Președintele din Belarus, Aliaksandr Lukașenka, a declarat că nu va da „țara noastră nimănui”, la o zi după ce poliția a dispersat cu violență mii de manifestanți, după ce unui candidat la alegerile prezidențiale de luna viitoare i s-a interzis să candideze.
Declarația a fost făcută miercuri la întâlnirea cu conducerea locală din estul orașului Vitsebsk, referindu-se indirect la protestele din 14 iulie, similare cu demonstrațiile anterioare de luna trecută, pentru care a acuzat de forțele din Rusia și Occident că s-ar implică în procesul electoral din Belarus.
„Trebuie să ținem cont că disciplina, atât executivă, cât și cea tehnologică, precum și stabilitatea în țară sunt baza dezvoltării. Nici protestele precum cele de pe Maidan din 2014 din Ucraina și nici revoluțiile nu ne vor ajută ", a spus Lukașenka.
Declarația lui Lukașenka a venit la o zi după ce poliția a reținut la Minsk și în alte orașe cel puțin 301 de persoane, inclusiv doi reporteri ai postului nostru de radio și cel puțin 12 alți jurnaliști . Protestele au avut loc pe fondul deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu-l înregistra pe posibilul rival major al lui Lukașenka la alegerile din 9 august, Viktar Babarika, fost manager de bancă aflat acum în închisoare pentru presupuse acuzații de delapidare despre care el afirmă că sunt motivate politic.
Unele persoane dintre cele arestate marți au fost eliberate.
Comitetul pentru investigații din Belarus a declarat tot miercuri că a lansat un dosar penal pentru ceea ce el numește „organizarea și participarea la tulburările publice din Minsk”.
Marți, Comisia electorală Centrală a declarat că cinci candidați au fost înregistrați oficial la scrutin, inclusiv Lukașenka, care deține funcția din 1994, dar Viktor Babarika a rămas în afară listei de candidați.
Potrivit CEC, Babarika nu a fost înregistrat, deoarece se presupune că au fost constatate neconcordanțe în declarația sa de venit și pentru că o organizație străină ar fi luat parte la campania lui electorală.
Valer Țapkala, un important om de afaceri și fost ambasador al Minskului în Statele Unite, a fost, de asemenea, descalificat de către CEC, după cum anunțat președinta CEC, pentru că multe din semnăturile adunate pentru a putea candida ar fi fost respinse de comisie.
Coordinatorul politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, a spus că „excluderea aparent arbitrară a candidaților limitează posibilitatea oamenilor de a-și exprimă voința și subminează deja integritatea și caracterul democratic al acestor alegerilor”.
„Negând înregistrarea lui Viktar Babarika și a lui Valer Țapkala, autoritățile din Belarus nu au reușit să asigure o competiție politică semnificativă și competitivă", a spus Borrell într-un comunicat.
La Minsk, Brest și Gomel, mii de oameni au participat la manifestații pașnice. Peste 140 de persoane au fost reținute în toată țara, potrivit centrului pentru drepturile omului Viasna. Printre cei reținuți la Minsk s-au numărat doi jurnaliști ai postului nostru de radio, chiar în timpul unei transmisiuni în direct.
Videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare au arătat că protestatarii au fost reținuți de polițiști și unii polițiști nu purtau uniformă, iar poliția a reacționat cu violență împotriva protestatarilor.
Protestele împotriva anunțului de marți referitor la descalificarea candidaților au fost doar cele mai recente dintr-un val de proteste și tulburări din ultimele săptămâni , soldate cu zeci de arestări.
Alegerile de luna viitoare au loc în condițiile în care Lukașenka se confruntă cu o opoziție publică față de guvernarea sa. Belarusul a fost lovit puternic de pandemia coronavirusului cu peste 65 000 de cazuri confirmate începând cu 14 iulie, conform datelor de la Universitatea Johns Hopkins.
Lukașenka a ignorat apelurile de a institui orice măsuri de carantină considerând că virusul nu e nimic altceva decât o „psihoză”. Sute de persoane, inclusiv activiști și bloggeri, care au susținut introducerea de măsuri de carantină au fost arestați, în ciuda apelurilor similare venite din partea guvernelor și instituțiilor occidentale, inclusiv de la Națiunilor Unite.
Babarika și fiul său au fost arestați pe 18 iunie, după ce poliția i-a acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani în legătură cu o anchetă efectuată la Belgazprom bank, deținută de ruși și unde Babarika tatăl a lucrat timp de 20 de ani.
La 15 iunie, autoritățile din Belarus au preluat controlul băncii și au arestat peste o duzină de manageri, sub acuzația de evaziune fiscală și spălare de bani.
Analiștii au spus că Babarika ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Lukașenka în aceste alegeri. Echipa sa electorală a spus că a strâns aproape 435.000 de semnături pentru a-i susține candidatura, un număr despre care au spus că nu are precedent pentru un candidat independent în Belarus și de peste patru ori față de cele 100.000 necesare pentru a participa la scrutin.
CEC a permis altor patru candidați pentru alegerile din 9 august să participe: lui Andrei Dzmitrieu, Hannei Kanapatskaia, lui Siarhei Cherachan și Svatlanei Tsihanouskaia.
Tsihanouskaia este soția unui vlogger închis, Siarhei Tsihanouski, care a căutat și el să ia parte la alegerile prezidențiale. El a fost reținut în mai și condamnat la 10 zile de închisoare pentru că a luat parte la un miting neanunțat în vestul orașului Hrodna, la sfârșitul lunii mai, pentru a colecta semnături pentru potențiali candidați la președinție, inclusiv pentru el însuși.
Ar fi trebuit eliberat pe 8 iunie, dar, după încheierea ședinței de judecată, autoritățile au continuat să îl țină încarcerat și, o zi mai târziu, l-au acuzat, pe el și alte șapte persoane, de „organizarea și pregătirea acțiunilor care au încălcat grav ordinea publică”, o referire la protestul de la Hrodna. Dacă va fi găsit vinovat în acest nou caz, împreună cu ceilalți 7 oameni, ar putea fi condamnați la 3 ani închisoare.
Amnesty International îi consideră pe Babarika, pe fiul acestuia și pe Tsihanouski drept prizonieri de conștiința.
