Ministerul rus de Externe a spus pe 8 decembrie că Assad a plecat din țară, dar nu și unde se află acesta acum și precizând că Rusia nu a participat la negocierile legate de plecarea sa.

Assad „a decis să demisioneze” după „negocieri” cu „un număr de participanți la conflictul armat” și a părăsit funcția „dând instrucțiuni pentru un transfer pașnic al puterii”, se spune într-un comunicat al ministerului rus.

Ceva mai devreme, rebelii au anunțat, printr-un comunicat propriu difuzat la televiziunea de stat a Siriei, că Damascul este „acum liber de Assad”, familia căruia a condus țara cu o mână de fier timp de mai bine de 50 de ani.

Prim-ministrul Siriei, Mohammad Ghazi al-Jalali, a declarat într-o înregistrare video că guvernul este „pregătit să colaboreze cu orice conducere aleasă de popor”.

„Credem că Siria este pentru toți sirienii, că este patria tuturor fiilor săi și că poate fi un stat normal, care să construiască relații bune cu vecinii săi și cu lumea, fără a intra în alianțe și blocuri regionale”, a spus Jalali, adăugând că el încă se află acasă, în Damasc, și nu a fugit.

Departamentul de Stat al SUA a declarat pentru RFE/RL că Washingtonul monitorizează îndeaproape situația de pe teren în Siria.

Un purtător de cuvânt a declarat că Statele Unite, precum și partenerii și aliații săi, au cerut insistent ca civilii, inclusiv membrii grupurilor minoritare, să fie protejați.

Purtătorul de cuvânt a spus că este timpul să se negocieze încetarea conflictului sirian în conformitate cu principiile stabilite în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU. Purtătorul de cuvânt a adăugat că refuzul regimului Assad de a se angaja în acest proces a condus direct la situația actuală.

Sâmbătă, președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite „nu ar trebui să aibă nimic de-a face” cu războiul din Siria, unde un mic contingent de forțe americane rămâne desfășurat în unele zone.

Abu Mohammad al-Golani, liderul grupării rebelilor Hayat Tahrir al-Sham (HTS), a declarat în seara zilei de 7 decembrie că luptătorii insurgenți erau foarte aproape de „eliberarea Homs”, un oraș cu 775.000 de locuitori.

HTS este considerată o grupare teroristă de către Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Uniunea Europeană.

Experții spun că prăbușirea regimului Assad ar reprezenta un eșec geopolitic major pentru Kremlin, care, împreună cu Teheranul, a sprijinit guvernul sirian de-a lungul multor ani de război civil.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în Statele Unite, spune că „forțele regimului Assad s-au prăbușit, iar susținătorii lui Assad nu par dispuși să sprijine armata arabă siriană prin desfășurarea rapidă de forțe suplimentare”.

Rusia are mai multe locații militare în Siria, inclusiv o bază aeriană la Hmeimim și facilități navale strategice la Tartus - acestea sunt utilizate și pentru a sprijini acțiunile Kremlinului în Africa.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a refuzat să comenteze în legătură cu soarta bazelor rusești, spunând că „nu e clarvăzător”.

ISW afirmă că Moscova nu a început să evacueze bazele, „dar e neclar dacă Rusia își va păstra navele în port pe măsură ce forțele rebele siriene își continuă avansul în teritoriul controlat de regim”.

Ofensiva surprinzătoare a fost lansată săptămâna trecută de o coaliție de grupuri rebele conduse de facțiunea islamistă HTS.

Pe lângă HTS, forțele rebele includ luptători ai unui grup umbrelă al milițiilor siriene susținute de Turcia, numit Armata Națională Siriană. Turcia a negat susținerea ofensivei, deși experții spun că insurgenții nu ar fi lansat-o fără acordul acesteia.

Organizația Națiunilor Unite a declarat pe 6 decembrie că aproape 300.000 de persoane din Siria au fost deja strămutate de la sfârșitul lunii noiembrie din cauza luptelor și că până la 1,5 milioane ar putea fi forțate să fugă pe măsură ce rebelii avansează și îi provoacă pierderi lui Assad, precum și aliaților săi ruși și iranieni.

Assad s-a bazat pe Iran și Rusia pentru a rămâne la putere de la izbucnirea conflictului în 2011.

De când rebelii au preluat controlul asupra orașului Alep, în urmă cu o săptămână, au trecut la cucerirea altor orașe importante, forțele lui Assad opunând puțină rezistență

După Europa Liberă România

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Georgescu a venit însoțit alături de mai multe persoane care au scandat că vor să voteze și au criticat decizia Curții Constituționale a României (CCR).

În România, turul II al alegerilor prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc duminică, 8 decembrie, însă o hotărâre de vineri a CCR a anulat întreg procesul electoral.

Judecătorii au considerat că Georgescu a beneficiat de sprijin din afara țării în timpul campaniei electorale în care – deși a declarat că nu a cheltuit niciun leu – s-ar fi investit sume mari de bani.

La Mogoșoaia, duminică dimineață, Călin Georgescu a răspuns și la întrebările jurnaliștilor, reluând o parte a temelor din timpul campaniei sale electorale.

„Azi e ziua Constituției, am venit doar cu flori si rugăciune. E trist sa constatăm că au fost anulate valorile fundamentale ale poporului românilor. [...] Nu chem pe nimeni să facă nimic, e un moment de reculegere”, a spus Georgescu.

El a subliniat că „sunt aici în mod pașnic, în numele democrației, nu cer nimănui să facă nimic.

Sâmbătă seară, Călin Georgescu a postat un mesaj pe rețelele sociale în care și-a îndemnat susținătorii „să fie mâine (duminică) în fața secțiilor de vot”.

„Așteptați să fiți primiți, așteptați ca democrația să învingă prin puterea voastră. Unul lângă unul la vot veți putea crea hora democrației […] Poporului nostru - nimeni, niciodată nu trebuie să-i mai închidă ușa în nas, în special instituțiile statului”, a transmis Georgescu.

Peste 9.000 de persoane au comentat la postarea sa, cele mai multe spunând că va merge duminică „la vot”.

După mesajul lui Călin Georgescu, Biserica Ortodoxă Română a transmis un comunicat de presă, despre care spus că „pe grupurile reprezentanţilor unor partide politice se menţionează că aceştia vor merge duminică în parohii pentru mobilizarea credincioşilor, în vederea organizării unor proteste şi mişcări de stradă împotriva Curţii Constituţionale a României.”

„Adresăm un îndemn către parohiile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, precum şi către parohiile şi mănăstirile din celelalte eparhii ca preoţii, monahii şi credincioşii să nu se implice şi să nu participe la astfel de acţiuni contrare atât legii, cât şi păcii sociale.”

La rândul său, Elena Lasconi, care a fost candidata USR la alegerile prezidențiale anulate, a transmis un mesaj alegătorilor: „rămâneţi de partea bună a istoriei şi nu vă duceţi mâine la vot aşa cum vă îndeamnă politicienii ruşilor!”.

Articol preluat de la Europa Liberă România!

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a descris discuțiile trilaterale drept „bune și productive” și a spus că liderii au discutat despre situația de pe teren din Ucraina și despre posibilitatea unei „păci juste”.

„Am vorbit despre oamenii noștri, despre situația de pe câmpul de luptă și despre o pace justă pentru Ucraina. Cu toții dorim să punem capăt acestui război cât mai repede și cât mai corect posibil”, a scris liderul ucrainean pe Telegram, de la Paris, pe 7 decembrie, adăugând: „Președintele Trump, ca întotdeauna, este hotărât. Suntem recunoscători pentru acest lucru”.

A fost prima întâlnire a lui Zelenski cu Trump de la alegerile prezidențiale americane din noiembrie și a avut loc în timp ce câteva zeci de lideri internaționali s-au adunat la o ceremonie de redeschidere a catedralei Notre Dame renovată după un incendiu din 2019.

