 decembrie 2024.

La Paris era așteptată joi demisia premierului francez Michel Barnier, după ce parlamentarii de extremă-dreapta și de stânga au votat pentru înlăturarea guvernului său, aruncând Franța în a doua criză politică majoră în șase luni, relatează Reuters.

Barnier, un politician veteran de 73 de ani, care a fost negociatorul Uniunii Europene pentru Brexit, va fi cel mai „efemer” prim-ministru în funcție din istoria modernă a Franței. Niciun guvern francez nu a mai pierdut un vot de încredere de la cel al lui Georges Pompidou, în 1962.

Stânga radicală și extrema dreaptă l-au pedepsit pe Barnier pentru că a aprobat un buget nepopular fără vot în parlament. Proiectul prevedea economii în valoare de 60 de miliarde de euro, în încercarea de a reduce deficitul major al statului.

Demisia lui Barnier va fi punctul culminant al săptămânilor de tensiuni legate de buget, despre care Rassemblement National (RN), formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, a afirmat că este nemilos cu oamenii muncii. De asemenea, evenimentele fac și mai dificilă poziția președintelui Emmanuel Macron, care a precipitat criza actuală printr-o decizie nefericită de a convoca alegeri anticipate înaintea Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris. Macron se confruntă cu apeluri tot mai numeroase de a demisiona, dar are un mandat până în 2027 și nu poate fi îndepărtat.

Reuters scrie că Franța, a doua economie din UE, riscă acum să încheie anul fără un guvern stabil și fără un buget pentru 2025, deși Constituția permite măsuri speciale care ar evita o „închidere a guvernului” în stil american.

Turbulențele politice din Franța riscă să slăbească și mai mult o Uniune Europeană deja afectată de implozia guvernului de coaliție din Germania, cu câteva săptămâni înainte ca președintele ales al SUA, Donald Trump, să revină la Casa Albă.

Trump urmează să viziteze Parisul sâmbătă, pentru inaugurarea catedralei Notre Dame renovată după incendiul din 2019, iar Macron dorește să numească un prim-ministru până atunci, a relatat miercuri Reuters.

Franța se confruntă acum cu o perioadă de incertitudine politică profundă, care neliniștește deja investitorii. La începutul acestei săptămâni, costurile de împrumut ale Franței le-au depășit pentru scurt timp pe cele ale Greciei, considerată în general o țară mult mai riscantă pentru investiții.

Noul prim-ministru francez, oricare va fi el, se va confrunta cu aceleași provocări ca și Barnier în ceea ce privește adoptarea proiectelor de lege, inclusiv bugetul pentru 2025, de către un parlament divizat. Potrivit legii, în Franța nu pot avea loc noi alegeri parlamentare înainte de luna iulie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

SUA, îngrijorate de posibilul amestec rusesc în alegerile românești. „Datele trebuie investigate”

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

SUA au avertizat miercuri seara că îndepărtarea României de Occident poate avea „consecințe negative grave”, după victoria surprinzătoare în primul tur a lui Călin Georgescu, promotor al unui mesaj pro rus în relațiile externe.

„Progresul câștigat cu greu al României în comunitatea transatlantică nu poate fi respins de actori străini care încearcă să îndepărteze politica externă a României de alianțele sale occidentale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, într-un comunicat, referindu-se la acuzațiile autorităților de la București privind interferența Rusiei.

Comentariile lui Matthew Miller vin la scurt timp după ce președintele României, Klaus Iohannis, a desecretizat miercuri rapoartele serviciilor de informații și ale instituțiilor de securitate privind susținerea campaniei lui Călin Georgescu.

„Suntem îngrijorați de raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral românesc. Datele menționate în raport ar trebui să fie investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România", se mai arată în comunicatul Departamentului de Stat.

Mathew Miller mai spune în comunicat că SUA apreciază contribuțiile României ca aliat puternic al NATO și partener în Uniunea Europeană.

