Site-ul G4Media preia declarațiile făcute în exclusivitate pentru Deutsche Welle de președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova. Domnica Manole „se simte amenințată – persoane suspecte îi supraveghează domiciliul și a fost șicanată în trafic de câteva ori”. De asemenea, „în ultima vreme, i s-au întâmplat mai multe lucruri stranii, despre care nu poate vorbi public acum”. Toate cele care i-au stârnit temeri s-au petrecut după ce Curtea a stabilit că sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului. Este pentru prima oară când un șef al Curții Constituționale din Moldova cere protecția statului. Potrivit Domnicăi Manole, și ceilalți membri ai Curții resimt „presiuni în spațiul public”.
Chiar dacă Rusia a anunțat ieri că își retrage forțele armate din vestul Ucrainei, situația nu e mai puțin periculoasă, scrie Andrei Vasilescu în Newsweek. În opinia sa, „România nu are dotările necesare unei reacții eficiente în cazul unui conflict scăpat de sub control” și se bazează, ca de obicei, pe forțele NATO. Vasilescu face inventarul navelor militare de care dispune România – patru la număr, dar cu Fregata Regina Maria pregătită să intre în reparații, deci posibil indisponibilă. Nici flota aeriană nu stă prea bine. Datele exacte nu sunt publice, dar din estimările unor experți ar fi vorba de 30 de avioane, mai puțin decât două escadrile complete. Mai este și escadrila de la Feteşti, cu 17 aeronave F-16. Acestea însă vor intra într-un proces de modernizare, până în 2025.
De 30 de ani, atitudinea României a rămas aproximativ aceeași : prudentă față de Rusia
Analistul Cristian Ștefănescu de la Deutsche Welle consideră tardivă reacția României la deplasarea de forțe militare rusești la granița Ucrainei și în Marea Neagră. Concluzia se întemeiază pe discuția purtată cu analistul militar Claudiu Degeratu. Acesta spune că, de 30 de ani, atitudinea României a rămas aproximativ aceeași : prudentă față de Rusia. „Aceasta este opţiunea politică a României - să nu mute o anumită relaţie competitivă cu Federaţia Rusă în activitatea diplomatică. Ne interesează mai mult să atragem iniţiative diplomatice ale aliaţilor care să ne ajute şi pe care să le sprijinim”, a spus Degeratu. Deutsche Welle l-a chestionat și pe președintele Klaus Iohannis. Acesta a susținut că „e nevoie de o atenţie sporită a tuturor pentru Flancul Estic, care necesită întreaga atenţie a NATO… (și a) Uniunii Europene, fiindcă pe Flancul Estic se află membri noi, cu economii care încă nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, cu infrastructuri critice, care necesită foarte, foarte multă investiţie, până ajung la nivelul infrastructurilor critice din Europa de Vest”.
În publicația Newsweek, Ovidiu Nahoi se ocupă de fenomenul promovării unui discurs al urii pe rețelele sociale. România nu face excepție. Jurnalistul citează observațiile lui Liviu Rotman : mai întâi au fost „nevinovate” zvastici, „privite cu nepăsare și indulgență”, apoi redenumiri de străzi sau școli cu numele unor intelectuali apropiați ai Mișcării Legionare sau al dictatorului fascist Ion Antonescu, editarea de cărți negaționiste și, mai nou, susține Rotman, „declarații în Parlament, întru cinstirea lui Zelea Codreanu, apoi insultarea și amenințarea Maiei Morgenstern, a doctorului Raed Arafat, a președintelui Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos”. Totul a culminat cu o listă de 30 de intelectuali care trebuie pur și simplu „suprimați”, susține autorul ei, Cezar Năstase, un personaj cvasinecunoscut, dar membru al Alianței pentru Unirea Românilor.