„Să continuăm eforturile comune pentru pace și securitate”, a spus la rândul său președintele francez, Emmanuel Macron. Dar după întrevedere nu a fost limpede dacă și Trump va face vreo declarație publică.

• _{Citește și: Trump sosește la Paris, la redeschiderea catedralei Notre Dame}

Discuțiile trilaterale au avut loc la Palatul Elysee în seara zilei, iar cei trei lideri s-au fotografiat împreună, dar nu au făcut declarații înainte de începerea convorbirilor. Trump și Zelenski s-au mai văzut și la ceremonia de la Notre Dame.

Zelenski încearcă să obțină mai mult sprijin pentru lupta Ucrainei în războiul cu Rusia care a invadat-o la scară largă în februarie 2022, într-un moment în care există îngrijorări că Donald Trump, care își începe mandatul pe 20 ianuarie, poate reduce ajutoarele.

Președintele ales a criticat în campanie faptul că Statele Unite cheltuie miliardele de dolari pentru sprijinirea Ucrainei și a spus că ar putea pune capăt războiului în 24 de ore de la revenirea sa la Casa Albă. Afirmația a fost văzută ca o sugestie că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriile ocupate de Rusia.

„Așteptăm o decizie bună de la întâlnirea de astăzi cu Macron,” a spus însă o sursă din cadrul delegației ucrainene pentru AFP. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De la pătrunderea rebelilor în Alep în urmă cu o săptămână, apărarea guvernamentală s-a prăbușit în întreaga țară cu o viteză amețitoare, în timp ce insurgenții au cucerit o serie de orașe importante și au reapărut în locuri în care rebeliunea părea de mult terminată, potrivit relatării Reuters.

Pe lângă capturarea orașelor Alep în nord, Hama în centru și Deir al-Zor în est, rebelii au declarat că au cucerit Quneitra, Deraa și Suweida în sudul țării și au avansat până la 50 km de capitală.

Defensiva guvernamentală se concentrează în prezent asupra orașului Homs. Televiziunea de stat și surse militare siriene au informat despre bombardamente aeriene masive asupra pozițiilor rebelilor și despre întăriri sosite în jurul orașului.

Între timp, rebelii și-au extins controlul asupra aproape întregii regiuni de sud-vest și au declarat că au cucerit Sanamayn, localitate aflată pe traseul principalei autostrăzi care leagă Damascul de Iordania. Armata siriană a declarat că se „repoziționează”, fără să recunoască pierderi teritoriale.

Oficialii occidentali spun însă că armata siriană se află într-o situație dificilă, incapabilă să oprească avansul rebelilor și forțată să se retragă.
Assad s-a bazat mult timp pe aliați pentru a supune rebelii, cu bombardamente ale avioanelor de luptă rusești, în timp ce Iranul a trimis forțe aliate, inclusiv Hezbollah din Liban și milițiile irakiene, pentru a sprijini armata siriană și a lua cu asalt bastioanele insurgenților.

Dar Rusia - constată Reuters - este concentrată acum pe războiul din Ucraina din 2022, iar Hezbollah a suferit pierderi importante în războiul său epuizant cu Israelul, limitând în mod semnificativ capacitatea sa sau a Iranului de a-l sprijini pe Assad.

Pericol pentru bazele rusești

Rusia are o bază navală și una aeriană în Siria, importante nu numai pentru susținerea lui Assad, ci și pentru capacitatea Moscovei de a-și proiecta influența în Mediterana și Africa.

Ambele sunt acum grav amenințate de insurgenții care avansează rapid, au avertizat bloggerii de război ruși, citați de Reuters.

Având în vedere că resursele militare rusești sunt în mare parte blocate în Ucraina, unde forțele Moscovei se grăbesc să cucerească mai mult teritoriu înainte ca Donald Trump să ajungă la putere în SUA în ianuarie, capacitatea Rusiei de a influența situația pe teren în Siria este mult mai limitată decât în 2015, când a intervenit decisiv pentru a-l susține pe președintele sirian Bashar al-Assad.

Progresele rapide ale insurgenților amenință să submineze influența geopolitică a Rusiei în Orientul Mijlociu și capacitatea acesteia de a-și proiecta puterea în regiune, peste Marea Mediterană și în Africa. De asemenea, riscă să reprezinte un eșec jenant pentru președintele Vladimir Putin, care prezintă intervenția Rusiei în Siria drept un exemplu al modului în care Moscova poate folosi forța pentru a modela evenimente îndepărtate și pentru a concura cu Occidentul.

Influentul blogger rus de război „Rybar”, care este apropiat de Ministerul rus al Apărării și are peste 1,3 milioane de urmăritori pe canalul său Telegram, a declarat că forțele Moscovei se confruntă cu o amenințare gravă. „Trebuie să înțelegem că insurgenții nu se vor opri”, a avertizat Rybar.

Ministerul rus al Apărării nu a putut fi contactat pentru comentarii într-o zi nelucrătoare (sâmbătă). Ambasada Rusiei la Damasc a recomandat cetățenilor ruși să părăsească Siria, conchide Reuters.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În noaptea de vineri spre sâmbătă, poliția a percheziționat cluburile de noapte Sisters și Bizarre din Moscova, a relatat în exclusivitate publicația „Izvestia”, care a publicat imagini video cu oaspeții localului cu fața în jos pe podea.

Potrivit ziarului, unul dintre vizitatorii Sisters a fost găsit „în posesie de droguri”, în timp ce în Bizarre au fost găsite „zeci de costume și încăperi cu echipamente sado-masochiste”.

Poliția nu a spus ce anume a urmărit cu aceste raiduri, dar presa notează că este a doua încercare de intimidare a persoanelor LGBT în tot atâtea săptămâni, în capitala rusă.

Sâmbăta trecută, la 30 noiembrie, poliția din Moscova a „vizitat”, de asemenea, cluburile de noapte. Atunci au fost efectuate raiduri în Mono și Arma (fostul „Mutabor”), Simach și Inferno Night, unde au fost reținute zeci de persoane.

• Te-ar putea interesa și: Rușii, mai aproape de a fi pedepsiți prin lege dacă spun că e OK să nu faci copii

Ulterior, s-a aflat că instanța a acuzat cel puțin 14 dintre ele de huliganism minor: doisprezece clienți au fost trimiși în arest, iar alți doi au fost amendați.

Din decembrie 2022, Rusia a interzis difuzarea de informații pozitive despre homosexualitate, bisexualitate și transgenderism inclusiv în rândul adulților, extinzând o interdicție referitoare la minori, veche de un deceniu.

În noiembrie 2023, Curtea Supremă rusă a decis să interzică „mișcarea internațională LGBT”, care nu există, și să o declare extremistă. De atunci, poliția din orașele rusești a efectuat raiduri mai dese în cluburile în care au avut loc evenimente queer.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În timp ce parlamentarii dezbăteau moțiunea introdusă de principalul partid aflat în opoziție față de Yoon, Partidul Democrat, doar un singur membru al Partidului Puterii Poporului (PPP) al lui Yoon a rămas în fotoliul său.

Partidul Democrat avea nevoie însă de cel puțin opt voturi din partea PPP pentru a obține majoritatea de două treimi necesară.

Până la urmă, moțiunea a obținut 195 de voturi, cu cinci sub pragul de 200.

Liderii democraților au declarat că vor reveni asupra moțiunii de destituire săptămâna viitoare.

Evoluțiile din parlamentul sud-coreean au loc pe fondul unui nou protest masiv al celor care vor demisia lui Yoon. Poliția a estimat numărul participanților la 150.000, iar organizatorii vorbesc de un milion.

Protestatarii adunați în fața clădirii Adunării Naționale au scandat proteste deja când au auzit că prima moțiune supusă la vot, legată de presupuse afaceri ilegale ale primei doamne, Kim Keon Hee, a căzut fiindcă i-au lipsit două voturi „pentru”.