„Printr-un parteneriat de durată, am făcut progrese importante în cooperarea noastră în domeniul apărării și parteneriatul economic și am făcut pași pentru a călători fără viză. Vom continua să lucrăm împreună pentru a păstra securitatea națiunilor noastre și prosperitatea și bunăstarea cetățenilor noștri”, mai transmite reprezentantul Departamentului de Stat.

Miercuri, președintele Klaus Iohannis a declasificat informațiile prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT din 28 noiembrie.

Serviciul Român de Informații (SRI) arată în raportul său că Georgescu a beneficiat de o campanie de promovare agresivă, făcută cu ocolirea legislației naționale în domeniul electoral, dar și prin exploatarea algoritmilor unor platforme de social media.

La rândul său, Serviciul de Informații Externe (SIE) arată că România este ținta unei acțiuni hibride ruse, care include atacuri cibernetice și scurgeri de informații și sabotaje.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marcel Ciolacu o sprijină pe Elena Lasconi la prezidențialele românești, după dezvăluirile despre Călin Georgescu

Marcel Ciolacu și Elena Lasconu (colaj)
Marcel Ciolacu și Elena Lasconu (colaj)

În România, premierul social democrat, Marcel Ciolacu, a anunțat că o susține pe Elena Lasconi în turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale, în urma dezvăluirii că celălalt candidat, Călin Georgescu, ar fi primit „finanțări externe nedeclarate” prin „implicarea unor actori statali”. 

Ciolacu a făcut anunțul miercuri, 4 decembrie, după ce președintele Klaus Iohannis a declasificat documente secrete prezentate de serviciile de informații Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) săptămâna trecută, care arată că România, membră a NATO și UE, a fost ținta unor „atacuri hibride agresive”, posibil din partea Rusiei în timpul alegerilor prezidențiale și parlamentare succesive.

Într-o postare pe Facebook, Ciolacu spune că a știut de aceste „dovezi” ale sprijinului primit de Georgescu din afară, dar nu a putut să vorbească public despre acestea, pentru că erau documente secrete.

Ce spune SRI despre campania pentru Georgescu

Rapoartele prezentate CSAT de Serviciul Român de Informații (SRI) arată că populistul de extremă dreapta, Călin Georgescu, un pro-rus care a câștigat primul tur de scrutin al prezidențialelor, pe 24 noiembrie, a fost promovat masiv pe platforma de socializare TikTok printr-o campanie pregătită din timp, având „modul de operare al unui actor statal”.

Campania s-a făcut prin zeci de mii de conturi pe TikTok create cu ani înainte, dar activate cu două săptămâni înainte de primul tur de scrutin, care l-au promovat pe Georgescu și mesajele acestuia prin postări plătite și algoritmi de recomandare. Activitatea conturilor a fost coordonată prin altă rețea, mesageria Telegram.

SRI spune că, în paralel cu această campanie, au avut loc peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra sistemului Autorității Electorale Permanente, iar aceste atacuri au continuat în mod „intens”, inclusiv în ziua alegerilor și în noaptea de după alegerile prezidențiale.

De asemenea, datele de acces pentru site-urile oficiale de alegeri din România au fost furate și publicate pe platformele de criminalitate cibernetică rusești.

Modul de operare și amploarea campaniei „ne conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile, specifice unui stat agresor”, se spune în rapoartele neclasificate ale SRI.

Rusia a negat orice interferență în campaniile electorale din România.

Sprijin pentru Lasconi înaintea turului doi al prezidențialelor

Călin Georgescu, care a spus că nu a cheltuit niciun ban în campanie, urmează să o întâlnească în turul doi de scrutin, la 8 decembrie, pe pro-europeana Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR), un partid centrist.

O victorie la prezidențiale a lui Georgescu, care era un necunoscut în politica românească înainte de aceste alegeri și care dorește să întrerupă sprijinul României pentru Ucraina confruntată cu o invazie rusească, ar putea izola România în relațiile cu Occidentul.

