Linkuri accesibilitate

În anchetele de mare corupție, Procuratura Generală spune că a făcut mulți pași. Pe loc


Vasile Botnaru discută cu Gheorghe Cojocaru care analizează bilanțul anului petrecut de Alexandr Stoianoglo la conducerea Procuraturii generale.

În anchetele de mare corupție, Procuratura Generală spune că a făcut mulți pași. Pe loc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:26 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a intrigat opinia publică declarând într-o recentă emisiune televizată că dosarul miliardului furat ar fi ca și finalizat, că Procuratura Generală a investigat până în cele mai mici detalii schema devalizării sistemului bancar șase ani în urmă, în 2014, și că ar fi stabilit rolul fiecărui personaj implicat în „frauda secolului”. Mai mult decât atât, potrivit lui Platon, procurorii ar cunoaște deja și identitatea unei „eminențe cenușii”, care a coordonat din umbră jaful din sistemul bancar, fără însă a da vreun nume, precizând doar că nici Serghei Iaralov și nici Andrian Candu, pe care-i acuzase anterior că ar sta în spatele jafului, nu ar fi pus la cale frauda miliardului.”

Europa Liberă: Nu putem ști exact ce brodează Veaceslav Platon, apropo, supranumit Filozof în dezbaterile publice. Totuși, procuratura i-a dat un răspuns pe potrivă, mi se pare, când a zis că nu are nevoie de serviciile sale, că nu poate să-i închidă gura și că dorința lui de a se da informat provine din numeroasele interogatorii în care putea să deducă din întrebările ce i s-au adresat încotro se duce ancheta. Cel puțin, asta este versiunea sugerată de Alexandru Stoianoglo. Dar dincolo de această poveste care seamănă a cancan televizat, vreau să vă întreb: ce credeți Dvs. despre evoluția anchetei miliardului furat, la un an de la instalarea în funcție a lui Stoianoglo? Avem acest prilej pentru a pune astfel întrebarea.

Gheorghe Cojocaru: „Este greu de dat un răspuns clar la această întrebare, pentru că în timp ce Procuratura Generală afirmă că s-au făcut mai mulți pași în investigarea fraudei decât în toți cei șase ani de până acum, în timp ce, să amintim, Igor Dodon se lăuda în gura mare în campania electorală că ar fi fost deja întoarse niște sume importante la bugetul de stat, în realitate, bănuiții sunt scoși din pușcărie, fețe dubioase ale justiției sunt promovate în funcții gras plătite, iar ședințele de judecată în cazul „jafului secolului” sunt amânate de la un an la altul. Ceea ce se poate reține după un an de la numirea în funcție a procurorului general este că Vlad Plahotniuc apare în dosarele anchetei drept un personaj-cheie, numai că Procuratura Generală nu ar ști unde se află acesta în prezent pentru a-l aduce pe băncile justiției de la Chișinău. Ar mai fi de reținut și promisiunea procurorului general că anul care vine va fi unul „determinant” pentru investigarea miliardului furat și... cam atât.”

Europa Liberă: Ar mai fi de remarcat că nu s-a lăsat invitat pentru raport în plenul parlamentului, nici intimidat de aprecierile critice ale Maiei Sandu. Răspunsul Maiei Sandu mi s-a părut destul de relevant. În interviul pentru Europa Liberă, ea a spus că Stoianoglo își dă drept merit faptul că nu au continuat matrapazlâcurile procuraturii din trecut, că, vezi Doamne, nu sunt persecutați oamenii de business etc. și, de bună seamă, restabilirea normalității este dată drept o virtute. Vreau să vă întreb: în aceste condiții, este sau nu Procuratura Generală o instituție care să se impună în anevoiosul, dar foarte anevoiosul proces de reformare a sectorului de justiție, de refacere a dreptății?

Gheorghe Cojocaru: „Da, criticile în adresa Procuraturii Generale au ca sursă opoziția politică, presa de investigație și mai deloc actuala guvernare, care a compromis, în fond, reforma justiției. Prin urmare, toate aceste critici, chiar dacă ar conține o doză de subiectivitate, sunt și vor fi la obiect atât timp cât procuratura nu va livra rezultate concrete. În ceea ce privește activitatea și potențialul actualei conduceri a instituției, o imagine mai clară, mai relevantă se va putea contura după audierile procurorului general în comisia parlamentară abilitată.”

Europa Liberă: Oricât de excentrice ar părea declarațiile lui Veaceslav Platon, alias Filozoful, totuși, el a avut curajul să trimită un demers către Delegația Uniunii Europene la Chișinău, dar și către conducerea Comisiei Europene în care cere cooperarea unor țări ca Germania, Franța, Italia, Marea Britanie în cazul numitului „laundromat” rusesc și se arată dispus să apară în fața oricăror anchetatori care să caute sursa acestor bani. Ce vrea să însemne această nouă ieșire a lui Platon la rampă?

La mijloc însă poate fi și un apetit ieșit din comun pentru publicitate al controversatului om de afaceri

Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, un simplu cetățean nu-și poate aroga rolul pe care ar trebui să și-l asume instituțiile responsabile ale statului. În al doilea rând, întâmplător sau nu, aceste inițiative ale lui Veaceslav Platon se produc într-un nou context post-electoral care, după cum se vede, a indus o doză de nervozitate în anumite cercuri din jurul actualei guvernări. La mijloc însă poate fi și un apetit ieșit din comun pentru publicitate al controversatului om de afaceri. În orice caz, pretenția lui Platon precum că cele patru țări - Germania, Franța, Italia și Marea Britanie - ar fi „principalii beneficiari ai unor venituri presupus infracționale” de pe urma faimosului „laundromat” pare a fi trasă de păr, dacă nu de-a dreptul provocatoare. Mai curând, condițiile pentru o colaborare cu instituțiile abilitate din aceste țări europene în dosarele de rezonanță din Republica Moldova vor putea fi create doar după instalarea Maiei Sandu la președinție, care și-a propus în programul electoral stârpirea corupției și aducerea pe banca acuzaților a celor care s-au înfruptat din banul public.”

XS
SM
MD
LG