Dimineața, președintele Yoon și-a cerut scuze națiunii pentru impunerea legii marțiale vreme de câteva ore, dar nu a demisionat, sfidând chiar și chemările din partea unora din partidul său de guvernământ.

Yoon a declarat că nu se va eschiva de la responsabilitatea juridică și politică pentru decizia sa de a declara legea marțială pentru prima dată în Coreea de Sud în 44 de ani. El a spus că decizia s-a născut „din disperare”.

• Te-ar putea interesa și: Președintele sud-coreean se agață de putere după renunțarea la legea marțială

Discursul televizat de sâmbătă a fost prima apariție publică a lui Yoon de când a anulat ordinul de impunere a legii marțiale, la șase ore după ce l-a declarat. „Las la latitudinea partidului meu să ia măsuri pentru a stabiliza situația politică în viitor, inclusiv problema mandatului meu”, a spus Yoon în discursul către națiune, promițând că nu va exista o a doua încercare de a impune legea marțială.

Stând în picioare în fața drapelului sud-coreean, Yoon s-a înclinat după ce și-a încheiat scurtele remarci, privind solemn în obiectivul camerei pentru un moment, informează Reuters.

Yoon și-a șocat compatrioții marți seara, când a acordat armatei puteri sporite pentru a combate amenințările nespecificate din partea „forțelor comuniste nord-coreene” și pentru a eradica „forțele antistatale pro-Nord”.

Declararea legii marțiale a provocat o undă de șoc în întreaga lume și i-a atras critici rare din liderilor SUA, care îl lăudaseră anterior pe Yoon ca pe un pilon al democrației în Asia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile au declarat că patru persoane au fost salvate din dărâmăturile unei clădiri cu trei etaje care s-a prăbușit parțial, fiind duse la spital, dar nu au putut spune câte persoane ar putea fi încă sub moloz, relatează Associated Press.

Mass-media locală a raportat că unul dintre cei spitalizați este un copil. În apropiere s-au înșiruit mai multe ambulanțe, probabil în așteptarea mai multor victime.

Locuitorii cartierului Mariahoeve, din nord-estul orașului Haga, au auzit o bubuitură uriașă și țipete înainte de răsăritul soarelui, la 6:15, ora locală. O femeie a declarat presei locale că a crezut că a avut loc un cutremur.

Potrivit autorităților, cele trei etaje ale clădirii din care o secțiune s-a prăbușit sunt compuse din magazine la parter și cinci apartamente pe câte două etaje, cu sufragerii la etajul al doilea și dormitoare la al treilea.

Autoritățile olandeze au trimis la fața locului o echipă de căutare și salvare urbană specializată, cu patru câini antrenați pentru a găsi victime. Echipa a fost folosită anterior în timpul cutremurului devastator din Turcia din 2023.

Autoritățile au avertizat localnicii să își țină ferestrele închise și să oprească sistemele de ventilație, din cauza fumului. Criminaliștii au sosit la fața locului pentru primele cercetări, a informat un reporter AFP. Poliția a făcut apel la martorii care ar fi putut vedea ceva suspect, afirmând că o mașină a plecat de la fața locului în mare viteză după explozie.

Prim-ministrul olandez Dick Schoof s-a declarat șocat de imaginile dezastrului. „Gândurile mele se îndreaptă către victime, către toate celelalte persoane implicate și către serviciile de urgență care lucrează acum la fața locului”, a spus el.

Familia regală olandeză a exprimat sentimente similare. „Gândurile noastre sunt alături de cei afectați la Haga de explozia și incendiul din această dimineață”, inclusiv cei „care se tem pentru soarta celor dragi”, au spus regele Willem-Alexander și regina Máxima, într-o declarație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Printr-un comunicat de presă, reprezentanții Departamentului de Stat au transmis că SUA „sunt alături de poporul român, care se confruntă cu o situație fără precedent privind integritatea alegerilor sale”.

În plus, arată că integritatea alegerilor din România este „primordială pentru democrația greu câștigată de români”.

„Luăm act de decizia Curții Constituționale a României cu privire la alegerile prezidențiale din România. Statele Unite își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice din România, inclusiv în investigațiile privind influența străină malefică”, transmit reprezentanții Departamentului de Stat.

Vineri, judecătorii Curții Constituționale au decis anularea și reluarea de la zero a alegerilor prezidențiale în România, invocând „vicierea” procesului electoral prin favorizarea candidatului ultranaționalist pro-rus Călin Georgescu într-o campanie pe TikTok, cu implicarea unui „actor străin”.

• Te-ar putea interesa și: România: Percheziții la unul dintre finanțatorii campaniei lui Călin Georgescu

Georgescu și alți politicieni de extremă dreapta de la București au protestat în declarații de presă împotriva deciziei, folosind termeni ca „lovitură de stat” și „distrugerea democrației”.

Georgescu urma să se confrunte în turul al doilea al prezidențialelor cu Elena Lasconi, lider USR, care a protestat și ea împotriva anulării alegerilor.

Data noului scrutin va fi stabilită de următorul guvern al României, rezultat din alegerile de la 1 decembrie, câștigate de unul din actualele partide de la guvernare, social-democrat.

Știre preluată de la Europa Liberă România!

Într-un mesaj transmis de Realitatea TV, Georgescu a declarat că statul român „a luat democrația și a călcat-o în picioare”.

Georgescu a insinuat că decizia anulării ar fi fost expresia fricii politicienilor din partidele tradiționale de suflul nou pe care l-ar reprezenta el și de „dosarele” lor, care urmau să iasă la lumină dacă ieșea el președinte.

„Astăzi este doar începutul unei noi pagini din istoria acestei țări”, a mai spus Georgescu, spunând că Dumnezeu va decide ce se întâmplă.

În mesajul pre-înregistrat, candidatul independent nu a cerut suporterilor săi să protesteze în stradă.

El și-a reluat ideile într-un interviu în direct la Realitatea TV, folosind expresii ca „atac barbar” și spunând: „Nu mă vor putea opri”. Georgescu a negat din nou că ar avea legături cu vreun stat străin care ar avea interesul ca el să câștige alegerile, ca și celelalte acuzații, legate de neregulile pe care le-ar fi comis în campanie.

Remarcile politicianului naționalist au venit la câteva ore după ce Curtea Constituțională din România (CCR) a decis anularea primului tur al prezidențialelor, din 24 noiembrie, la care Georgescu s-a clasat pe primul loc cu aproape 23% din voturi, după ce în sondajele dinainte nu se număra nici de departe printre favoriți.

Vineri seară, președintele Klaus Iohannis a reamintit că serviciile de informații din țara sa au constatat că Georgescu (pe care el nu l-a numit) a fost favorizat masiv prin propagandă electorală ilegală, în care se vede mâna unei puteri străine.

Iohannis a mai spus că alegerile prezidențiale se vor repeta la o dată pe care o va stabili următorul guvern al României, constituit pe baza alegerilor de la 1 decembrie și că el, Iohannis, va rămâne la post până la învestirea succesorului său.

Iohannis a asigurat investitorii și partenerii occidentali că România rămâne un aliat de nădejde în NATO și UE și „nu are dificultăți”.

Candidata situată pe locul al doilea la primul tur de scrutin din 24 noiembrie, lidera USR Elena Lasconi, care urma să se confrunte în acest weekend cu Georgescu, a criticat decizia CCR, spunând că ar fi o „distrugere a democrației”.

Se profilează noi candidați

Evenimentele de vineri din România nu lasă să se întrevadă cum va arăta plutonul de candidați pentru noile alegeri prezidențiale, și mai ales dacă Georgescu, suspectat de fi comis nereguli, va mai putea participa.

Hotnews.ro a relatat că fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, fondatorul partidului DREPT, i-a cerut primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, să candideze independent la președinția României, și a făcut apel la alte partide de centru-dreapta să îl sprijine.