Lasconi și-a asigurat deja sprijinul altor foști rivali din primul tur de scrutin, dare cel din partea liderului social democrat poate fi decisiv. Marcel Ciolacu a încheiat primul tur de scrutin al prezidențialelor pe locul trei, fiind întrecut de Lasconi cu mai puțin de trei mii de voturi.

El s-a întâlnit cu Lasconi la 4 decembrie, spunând că a discutat cu ea și despre crearea unei coaliții de guvernare, în urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie, în care partidul său, PSD, a ieșit pe primul lor. USR este pe locul trei și discută crearea unei coaliții largi cu alte partide pro-europene, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Și parlamentarele au fost marcate de o ascensiune a partidelor ultranaționaliste, care nu au însă majoritatea (A.E.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

NATO promite măsuri mai dure împotriva războiului hibrid al Rusiei

„Poză de familie” la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de Externe din NATO cu secretarul general al alianței, Mark Rutte.
„Poză de familie” la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de Externe din NATO cu secretarul general al alianței, Mark Rutte.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că alianța a convenit asupra unor „măsuri proactive" pentru a contracara campania Rusiei de atacuri hibride împotriva membrilor săi.

Occidentul a acuzat mereu Moscova că se află în spatele unei serii de atacuri de sabotaj pe teritoriul european, menite să-i descurajeze pe susținătorii Ucrainei de la a mai trimite ajutor militar Kievului, amintește într-o relatare de la Bruxelles AFP.

„Aliații lucrează din greu pentru a se asigura că, atunci când vine vorba de sabotaj, atacuri cibernetice, șantaj energetic - luăm toate măsurile necesare pentru a contracara acest lucru”, a declarat Rutte după discuțiile cu miniștrii de Externe ai NATO.

„Aceste măsuri noi includ un schimb sporit de informații, mai multe exerciții comune, o mai bună protecție a infrastructurii critice, o apărare cibernetică îmbunătățită și acțiuni mai dure împotriva flotei fantomă a Rusiei de nave exportatoare de petrol”.

Oficialii NATO au declarat că alianța lucrează la o nouă strategie de combatere a acțiunilor ostile ale Rusiei și Chinei, care ar urma să fie prezentată la un summit în iunie, anul viitor, la Haga.

Imagine de arhivă: protest împotiva „războiului hibrid” al Rusiei împotriva democrațiilor occidentale într-o vreme când termenul era încă relativ nou. Praga, 24 februarie 2019.
Imagine de arhivă: protest împotiva „războiului hibrid” al Rusiei împotriva democrațiilor occidentale într-o vreme când termenul era încă relativ nou. Praga, 24 februarie 2019.

Campania hibridă rusească, despre care Moscova spune că nici nu există, reprezintă o problemă pentru NATO, deoarece funcționează într-o „zonă gri” considerată adesea sub nivelul de amenințare care ar putea declanșa clauza de apărare reciprocă a alianței.

„Anul acesta, au existat 500 de incidente suspecte în Europa. Cam 100 dintre acestea pot fi atribuite Rusiei: atacuri hibride, spionaj, operațiuni de influență”, a declarat la Bruxelles ministrul ceh de Externe Jan Lipavsky, a adăugând: „Trebuie să trimitem un semnal puternic Moscovei că acest lucru nu va fi tolerat”.

Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că președintele rus Vladimir Putin poartă o campanie de atacuri hibride „asupra ordinii noastre de pace europene”. „El încearcă să zdruncine societățile noastre democratice”, a mai declarat ea jurnaliștilor.

AFP amintește că îngrijorările cu privire la sabotajul rusesc și chinezesc au crescut recent, după ce au fost tăiate cabluri submarine în Marea Baltică, suspiciunile căzând asupra unei nave chineze. „Vom continua să extindem monitorizarea atacurilor hibride și vom trage concluziile politice adecvate din aceasta, continuând extinderea monitorizării în regiunea Mării Baltice”, a declarat Baerbock.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile vor să aducă experți din UE pentru a reforma sectorul public din R. Moldova

Guvernul a ratificat miercuri, 4 decembrie, un Acord de finanțare cu Comisia Europeană privind programul „Sprijin pentru integrarea în UE”, în valoare de 25 de milioane de euro, sub formă de asistență financiară nerambursabilă.

În cadrul ședinței, secretarul general al Guvernului, Artur Mija a declarat că acordul va permite implicarea experților UE în procesul de reformare a sectorului public din țară.

„Experții delegați de UE vor lucra împreună cu instituțiile statului la armonizarea legislației naționale, negocieri de aderare, precum și a programelor de stagii plătite în serviciul public”, a spus Mija.

Scopul programului este sprijinirea autorităților din R. Moldova, consolidarea administrațiilor publice, realizarea reformelor, construirea unor sisteme pentru integrarea europeană, sporirea cunoștințelor și conștientizării părților interesate cu privire la politicile, legislația și reglementările UE.

Vor fi delegați până la 13 consilieri UE, care vor oferi suport pe termen lung instituțiilor din subordinea Guvernului, vor contribui la transpunerea și implementarea acquis-ului comunitar al UE și asigurarea securității și rezilienței țării.

Totodată, aceștia vor fi implicați și în activități de realizarea progresului în implementarea priorităților stabilite de Pachetul de Suport pentru Moldova și Planul de Creștere al Moldovei, în valoare de 1,8 miliarde de euro, anunțat în octombrie de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Documentul mai prevede și lansarea a circa trei programe de stagii pentru maximum 200 de studenți și absolvenți, atât din țară, cât și de peste hotare, pentru a atrage tinerii în instituțiile publice din R. Moldova.

Acordul va fi aplicat pe o perioadă de 6 ani de la data intrării în vigoare.

Nu este singura inițiativă de acest fel a autorităților de la Chișinău, în ce privește reformarea sectorului public și ajustarea legislației naționale la cea a Uniunii Europene. Cancelaria de Stat a pregătit un proiect de hotărâre de Guvern privind crearea cadrului legal pentru a asigura detașarea la instituțiile Uniunii Europene a funcționarilor publici din R. Moldova, la programe de stagii și instruire.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forțele guvernamentale siriene au respins avansul rebelilor în apropierea unei baze aeriene rusești

Bombardiere rusești Tu-22M3 la baza aeriană Khmeimim, operată de Rusia, în vestul Siriei. (fotografie de arhivă)
Bombardiere rusești Tu-22M3 la baza aeriană Khmeimim, operată de Rusia, în vestul Siriei. (fotografie de arhivă)

Un observator de război și presa de stat spun că forțele guvernamentale siriene au lansat un contraatac împotriva rebelilor conduși de grupările islamiste lângă o bază aeriană rusă, după ce au capturat un șir de orașe și s-au apropiat de orașul-cheie Hama.

Contraofensiva forțelor guvernamentale a venit după un avans fulger din ultimele zile al rebelilor conduși de grupul islamist Hayat Tahrir al-Sham (HTS). Forțele acestuia au capturat Alep, cel mai mare oraș din țară și alte 14 sate și orașe, reușind să se apropie la 35 de kilometri de baza aeriană Khmeimim.

Regimul președintelui Bashar al-Assad a oferit Rusiei această bază aeriană în 2015, când Moscova a început să sprijine guvernul sirian și să întoarcă mersul războiului civil, atunci aflat în al patrulea an, în favoarea puterii de la Damasc.

Agenția siriană de știri SANA a spus că rebelii s-au retras la 4 decembrie la circa 20 de kilometri de orașul controlat de forțele guvernamentale, Hama, al patrulea cel mai mare oraș al Siriei, după ce, sprijinite de aviația rusă, au respins atacurile rebele de la periferiile localității.

Organizația Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul la Londra, a spus că în realitate rebelii s-au retras doar la 10 kilometri.

Hama, care este un oraș cheie în apărarea Damascului, este și „poarta” spre orașele de coastă Tartus și Latakia, prima fiind sediul unei baze navale ruse strategice, singura de acest fel din Mediterana.