Același Vlad Gheorghe a declarat, vineri, că a cerut și anularea alegerilor parlamentare, din 1 decembrie, pe motiv că acestea au fost organizate tot sub semnul „războiului hibrid”, dar Biroul Electoral Central i-a răspuns negativ, spunând că cererea a fost formulată tardiv.

Anularea prezidențialelor din România a fost urmată și de apeluri la demiterea lui Toni Greblă, șeful Autorității Electorale Permanente, structura care supraveghează corectitutindea alegerilor, despre care presa a scris că ar fi avut legături de prietenie cu lideri ultranaționaliști, cu vederi legionare. Greblă a negat acuzațiile.

Birourile electorale ale secțiilor de votare nu au primit imediat instrucțiuni pentru oprirea votării, au spus Europei Libere oficiali ai unei secții de votare din Chișinău.

Unii alegători au aflat de la reporterii Europei Libere, chiar în secția de votare, că alegerile au fost anulate.

Biroul Electoral Central din România (BEC) a decis abia în cursul serii încetarea tuturor operațiunilor de votare și pe cele de pregătire a votării la secțiile din țară și din străinătate.

Până la ora 18:00, când BEC a transmis comunicatul de presă, în diaspora votaseră peste 53.000 de români.

Aproape opt mii de alegători români au votat în R. Moldova până la ora 16:00, sugerează datele Autorității Electorale Permanente publicate în timp real. R. Moldova este și țara unde au votat vineri cei mai mulți alegători români, dar numărul total ale celor care s-au prezentat la urne de timpuriu în cele 951 de secții din străinătate, dar și prin poștă, a depășit 43 de mii, la ora 16:00.

Instanța supremă din România a spus cu două ore mai devreme, în jurul orei 14:00 că anulează primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie, ducând la anularea integrală a scrutinului.

• _{Citește și: România: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”}

CCR a luat decizia în urma unor rapoarte ale serviciilor speciale românești despre faptul că independentul Călin Georgescu, un candidat pro-rus și ultranaționalist, a primit sprijin pe rețeaua TikTok din partea unui „actor statal” probabil Rusia.

Georgescu urma să se confrunte în turul doi de scrutin cu pro-europeana Elena Lasconi.

Într-o reacția imediată, Lasconi a criticat aspru decizia CCR, spunând că distruge democrația și că alegătorii trebuiau să tranșeze situația prin vot. Candidatul clasat pe locul trei la primul tur de scrutin, premierul social democrat, Marcel Ciolacu, a salutat decizia CCR.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curtea Constituțională de la București a anulat, vineri, rezultatele turului întâi al alegerilor prezidențiale.

„În temeiul articolului 146, lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României”, se arată într-un comunicat văzut de Europa Liberă.

Întregul proces electoral va fi reluat „în integralitate” de Guvern, la o nouă dată, care va fi comunicată ulterior de către Executiv, mai spune CCR.

Turul al doilea era programat pe 8 decembrie, între Călin Georgescu (22,94%) și Elena Lasconi (19,17%). Următorul candidat clasat a fost Marcel Ciolacu (19,14%).

La scurt timp de la anunțul instanței, Elena Lasconi, candidata USR calificată în turul al doilea, a spus că „astăzi este momentul în care statul român a călcat în picioare democrația”.

„Dumnezeu, poporul român, adevărul și legea vor prevala și vor găsi pe cei vinovați de distrugere a democrației noastre. Nu e vorba despre mine se prăbușește economia, distrugeți democrația, duceți țara în anarhie. Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul”, a adăugat ea într-un videoclip înregistrat.

George Simion, președintele partidului AUR, a afirmat pe contul său de Facebook că este „o lovitură de stat în plină desfășurare”. „Nu ieșim în stradă, nu ne lăsăm provocați, acest sistem trebuie să cadă democratic”, a scris el pe Facebook.

Președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că decizia luată vineri de CCR „este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT” „Rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei. Alegerile prezidențiale trebuie reluate”, a spus el, pe pagina de Facebook.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va ține o declarație de presă la ora 19:00.

Candidatul independent, Călin Georgescu, a spus că va da declarații de presă la ora 21:00.

Anterior, Curtea Constituţională a României a anunțat joi că cererile depuse în legătură cu anularea primului tur al prezidenţialelor urmează să fie examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor, sugerând că o decizie ar urma să fie luată după al doilea tur.

Miercuri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat cinci documente care au arătat felul în care Călin Georgescu a crescut în popularitate într-un timp foarte scurt și a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale, raportând zero cheltuieli.

De asemenea, Parchetul General s-a autosesizat joi și a demarat o anchetă, deoarece informațiile prezentate public relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat pe 4 decembrie documente clasificate ale serviciilor secrete românești privind campania electorală a candidatului filorus Călin Georgescu.

• Te-ar putea interesa și: Serviciile de informații din România: mii de conturi create pentru Georgescu încă din 2016. Pare să fie mâna Rusiei

Potrivit documentelor, Romania a fost ținta unei „acțiuni hibride agresive ruse”, inclusiv contra Biroului Electoral Central și a Autorității Electorale Permanente, în ziua și noaptea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.

25.000 de conturi de TikTok ar fi fost folosite pentru a-i crește popularitatea candidatului Călin Georgescu, posibil prin folosirea unor „ferme de boți”, în campania electorală.

Serviciile de informații ale României dau de înțeles că în această operațiune s-ar fi cheltuit sume mari de bani și că amploarea și extinderea geografică indică „un operator statal”.

În ziua și noaptea primului tur al alegerilor prezidențiale, 24 noiembrie, atacurile online au venit din peste 30 de state.

Știre în curs de actualizare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Recean menționează că au fost trasate principalele direcții de activitate pentru perioada imediat următoare și că a l-a desemnat pe secretarul de stat, Constantin Borosan, ca responsabil de chestiunile administrative la Ministerul Energiei.

Acesta a reiterat faptul că săptămâna viitoare vor fi făcute demersurile necesare către Comisia pentru Situații Excepționale, Guvern și Parlament pentru a o institui de la 16 decembrie.

Joi, 5 decembrie, premierul Dorin Recean a trasat mai multe sarcini pentru întreprinderile din domeniul energetic, printre care asigurarea interconexiunii cu România, creșterea capacității de import a energiei electrice și gazelor naturale, asigurarea contractelor de contingență pentru livrarea resurselor energetice în situații de criză, precum și asigurarea mentenanței liniei Isaccea-Vulcănești.

• Vezi și: Explainer | De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

Premierul a mai cerut Termoelectrica să ia măsurile necesare pentru a crește producția de energie electrică, în acest sezon și în special în situația sistării livrării de energie electrică de la Cuciurgan.

Tot atunci, premierul a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, directorului Energocom, Victor Bînzari, și membrului Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

• Citește și: Recean îl demite pe Parlicov și cere instituirea stării de urgență în energetică

Azi, 6 decembrie, echipa SA Energocom a venit cu o declarație în care se arată nedumerită și confuză în legătură cu solicitarea privind demiterea lui Victor Bînzari. Autorii declarației spun că acesta „a consolidat, extins și menținut echipa SA Energocom”.

Anunțul premierului Dorin Recean a venit la scurt timp după ce Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a majorat cu 27,5% tariful la gazele naturale, la cererea Moldovagaz, în pofida promisiunii lui că prețurile nu vor crește în actualul sezon rece.

Demiterea lui Victor Parlicov vine la scurt timp după vizita sa la Petersburg unde a încercat, fără succes, să obțină un răspuns din partea Gazprom privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene de anul viitor, când expiră acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Din acești bani, Ministerul Mediului va împăduri și reabilita 63 mii de hectare, inclusiv va construi 3 pepiniere industriale, 35 depozite de lemn și altele.

Perioada împrumutului este de cel puțin 4 ani și cel mult 30 de ani, inclusiv perioada de grație de până la 8 ani. Rata dobânzii va fi fixă de 3,373% și o rată variabilă în funcție de indicele european de referință EURIBOR. Rata dobânzii se va alege pentru fiecare tranșă în parte între rata fixă și rata flotantă a dobânzii.