În afară de HTS, grupările rebele includ și Armata Siriană Națională, o organizație ar fi sprijinită de Turcia. Trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen, a spus la 3 decembrie că zeci de mii de civili au fost forțați să-și părăsească casele din calea conflictului.

SUA: Avansurile rebelilor arată că aliații lui al-Assad au fost „distrași”

Progresele rapide realizate de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) în Siria arată că susținătorii președintelui Bashar al-Assad sunt distrași, a declarat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken, citat de dpa.

Aliații cheie ai lui al-Assad, mai ales Rusia, Iranul și miliția pro-iraniană Hezbollah din Liban, au fost toți, în „moduri diferite", distrași, a spus Blinken.

Rusia - amintește dpa - este ocupată cu războiul în curs din Ucraina, în timp ce Hezbollah a fost angajată într-un război cu Israelul în Liban, care s-a soldat recent cu o încetare a focului. „Se pare că HTS a profitat de acest fapt", a adăugat Blinken, făcând în același timp apel la o dezescaladare a luptelor și la protejarea civililor.

Blinken a adăugat că, deoarece al-Assad a refuzat să se angajeze în procesul politic al ONU pentru a pune capăt războiului civil din Siria, acest lucru a „deschis ușa" atacurilor Hayat Tahrir al-Sham.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul majorează cu peste 100 de milioane de lei bugetul pentru compensații

În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.
În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

Guvernul a aprobat pe 4 decembrie regulamentul cu privire la acordarea compensațiilor la energie care permite autorităților să modifice mărimea compensațiilor în cazul în care vor fi majorări de tarife. Totodată, bugetul pentru compensații la energie a fost completat cu peste 111 milioane de lei.

„Venim cu prima ajustare de suport suplimentar pentru compensații”, a spus premierul Dorin Recean după aprobarea regulamentului care prevede că, în sezonul rece 2024-2025, moldovenii vor primi, în luna noiembrie, compensații la energie între 300 și 800 de lei.

Compensațiile fie vor fi virate pe cardurile bancare, fie vor fi încasate în numerar, la oficiile poștale.

Ajustarea anunțată de premierul Dorin Recean vine după ce, din 1 decembrie, tariful la gazele naturale a crescut la 16,74 lei pentru un metru cub de gaze naturale. Atât prim-ministrul, cât și ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, au spus în repetate rânduri, că Guvernul va ține cont de toate creșterile tarifare la resursele energetice, iar cetățenii nu le vor simți și vor plăti aceleași tarife ca și iarna trecută.

O altă noutate a regulamentului constă în faptul că la calcularea valorii compensațiilor autoritățile nu vor ține cont de consumul istoric de energie al solicitantului din sezonul precedent, ci doar de norma aprobată a costului energiei.

În ultimele două sezoane reci, au fost înregistrate peste 700.000 de cereri.

Înregistrările pentru primirea compensațiilor la energie în sezonul rece 2024-2025 au fost deschise în luna noiembrie.

Înregistrările se vor face pe platforma guvernamentală compensatii.gov.md. Cererile pot fi depuse pe toată perioada sezonului rece, până la data de 25 a fiecărei luni, însă compensațiile vor fi acordate începând cu luna depunerii cererii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Elevii claselor gimnaziale vor fi alimentați în cantinele școlare

Inițiativa autorităților din Educație vine să reglementeze vânzarea prânzurilor în cantinele școlare.
Inițiativa autorităților din Educație vine să reglementeze vânzarea prânzurilor în cantinele școlare.

Elevii claselor gimnaziale, a V-a - IX-a, din școlile de stat, vor fi asigurați alimentar începând cu 1 septembrie 2025. Despre aceasta au anunțat reprezentanții ministerului Finanțelor la ședința Guvernului din 4 decembrie.

Potrivit secretarei de stat din domeniul Educației, Valentina Olaru, alimentația se va face contra cost, la prețul prânzurilor pentru elevii claselor primare, I-IV, care, la rândul său, sunt alimentați gratuit din contul bugetului de stat.

„Elevii claselor a V-a - IX-a primesc dreptul de a fi alimentați, dar este vorba despre școlile care au bani și buget în acest scop. De exemplu, rămâneau 5-10 porții, de ce să le arunce la gunoi, mai bine să le vândă elevilor, dar o să se facă legal’’, a spus Valentina Olaru.

Inițiativa autorităților din Educație vine să reglementeze vânzarea prânzurilor în cantinele școlare pentru elevii de gimnaziu. De acum încolo, banii încasați de pe urma vânzărilor vor fi direcționați în bugetul școlii.

Contactată de Europa Liberă, directoarea Liceului „Ștefan Holban” din Cărpineni, raionul Hîncești, Tamara Macari, a spus că salută inițiativa autorităților.

„Sunt părinți care au venit cu această rugăminte de mai multe ori. Sunt copii care merg la ore suplimentare după lecții, cercuri de dans. De ce să stea flămânzi sau să meargă la magazin? Dar nu cred că toți elevii vor dori să mănânce, urmează să stabilim’’, a spus directoarea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

NATO va prioritiza protecția infrastructurii ucrainene. Moldova ar avea, evident, de profitat

Într-un restaurant din Kiev, o casieriță este ajutată să țină socoteala de un bărbat cu lanterna telefonului mobil, la 28 noiembrie, în timpul unei pene de curent provocată de ruși.
Într-un restaurant din Kiev, o casieriță este ajutată să țină socoteala de un bărbat cu lanterna telefonului mobil, la 28 noiembrie, în timpul unei pene de curent provocată de ruși.

Membrii NATO au căzut de acord să facă din protecția infrastructurii, în special energetice, a Ucrainei, o prioritate de top a alianței, a spus secretarul general Mark Rutte. Decizia este luată pe fundalul bombardării de către Rusia a orașelor și satelor ucrainene cu drone și rachete.

Vorbind reporterilor a doua zi după întrevederea miniștrilor de externe ai alianței din cele 32 de state membre, miercuri, Rutte a spus că s-a discutat furnizarea către Ucraina a suficiente sisteme de protecție aeriană pentru a asigura protejarea infrastructurii sale împotriva atacurilor rusești.

„A existat un consens clar seara trecută că Ucraina trebuie ajutată, în special în ce privește infrastructura, care trebuie să fie o prioritate”, a spus Rutte.

„Sunt sigur că aliații se vor asigura în următoarele zile că tot ceea ce poate fi furnizat Ucrainei, va fi furnizat”, a adăugat el.

Rusia continuă să țintească infrastructura energetică a Ucrainei pentru a treia iarnă consecutivă, provocând pagube serioase și întreruperea alimentării cu electricitate a mii de civili.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, la conferința de presă la încheierea reuniunii miniștrilor de externe NATO la sediul Alianței din Bruxelles, 4 decembrie 2024.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, la conferința de presă la încheierea reuniunii miniștrilor de externe NATO la sediul Alianței din Bruxelles, 4 decembrie 2024.

Interes special în Moldova

Situația infrastructurii energetice din Ucraina invadată de ruși este urmărită cu atenție specială de vecina ei, R. Moldova, care a fost nevoită să recurgă la închiderea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina, din cauza căderilor de rețea.

Autoritățile de la Chișinău condamnă periodic distrugerea ei de către atacurile rusești, cum a făcut-o cel mai recent președinta Maia Sandu.

Discuțiile despre o posibilă participare vestică mai directă la apărarea antiaeriană a Ucrainei vin când R. Moldova se confruntă și ea cu incidente în care în spațiul ei aerian intră obiecte zburătoare, în special drone, din spațiul de conflict. Doar în ultima lună au fost înregistrate cel puțin cinci astfel de incidente, inclusiv o dronă descoperită lângă Chișinău.