BEI va face transferul banilor în cel mult 20 de tranșe cu o valoare minimă de 10 milioane de euro.

Unde vor fi utilizați banii?

Acești bani vor acoperi prima parte a programului de extindere și reabilitare a pădurilor pentru 2024-2028. În această perioadă, Ministerul Mediului planifică să împădurească 63 de mii de hectare de pădure, adică circa 44% din obiectivul PNERP.

Își mai propune să construiască un centru de semiologie, trei pepiniere industriale moderne în toate regiunile țării unde vor crește puieți cu rădăcina protejată.

„Asta o să ne ajute, în primul rând, să avem o rată de prindere mai bună”, a declarat ministrul Sergiu Lazarencu în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă. Rata de succes al plantărilor pentru anul 2023 este de 70%.

De asemenea, vor fi construite 35 de depozite de lemn, peste 250 km de drumuri forestiere și întreprinderile silvice o să fie modernizate tehnic. Autoritățile își propun, inclusiv să digitalizeze sistemul silvic ca să poată asigura trasabilitatea lemnului și „să putem lupta mai bine cu tăierile ilegale”, potrivit lui Lazarencu.

„În general, această finanțare o să schimbe la față domeniul silvic”, a declarat Lazarencu.

Programul a fost aprobat de autorități în februarie 2023 și de atunci autoritățile au reușit să planteze 7.200 de hectare în același an. În această toamnă mai au de plantat aproximativ 500 de hectare ca să ajungă la o cifră totală de 7.300 de hectare pentru anul 2024.

Deși planul de acțiuni pentru perioada de 2023-2027 prevede, pentru 2024, planarea culturilor silvice pe o suprafață de 8.770 ha, 3.585 ha pentru refacerea/reconstrucția arboretelor degradate și necorespunzătoare, dar și crearea perdelelor forestiere și împădurirea fâșiilor riverane pe o suprafață de 2.645 ha.

Ministrul Lazarencu explică asta prin faptul că tot ce s-a făcut în acești doi ani de la începutul programului a fost din bugetul public, „cu forțele proprii”, iar odată cu recepționarea resurselor financiare de la BEI, vor începe să planteze suprafețe mai mari.

Cât costă programul de extindere și reabilitare a pădurilor

Potrivit autorităților, costul proiectului de implementare pentru perioada 2024-2025 este estimat la 435 de milioane de euro. 40 de milioane de euro reprezintă un alt împrumut de la Agenția Franceză de Dezvoltare, 75 de milioane de euro vor fi fonduri proprii care vor fi obținute de întreprinderile silvice prin lucrări de reabilitare a fondului forestier de stat și alte 120 de milioane de euro urmează să fie identificate de Ministerul Mediului.

Programul de reabilitare și extindere a pădurilor are o durată de 10 ani, iar costul total ajunge la aproximativ 780 de milioane de euro. Autoritățile își propun, în total, să extindă și reabiliteze 150 de mii de hectare de păduri, mărind suprafața totală a țării împădurite de la 11% la aproximativ 15%. Cu toate acestea, R. Moldova are nevoie de cel puțin 25% acoperire „pentru a face față provocărilor de adaptare la schimbările climatice și asigurare a subzistenței comunităților”, așa cum se arată în program.

„Sunt costuri destul de mari, dar acest program este o prioritate pentru Guvern”, a spus ministrul Lazarencu Europei Libere. Potrivit acestuia, în această vară, din cauza secetei, una dintre cele mai mari probleme în sate era lipsa apei pentru animale. „Una dintre soluții ar fi să sădim cât mai multe păduri”, a spus ministrul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit canalului Krîmskii Veter, exploziile au fost auzite în zona șantierului naval Zaliv. Primele explozii au fost raportate pe la 7 dimineața, ora locală, au declarat martorii pentru RFE/RL.

Ministerul rus al Apărării a declarat că regiunea Kerci a fost atacată de Ucraina cu drone aeriene și maritime. Potrivit acestuia, forțele ruse au doborât o dronă aeriană și au scufundat două drone navale.

Kievul nu a comentat informațiile legate de atacuri.

Forțele ucrainene atacă peninsula Crimeea cu regularitate, în special în apropierea podului. În octombrie 2022, o explozie puternică pe pod a provocat prăbușirea unei porțiuni de drum și un incendiu puternic pe secțiunea feroviară a podului. Potrivit datelor rusești, trei persoane au fost ucise în acel incident.

• Te-ar putea interesa și: Aliați occidentali vor să pregătească Ucraina de posibile negocieri cu Putin. Dar este interesat și Putin să negocieze?

În total, potrivit părții ruse, forțele de apărare aeriană au distrus peste noapte 33 de drone, dintre care 14 în regiunea Voronej, 11 în regiunea Kursk și șapte în regiunea Belgorod. Potrivit autorităților din regiunea Voronej, nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube. Autoritățile din alte regiuni nu au comentat atacul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei sancționați au primit amenzi pentru că și-au vândut voturile, prin acceptarea sau primirea, personal sau prin intermediar, a unor bunuri, servicii sau privilegii sub orice formă, care nu li se cuvin.

Cuantumul amenzilor a fost de la 25 de mii la 37,5 mii lei per fiecare caz.

Potrivit comunicatului, CNA continuă examinarea proceselor-verbale recepționate de la IGP, urmând să ia decizii pe marginea acestora.

La 15 noiembrie, CNA anunța că până la acea data aplicase amenzi în valoare totală de peste 6.150.000 de lei pentru cazuri de corupere electorală pasivă.

• Vezi și: CNA: Amenzi de peste 6 milioane de lei pentru corupere electorală pasivă

Instituția menționează că persoana care a săvârșit fapta contravențională este liberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de corupere electorală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Antony Blinken a spus că, „autoritățile române descoperă un efort rusesc, de amploare și bine finanțat, de a influența recentele alegeri prezidențiale, contrar standardelor OSCE”.

În schimb, legat de alegerile din Republica Moldova, OSCE a informat că a fost „un tur de scrutin bine administrat, în ciuda intervenției Rusiei”, a spus Blinken la al 31-lea summit ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Ta'Qali, din Malta.

Șeful diplomației SUA s-a referit și la situația din Georgia, despre care observatorii scriu „rapoarte îngrijorătoare despre intimidarea alegătorilor și eforturile partidului de guvernământ de a înclina terenul de joc în favoarea sa”, a spus Blinken.

Șeful Departamentului de Stat al SUA a mai spus că „SUA împărtășesc preocupările multor membri OSCE cu privire la decizia Visului Georgian de a suspenda procesul de aderare a Georgiei la UE”.

Blinken a spus că SUA susțin dreptul la protest pașnic și condamnă agresiunea brutală a autorităților georgiene împotriva celor care cer ca țara lor să rămână pe calea unor legături mai strânse cu Europa și a criticat atacurile forțelor de ordine asupra jurnaliștilor.

Acțiunile antidemocratice ale Visului Georgian, spune șeful Departamentului de Stat, arată importanța activității OSCE de a consolida societatea civilă, de a întări libertatea presei, de a întări protecția jurnaliștilor, a activiștilor anticorupție și a apărătorilor drepturilor omului.

Antony Blinken a acuzat Rusia că escaladează tensiunile din Ucraina după ce Vladimir Putin „a subminat idealurile de suveranitate și egalitate suverană a națiunilor, integritatea teritorială a statelor, autodeterminarea popoarelor”.

„Să vorbim despre introducerea forțelor nord-coreene în Europa. Să vorbim despre utilizarea rachetelor balistice cu rază intermediară pentru a ataca Ucraina. Să vorbim despre scăderea pragului de utilizare a armelor nucleare de către Rusia. Să vorbim despre atacul în curs asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv a rețelei sale de transport nuclear, care reprezintă o amenințare gravă pentru fiecare țară din această cameră. Asta este escaladare”, a spus Blinken.

Antony Blinken: „Nu este vorba despre securitatea Rusiei, ci despre proiectul imperial al domnului Putin de a șterge Ucraina de pe hartă”

Antony Blinken și-a ținut discursul în lipsa ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, care a părăsit sala.

Șeful diplomației SUA a declarat că Rusia, deși susține că vrea să își protejeze securitatea, de fapt are intenții expansioniste:

„Dar să nu ne păcălim pe noi înșine și să nu permitem lui sau altcuiva să ne păcălească. Nu este vorba și nu a fost niciodată despre securitatea Rusiei. Este vorba despre proiectul imperial al domnului Putin de a șterge Ucraina de pe hartă”, a spus Blinken.

El a ironizat discursul șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a vorbit despre dreptul suveran al fiecărui stat membru de a face propriile alegeri.

„Exact despre asta este vorba: dreptul suveran al Ucrainei și al poporului ucrainean de a face propriile alegeri cu privire la viitor”.

Articol preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Referitor la motivele invocate de premierul Dorin Recean pentru demisia acestuia, Parlicov a afirmat că „a făcut față” provocărilor, subliniind că responsabilitatea pentru achiziționarea gazelor la prețuri mai mici revine companiei Energocom.

Victor Parlicov a declarat că principala lui greșeală a fost faptul că a mizat că situația în sectorul energetic se va rezolva fără ca să se ajungă la scandalizare și demersuri oficiale. El a recunoscut că între Minister și Energocom au fost probleme de cooperare, solicitând de mai multe ori demisia directorului interimar al companiei, Victor Bînzari.

De asemenea, fostul ministru a menționat că responsabilitatea pentru procurarea gazelor în perioade mai potrivite și asigurarea stocurilor pentru sezonul rece revine anume companiei Energocom.

„Ministerul face anumite recomandări, dar responsabilitatea principală o au companiile”, a subliniat Parlicov.

Victor Parliov a mai spus că criza gazelor, motivul principal pentru care a fost demis, a fost exagerată în spațiul public, aceasta fiind parte a războiului informațional dus de Rusia.

„Avem 64% din gospodării care au ca sursă principală de energie sobe, dar toți se tem de prețul gazelor. Noi avem un impact asupra bugetelor gospodăriilor mult mai mare pe energie electrică, dar toată lumea discută gazele naturale. Asta este ceea ce vor actorii externi să discutăm”, a menționat fostul ministru.

• Te-ar putea interesa și: Recean îl demite pe Parlicov și cere instituirea stării de urgență în energetică

Demiterea lui Parlicov a fost anunțată de premierul Dorin Recean joi, 5 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă. Prim-ministrul a invocat faptul că fostul ministru a admis o lipsă de coordonare între instituții în procesul de achiziții a energiei electrice și că nici nu s-a asigurat că R. Moldova cumpără gaze naturale „la cel mai potrivit moment”, spunând că ministrul a avut „o implicare directă în acest sens”.

Anunțul premierului Dorin Recean vine la scurt timp după ce Agenția Națională de Reglementare în Energetică a majorat cu 27,5% tariful la gazele naturale, la cererea Moldovagaz, în pofida promisiunii lui că prețurile nu vor crește în actualul sezon rece. În plus, Parlicov era așteptat și în plenul Parlamentului, unde urma să fie audiat la tema situației din domeniul energetic.

La câteva ore de la conferința de presă, președinta Maia Sandu a semnat decretul de demitere a ministrului Energiei, Victor Parlicov. Pe lângă Parlicov, Recean a mai anunțat că pleacă din funcție directorul interimar al Energocom, Victor Bînzari și membrul delegat de societatea civilă în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Demonstranții din Georgia au protestat în ultima săptămână împotriva deciziei guvernului de a întrerupe negocierile de aderare la UE cel puțin până în 2028. Zeci de persoane au fost rănite în incidente violente, inclusiv ziariști care relatau de la fața locului.

Reuters informează că ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp, a declarat că va adresa o cerere oficială UE „pentru a arăta limpede guvernului georgian că va avea de plătit un preț pentru calea aleasă”.

În prezent, cetățenii georgieni, ca și moldovenii sau ucrainenii, pot călători în UE pentru vizite de scurtă durată fără a avea nevoie de viză.

Veldkamp s-a adresat jurnaliștilor înainte de începerea unei reuniuni de două zile a miniștrilor de externe ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa din Malta. El a declarat că va solicita, de asemenea, OSCE să investigheze guvernul georgian și acțiunile sale.

Nu este prima dată când un politician vest-european ridică posibilitatea renunțării la regimul liberalizat de vize cu Georgia, ca răspuns la derapajele anti-occidentale ale guvernării de la Tbilisi.

Oficialii UE s-au ferit însă să încurajeze aceste chemări, opinând că o eventuală punere a lor în aplicare ar afecta mai degrabă cetățenii de rând decât conducerea țării.

SUA: interdicții „țintite”

Statele Unite au adoptat în primăvară interdicții de viză „țintite”, pentru liderii politici de la Tbilisi, care au calificat măsurile americane drept „șantaj”.

Zilele trecute, măsuri similare, adică interdicții de intrare pentru oficialii partidului Visul Georgian, nu pentru georgieni în general, au anunțat și țările baltice.

• Vezi și: Scânteia: Cum au escaladat protestele de la Tbilisi

Spectrul reintroducerii vizelor UE a mai planat deasupra Georgiei în ultimii ani, chiar înaintea actualelor tulburări politice, fiind legat atunci de rata mare a criminalității pusă pe seama unor grupări georgiene în unele țări occidentale - mai ales în Germania.

În vară, pe fondul deteriorării pronunțate a relațiilor politice dintre Occident și Tbilisi, Berlinul a dezmințit, pe de altă parte, zvonurile că ar pregăti renunțarea la regimul liberalizat de vize, ca măsură de presiune politică.

Olanda este una din țările europene care au folosit repetat politica vizelor pentru a constrânge țări vecine, ba chiar și membre, să facă în sfârșit reforme întârziate - ținând de pildă România și Bulgaria în afara Spațiului Schengen mulți ani după aderarea lor la UE.

Ucraina sancționează liderii de la Tbilisi

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat joi, la Kiev, un decret de sancțiuni împotriva premierului georgian Irakli Kobahidze și a altor 18 politicieni, relatează dpa.

Măsura a fost luată în urma celei de-a șaptea nopți consecutive de proteste împotriva deciziei lui Kobahidze de a amâna negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană. Ucraina, ca și opoziția din Georgia, suspectează că Moscova influențează politica guvernului georgian.

„Acestea sunt sancțiuni împotriva acelor membri ai conducerii din Georgia care îi predau Georgia lui Putin", a spus Zelenski. Lista sancțiunilor îi include pe miliardarul Bidzina Ivanișvili, ministrul de interne Vahtang Gomelauri și Kaha Kaladze, primarul capitalei Tbilisi. Toate bunurile pe care aceștia le dețin în Ucraina vor fi înghețate și li se va interzice orice activitate economică.

Chiar dacă măsurile sunt mai degrabă simbolice, scrie dpa, ele marchează o ruptură profundă între Ucraina și Georgia, țări multă vreme aliate împotriva expansionismului Moscovei.

„Nu ne putem permite să pierdem pe nimeni în această regiune - nici Georgia, nici Moldova, nici Ucraina", a declarat Zelenski. „Trebuie să ne apărăm împreună împotriva Moscovei."

Prin declarații ale președintei Maia Sandu și premierului Dorin Recean, Moldova a luat și ea partea opoziției în actuala criză din Georgia, condamnând folosirea violenței împotriva demonstranților. Guvernul de la Tbilisi a fost lăudat în schimb de liderul socialist pro-rus Igor Dodon, pentru că ar urmări „interesul național” întorcând spatele Occidentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, datorită noilor echipamente lecțiile vor fi mai interactive și vor putea fi implementate metode noi de învățare, care ulterior vor fi implementate la angajare, în școli sau grădinițe.

Valoarea investiției este de peste 339.000 de euro, iar banii au fost oferiți de Bănca Mondială, în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova”, implementat de Ministerul Educației și Cercetării.

La Colegiul pedagogic „Iulia Hașdeu” din Cahul învață peste 870 de elevi și 64 de cadre didactice.

În total, circa 25 milioane de euro au fost alocate în cadrul Proiectului „Învățământul Superior din Moldova” pentru modernizarea a 7 universități și 6 colegii pedagogice din țară.

• Te-ar putea interesa și: De pe băncile facultății, la catedră. Școlile au angajat peste 400 de tineri profesori în acest an

În anul de studii 2024-2025, în școlile din R. Moldova au fost angajați 407 absolvenți ai facultăților pedagogice - un număr record pentru ultimii cinci ani. Datele au fost prezentate vineri, 29 august, într-o conferință de presă, de ministrul Educației, Dan Perciun.

Potrivit lui, cifra este cu 15% mai mare față de anul 2023 și cu 35% decât media pentru ultimii cinci ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a emis un „ordin de reținere de informații” către TikTok, în temeiul Digital Services Act (Legea europeană privind activitățile online), ca urmare a suspiciunilor legate de promovarea politică pe această rețea în alegerile din România.

„Acest ordin este un pas esențial pentru a ajuta anchetatorii să stabilească faptele și se adaugă cererilor noastre oficiale care caută informații în urma declasificării documentelor secrete de ieri”, a anunțat joi Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație a Comisiei Europene.

Anunțul vine la o zi după ce președinția României a desecretizat documente în care serviciile de informații românești detaliază felul cum a fost influențat, mai ales prin postări pe TikTok, turul 1 al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod surprinzător de candidatul pro-rus Călin Georgescu, lipsit practic de șanse în sondajele dinainte.

• Citește și: Serviciile de informații din România spus că pentru Georgescu s-au creat mii de conturi încă din 2016. Pare să fie mâna Rusiei

Georgescu se va confrunta duminică în turul al doilea cu Elena Lasconi.

Henna Virkkunen a spus joi că Comisia Europeană „a intensificat contactele cu autoritățile de reglementare în domeniul digital și cibernetic din întreaga Europă, având în vedere dovezile emergente ale unei activități neautentice sistematice”. Ea a insistat că deși vin pe fondul alegerilor din România și sunt într-un fel facilitate de ele, aceste verificări și precauții la nivelul UE nu înseamnă că românii nu au dreptul să aleagă pe cine doresc ei în fruntea statului.

Declarația lui Virkkunen vine la scurt timp după ce Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea ca alegerile din România - un aliat NATO de nădejde - să fi fost influențate de un „actor străin”, adică de F. Rusă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prim-ministrul a explicat că a solicitat demisia pentru că aceștia s-ar face vinovați de situația din domeniul energetic.

„Aceste persoane fie au blocat, fie nu au acționat la momentul potrivit pentru a achiziționa gaz la cel mai mic preț. În loc să caute vinovați, ei trebuiau să asigure gaze naturale la momentul oportun”, a motivat Recean.

Motivele premierului și explicațiile celor demiși

Șeful Guvernului susține că Parlicov a admis o lipsă de coordonare între instituții în procesul de achiziții a energiei electrice și că nici nu s-a asigurat că R. Moldova cumpără gaze naturale „la cel mai potrivit moment”, spunând că ministrul a avut „o implicare directă în acest sens”.

Într-o primă reacție, oferită postului public de radio, Victor Parlicov a spus că demiterea lui face parte dintr-un „proces firesc”. „Atâta timp cât prim-ministrul și echipa de guvernare are nevoie de tine, tu ești ministru. Când nu au nevoie, nu mai ești ministru. Eu știam de la bun început, nu m-am născut ministru și nu am de gând să mor ministru”, a declarat Parlicov pentru „Teleradio-Moldova”.

La câteva ore de la conferința de presă, președinta Maia Sandu a semnat decretul de demitere a ministrului Energiei, Victor Parlicov.

Despre Tofilat, Recean a spus că „deși nu avea competența”, el ar fi blocat cumpărarea de gaze de către instituțiile responsabile „atunci când era cel mai convenabil”.

• Te-ar putea interesa și: Ce are de pierdut (sau de câștigat) Rusia dacă nu mai livrează gaze regiunii transnistrene de la 1 ianuarie 2025?

La scurt timp, Tofilat a reacționat pe rețele, unde a spus că își va da demisia și l-a acuzat pe premier de faptul că „distribuie falsuri”. Expertul a adăugat că demiterea sa arată că „nu este voință politică de a face ordine la Moldovagaz”.

În privința directorului Energocom, premierul a spus că, sub conducerea acestuia, compania s-ar fi ascuns „în spatele unor proceduri birocratice” atunci când trebuiau să procure gaze „când a fost posibil” și nu a reușit să asigure necesarul pentru perioada de iarnă „la cele mai avantajoase prețuri”.

Victor Bînzari a a declarat Europei Libere că a aflat despre demiterea sa din presă, chiar dacă aseară a avut o ședință la premierul Recean.

„Nimeni nu a anunțat nici aseară, nici azi despre o eventuală demitere”, spune Bînzari, considerând demiterea sa o încercare de a-l face „țap ispășitor” pentru situația din domeniul energetic.

Din perspectiva lui Bînzari, Energocom și-a îndeplinit „onest” misiunea, iar declararea stării de urgență în energetică nu ar fi necesară, deoarece țara e aprovizionată cu resursele necesare.

Interimat la Ministerul Energiei și stare de urgență

Premierul a cerut și desemnarea noului Consiliu de Administrație al Moldovagaz, care va fi condus de Dorin Junghietu. De asemenea, a cerut Agenției Proprietății Publice să organizeze un nou concurs pentru funcția de membru din partea societății civile în Consiliul de Observatori al companiei.

Recean a anunțat că va prelua interimatul la Ministerul Energiei până la desemnarea unui nou ministru și că va merge în Parlament săptămâna viitoare pentru a cere instituirea stării de urgență în energetică începând cu 16 decembrie. Premierul este așteptat de deputați, în special de cei din opoziție, care au depus joi, 5 decembrie, o nouă moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Întrebat de jurnaliști ce înseamnă instituirea stării de urgență, Recean a explicat că există riscul întreruperii parțiale, „dacă nu totale” a livrărilor de energie electrică, dar și alte tipuri, iar autoritățile trebuie să dețină instrumente care să le permită să ia decizii precum restricționarea exporturilor de energie.

Sarcini pentru sectorul energetic

Recean a mai spus că, la începutul anului viitor, autoritățile se așteaptă ca infrastructura energetică din sud-vestul Ucrainei să fie supusă unor atacuri rusești, ceea ce ar putea duce la criză în domeniu.

Premierul a trasat mai multe sarcini pentru Moldelectrica: să asigure interconexiunea, pentru a importa energie electrică la cantități mai mari, să asigure conectarea insulară, să coordoneze cu omologii ucrainenii reparația și mentenanța liniei Isaccea-Vulcănești și contracte de contingență, în cazul în care centrala de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, nu va livra curent.

• Citește și: Explainer | De unde va lua curent R. Moldova după 1 ianuarie și ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană?

Recean a cerut ca și Energocom să încheie contracte de contingență pentru livrarea gazelor naturale, iar Termoelectrica să ia măsurile necesare pentru a crește producția de energie electrică.

Anunțul premierului Dorin Recean vine la scurt timp după ce Agenția Națională de Reglementare în Energetică a majorat cu 27,5% tariful la gazele naturale, la cererea Moldovagaz, în pofida promisiunii lui că prețurile nu vor crește în actualul sezon rece.

Demiterea lui Victor Parlicov vine la scurt timp după vizita sa la Petersburg unde a încercat, fără succes, să obțină un răspuns din partea Gazprom privind aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistriene de anul viitor, când expiră acordul de tranzit dintre Rusia și Ucraina.

În plus, retragerea lui Parlicov vine și la câteva săptămâni de la plecarea lui Andrei Spînu de la conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, înlocuit de Vladimir Bolea, fost ministru al Agriculturii. Remanierile au continuat cu numirea ca ministră a fostei secretare de stat a Ministerului Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin și numirea în funcția de ministră a Agriculturii și Industriei Alimentare a Ludmilei Catlabuga.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ANI, inspectorii de integritate au verificat veniturile și cheltuielile parlamentarului în perioada 2016 - 2020 și au depistat diferența de 231.109 lei între averea deținută, veniturile și cheltuielile declarate oficial între anii 2018 - 2019, suma fiind prin urmare, deținută nejustificat.

Inspectorii spun că au solicitat și poziția lui Bolea la aceste constatări, dar că răspunsurile oferite de deputat nu au fost convingătoare și însoțite de documentele necesare.

Actul de constatare a fost emis de ANI la 5 decembrie, iar inspectorii de integritate propun instanței de judecată ca lui Bolea să-i fie ridicat mandatul de deputat și să fie confiscată averea nejustificată în mărimea diferenței constatate în urma investigațiilor, adică de peste 230 de mii de lei.

Bolea, care este și unul din membrii blocului „Victorie” condus de fugarul Ilan Șor, mai riscă să se aleagă și cu o interdicție de a ocupa funcții publice, inclusiv cea de deputat, pentru o perioadă de trei ani.

Actul de constatare nu este definitiv, iar parlamentarul îl poate contesta în instanța de judecată.

• Vezi și: ANI: Ilan Șor nu a declarat o avere de peste 10 milioane lei

Bolea nu este singurul deputat constatat cu avere nejustificată. La 25 noiembrie, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că oligarhul fugar Ilan Șor nu a trecut în declarațiile de venit circa 10 milioane de lei, în decurs de șapte ani, timp în care a deținut mai multe funcții, inclusiv pe cea de deputat.

Și în cazul său, inspectorii propun ca acestuia să i se interzică să dețină funcții publice și să-i fie confiscată averea nedeclarată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Strategia face claritate în noțiunile referitoare la situațiile excepționale, dar și indică direcțiile în care autoritățile urmează să conjuge eforturile pentru a răspunde eficient situațiilor excepționale. Astfel, „situație excepțională cu caracter natural” poate fi secetă, inundație, caniculă, furtună puternică, grindină, ninsoare abundentă, autoincendierea gunoiștilor, cutremurul de pământ, alunecare de teren și altele.

Potrivit ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, strategia va fi pusă în aplicare prin intermediul mai multor programe naționale și vor fi făcute o serie de investiții.

„Prin această strategie vom asigura un răspuns rapid și eficient în situațiile de urgență, dar și o recuperare promptă și sustenabilă în cazul producerii unor fenomene extreme”, a declarat Lazarencu în ședința Guvernului.

• Te-ar putea interesa și: Cum a afectat ciclonul Boris Republica Moldova

Strategia prevede, de exemplu, modernizarea stațiilor de măsurare a nivelului apei, senzori pe râuri și alte ape pentru a detecta riscul de inundații, dezvoltarea sistemelor de monitorizare geologică, a incendiilor de vegetație, monitorizare epidemiologică și alte instrumente.

De asemenea, strategia mai presupune și dezvoltarea infrastructurii de comunicare între structurile implicate în managementul urgențelor și dezastrelor pentru transmiterea operativă a informației și avertizărilor, modernizarea sirenelor. Urmează să fie stabilit un mecanism de înregistrare și evidență a persoanelor care au avut de suferit în urma dezastrelor, inclusiv a celor decedate.

Prim-ministrul Dorin Recean, a declarat că autoritățile trebuie să se aștepte la mai multe fenomene extreme în perioada următoare din cauza schimbărilor climatice.

Pagube materiale de miliare de lei

Între anii 2010-2023, în Republică Moldova au fost înregistrate 1.246 situații excepționale cu caracter natural și o pagubă materială totală de 18,5 miliarde de lei. Ultima secetă declarată situație excepțională a fost în 2022 și care a afectat 30 de raioane, cauzând o pagubă totală de aproape 5 miliarde de lei.

În ultimii 70 de ani, au avut loc zece inundații majore în zona râurilor mari Nistru și Prut, trei din acestea au fost în 2006, 2008 și 2010. Una din cele mai devastatoare inundații, potrivit autorităților, a avut loc în 2010, care a afectat peste 60 de localități din 14 raioane, provocând pagube de 42 milioane de dolari.

Majoritatea situațiilor excepționale cu caracter natural, care s-au produs în perioada 2010-2023, au fost cauzate de fenomenele climatice extreme, și anume: secete, valuri de căldură, ploi torențiale cu grindină și vânt puternic, ninsori și viscol puternic, grindina mare, polei, înghețuri, furtuni puternice cu descărcări electrice.

Situații excepționale cu caracter tehnogen se referă la incendii, contaminarea radioactivă, poluarea chimică a râurilor Nistru și Prut, avarii la nodurile hidrotehnice și barajele rezervoarelor de apă, explozii de proporție la depozitul de muniții din Cobasna, accidente auto și altele.

Cele mai multe situații excepționale cu caracter tehnogen, care s-au produs în perioada 2010-2023, au fost cauzate de accidente auto și avariile la sisteme termice în sezonul rece al anului, dar și avarii la sistemele de alimentare cu apă potabilă a populației.

Vezi și reportajul din satul Plop, Dondușeni, unde locuitorii vor să reabiliteze 4 km din 100 a râului Cubolta, în locul unde e alimentat de 24 de izvoare și prinde iar viață.

Situațiile excepționale cu caracter biologico-social se referă la bolile contagioase ale oamenilor, intoxicări, boli contagioase ale animalelor agricole și altele.

În perioada 2010-2023, în Republica Moldova s-au înregistrate 96 de situații excepționale cu caracter biologico-social, în urma cărora au decedat 20 de persoane, inclusiv 6 copii, iar 1.516 persoane au fost spitalizate. Paguba materială în urma situațiilor excepționale menționate a constituit 35 milioane de lei.

Prin noua strategie, autoritățile planifică să reducă pierderile, inclusiv economice și să crească reziliența la dezastre a sectoarelor cheie ale economiei naționale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Deputații BCS susțin că guvernarea nu și-a onorat obligația de a garanta stabilitatea energetică și că nu a asigurat realizarea unor „politicii și strategii clare de asigurare a securității țării”. Parlamentarii au indicat ca exemplu și recenta majorare a tarifului la gazele naturale, care din 1 decembrie este de 16,74 lei.

Opoziția a mai insistat asupra necesității organizării cât mai rapide a alegerilor parlamentare anticipate.

În replică, deputatul PAS Radu Marian, i-a acuzat pe parlamentarii BCS, care sunt a doua cea mai mare fracțiune din Parlament, că vor „să slăbească instituțiile statului” prin această moțiune de cenzură.

Inițiativa opoziției a fost criticată anterior și de speakerul Igor Grosu care a spus că opoziția ar încerca „să creeze panică”.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul Recean supraviețuiește unei moțiuni de cenzură nocturne

„Parlamentul împreună cu Guvernul ne vom asigura să trecem cu bine și peste această iarnă, în pofida faptului că opoziția împreună cu „prietenii lor de la Kremlin” vor să semene panică și să slăbească instituțiile statului”, a spus președintele Parlamentului.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, moțiunea de cenzură poate fi înaintată de minim 26 de deputați, iar pentru a demite Guvernul sunt necesare minim 51 de voturi. Moțiunea trebuie să fie dezbătută în termen de 14 zile de la depunere.

Ultima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean a fost depusă tot de parlamentarii BCS în octombrie anul trecut. Aceasta a fost respinsă după zece ore de dezbateri, folosite de guvern pentru a-și lăuda politicile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te