Aceste situații au dat naștere unei dezbateri privind măsurile de doborâre a acestor drone, unii întrebându-se dacă nu cumva România ar putea interveni în acest sens. Întrebat despre acest aspect, șeful NATO, Mark Rutte, a spus marți că aceste discuții trebuie purtate la nivel bilateral de autoritățile române și moldovene, și nu neapărat cu alianța Nord-Atlantică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Actele de stare civilă vor fi înregistrate electronic, iar căsătoriile – la notar

Prin noile modificări, autoritățile vor să simplifice procesul de înregistrare a actelor de stare civilă la Agenția Servicii Publice (ASP).
Prin noile modificări, autoritățile vor să simplifice procesul de înregistrare a actelor de stare civilă la Agenția Servicii Publice (ASP).

Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, un proiect de lege care prevede că certificatele de naștere, căsătorie, divorț, deces și privind schimbarea numelui vor fi înregistrate în format digital, în bazele de date MConnect și SIC Access-Web.

Bazele respective vor putea fi accesate de instituțiile publice și private pentru a verifica autenticitatea certificatelor de stare civilă, ceea ce înseamnă că cetățenii nu vor mai fi obligați să prezinte instituțiilor și actele în format fizic.

Legea elimină din procesul de înregistrare a actelor de stare civilă vizita obligatorie la Agenția Servicii Publice (ASP) pentru ridicarea certificatului pe suport de hârtie. Cu toate acestea, la alegere, cetățenii vor putea ridica actele și în format fizic.

De asemenea, toate faptele și evenimentele de stare civilă produse în afara țării vor fi integrate în baza de date a ASP, fiind eliberate documente de stare civilă în format electronic.

Aceeași lege a permis notarilor să înregistreze căsătoriile, o procedură „mai rapidă și mai accesibilă” decât înregistrarea la ASP, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă. Prin acest proiect de lege, care va fi trimis în Parlament, Guvernul vrea să simplifice procesarea cererilor de înregistrare a actelor de stare civilă și să reducă birocrația.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Profesorii vor salarii mai mari decât cele anunțate de Guvern și amenință cu proteste

Cei mai buni profesori din R. Moldova, premiați în cadrul evenimentului „Profesorul anului 2023”, la Chișinău.
Cei mai buni profesori din R. Moldova, premiați în cadrul evenimentului „Profesorul anului 2023”, la Chișinău.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) este nemulțumită de majorarea salarială de 10% a angajaților din sectorul învățământului, anunțată de Guvern pentru anul 2025. Sindicaliștii cer majorări de 35%, în caz contrar amenințând cu proteste.

Președintele (FSEȘ), Ghenadie Donos, a spus Europei Libere că majorările planificate pentru anul viitor sunt ”nesemnificative și nu acoperă cheltuielile și efortul depus de cadrele didactice”.

Donos a mai spus că a purtat discuții cu premierul Dorin Recean chiar înaintea ședinței din 4 noiembrie, când cabinetul de miniștri a votat proiectul de buget pentru 2025, și i-a cerut majorări salariale de 35% pentru profesori.

„Dacă în urma acestor negocieri nu se va soluționa problema aducerii valorii de referință la parametrii solicitați (3.100 lei, ceea ce ar însemna o majorare de aproximativ 35%), ne rezervăm dreptul de a organiza acțiuni de protest”, susține Ghenadie Donos.

Potrivit liderului sindical, salariile neatractive și lipsa cadrelor didactice tinere sunt principalele probleme cu care se confruntă sistemul educațional din R. Moldova.

„Dacă ne dorim standarde europene, atunci și salariile ar trebuie să fie la fel. Acum, un profesor începător primește până la 8.000 de lei, iar unul cu experiență circa 14.000 de lei, dar lucrează pe o normă și jumătate, ceea ce e epuizant”, a spus Donos.

Subiectul creșterilor salariale va fi abordat vineri, 6 decembrie, de către sindicatele din învățământ cu ministrul Educației, Dan Perciun, care în prezent se află într-o deplasare.

În 2024, salariile profesorilor au fost majorate cu 15%, deși sindicatele cereau 20%.

Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG