Linkuri accesibilitate

Ştiri

În Italia se aplică noi măsuri anti-pandemie

Noi măsuri restrictive au fost introduse de guvernul Italiei pe fondul combaterii răspândirii infecției cu virusul Covid 19 pentru perioada 16 ianuarie – 5 martie 2021, informează Ambasada Republicii Moldova în Italia, potrivit Newmaker.md.

Astfel, până la 15 februarie 2021 rămâne în vigoare interzicerea deplasărilor între regiuni sau provincii autonome, cu excepția celor motivate de necesități de muncă, situații de urgență sau de sănătate. De asemenea, este interzisă circulația pe întreg teritoriul Italiei între orele 22.00-05.00. În continuare se acceptă întoarcerea la reședință sau domiciliu;

-vizitele la rude sau prieteni vor fi permise între orele 05.00 – 22.00, o dată pe zi – maxim două persoane (cu excepția minorilor cu vârsta sub 14 ani, a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor din aceeași locuință care nu sunt autosuficiente) și doar în cadrul aceleiași regiuni pentru zona galbenă și în cadrul aceleiași comune/oraș pentru zonele portocalii și roșii;

-vor fi permise deplasările în cadrul aceleiași localități, între orele 05.00-22.00 și în afara localităților cu mai puțin de 5 000 de locuitori, pe o rază de 30 km, fără a putea merge în capitale de provincie;

-a fost stabilită așa-numita zonă „albă” – regiunile în care timp de trei săptămâni consecutive numărul de infecții va fi mai mic de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori.

–rămân în continuare în vigoare prevederile ce interzic intrarea în Italia a persoanelor care în ultimele 14 zile au vizitat sau tranzitat Republica Moldova, cu excepția celor care vor prezenta motive doveditoare de: a) muncă; b) urgență absolută; c) sănătate; d) studii; e) întoarcerea la domiciliu sau la reședință. Aceste persoane au obligația de a completa și prezenta, transportatorului la îmbarcare sau persoanei autorizate să efectueze controlul, o declarație pe propria răspundere cu obligația să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile la sosirea în Italia.

Vezi ultimele știri

După „șocul Georgescu”, se cere interogarea șefului TikTok în Parlamentul European

Politicienii din mai multe țări europene avertizează că manipularea opiniei publice poate deraia și alte alegeri, după cele din România.
Politicienii din mai multe țări europene avertizează că manipularea opiniei publice poate deraia și alte alegeri, după cele din România.

Un parlamentar UE important cere șefului TikTok să vină în fața Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări despre rolul rețelei în alegerile prezidențiale din România, scrie Politico. Specialiștii atrag atenția asupra activității sub acoperire a mii de conturi false înainte de vot.

Și în România, ANCOM și CNA – instituțiile responsabile cu comunicațiile pe internet, respectiv audiovizuale, cred că TikTok a jucat un rol în alegeri și cer anchete.

Victoria în primul tur, din 24 noiembrie, a ultranaționalistului și pro-rusului Călin Georgescu a declanșat unde de șoc cu privire la traiectoria politică a țării din UE și NATO, multe îngrijorări concentrându-se pe modul în care o campanie TikTok a reușit să scoată din obscuritate un candidat necunoscut. Turul al doilea al alegerilor are loc pe 8 decembrie.

„Facem apel la CEO-ul TikTok să vină să vorbească în această casă și să se asigure că platforma sa nu încalcă DSA", a declarat Valérie Hayer, șefa grupului liberal Renew Europe, într-o conferință de presă, referindu-se la Legea serviciilor digitale, regulamentul european pentru conținutul online.

Valérie Hayer, europarlamentară franceză.
Valérie Hayer, europarlamentară franceză.

„România este un semnal de alarmă: radicalizarea și dezinformarea pot avea loc în toată Europa, cu consecințe dăunătoare”, a adăugat Hayer, o aliată a președintelui francez Emmanuel Macron.

Apelul lui Hayer vine la doar două zile după victoria șocantă a lui Georgescu. El susține că nu a avut nici un sprijin de partid, iar sondajele nu au reușit să-i măsoare realist popularitatea. Specialiștii și cercetătorii se concentrează acum pe o campanie majoră de pe rețeaua TikTok pe care a dus-o în zilele dinaintea alegerilor.

„Credem că TikTok a fost folosit în mod abuziv (...) de el și de o armată de conturi false folosite în sprijinul său”, a declarat pentru publicația Politico Bogdan Manolea, director executiv al grupului de campanie din România, Asociația pentru Tehnologie și Internet.

Cu TikTok, de la 2% la 22%?

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) din România a cerut marți Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială împotriva rețelei chineze de socializare Tiktok, a anunțat Valentin Jucan, vicepreședintele CNA.

CNA a luat ca reper raportul făcut de Expert Forum, care a stabilit că preferințele electorale pentru candidatul independent Călin Georgescu au crescut de la 2% la 22% în baza unei campanii desfășurate pe TikTok.

Campania ar fi folosit conturi cu conținut electoral fără marcaje adecvate, cu amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtaguri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări.

„Aceste acțiuni au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic”, spune vicepreședintele CNA într-o postare pe Facebook.

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat marți că finanțarea campaniei lui Georgescu pe TikTok trebuie revizuită. „Este un sistem, nu știu cât de legal este, am înțeles cum a fost folosit sistemul. Sursa de finanțare, în opinia mea, trebuie urmărită”, a spus premierul, candidat al PSD la alegeri care nu a reușit să intre în turul doi.

Politico precizează că, până în acest moment, nu există dovezi ale implicării Rusiei sau a altor actori statali.

Bogdan Manolea a adăugat că TikTok ar fi trebuit să remarce „valul de mii de conturi false” și că compania ar trebui să fie responsabilă pentru asta în conformitate cu DSA (legea europeană care reglementează activitatea rețelelor sociale și a conținutului online).

Keith Kiely, coordonator al Observatorului Bulgar Român pentru Media Digitală a declarat că platforma a avut o „influență semnificativă” în alegeri.

Nu este prima dată când rețeaua TikTok, deținută de compania chineză Bytedance, este criticată în UE. În 2023, Macron a numit TikTok „înșelător de nevinovat” și o cauză a „dependenței reale” în rândul utilizatorilor. În primăvară, însăși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că nu exclude interzicerea TikTok în UE. Cu toate acestea, UE nu a aplicat încă amenzi sau sancțiuni majore împotriva platformei.

TikTok respinge și acum orice acuzații de amestec politic ilegal.

„Aceste relatări extrem de speculative despre alegerile din România sunt inexacte și înșelătoare, deoarece majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok, iar câștigătorii au făcut campanie și pe alte platforme digitale decât a noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino.

Conținut preluat cu adaptări de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Elevii claselor a VIII-a și a IX-a, testați de Ministerul Educației

Vor fi testați 486 de elevi de la mai multe instituții învățământ din R. Moldova.
Vor fi testați 486 de elevi de la mai multe instituții învățământ din R. Moldova.

Elevii claselor a VIII-a și a IX-a din 32 de raioane, precum și din municipiile Bălți și Chișinău, susțin teste de evaluare a competențelor. Testele se desfășoară în zilele de 27 și 28 noiembrie și evaluează competențele la limba și literatura română și la matematică.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, vor fi testați 486 de elevi de la mai multe instituții învățământ din R. Moldova. Școlile implicate în procesul de evaluare au posibilitatea să aleagă una dintre cele două discipline sau ambele, dar și clasele care participă la testare - a VIII-a, a IX-a sau ambele.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) spune că lucrările vor fi verificate în Comisiile raionale/municipale de evaluare, constituite prin ordinul direcției raionale/municipale de învățământ.

„Rezultatele acestui exercițiu vor fi transmise Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) pentru efectuarea unei analize a nivelului de aplicare a curriculumului la clasă pe anumite segmente de conținut, iar lucrările scrise ale elevilor sunt returnate instituțiilor de învățământ”, susține Lilia Ivanov, directoarea ANCE.

Evaluările tematice sunt o premieră pentru elevii de gimnaziu. Astfel, autoritățile vor să stabilească care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate la meditațiile gratuite oferite de ministerul Educației.

Acestea vor fi organizate în lunile martie, aprilie a câte 30, 40 de ore la matematică sau la altă disciplină selectată de instituțiile de învățământ.

În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare la pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

În 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în Centre de examene, asemeni celor de bacalaureat, sub supraveghere video.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În Georgia, un fost fotbalist cu vederi de extremă dreapta ar putea deveni președinte

Un dribling nou: fostul jucător al lui Manchester City ar putea deveni șef de stat, în Georgia.
Un dribling nou: fostul jucător al lui Manchester City ar putea deveni șef de stat, în Georgia.

Partidul de guvernământ din Georgia l-a desemnat miercuri pe Miheil Kavelașvili, fost deputat și jucător profesionist de fotbal, drept candidatul său la președinție la scrutinul care va avea loc pe 14 decembrie.

Kavelașvili, care a jucat pentru scurt timp pentru Manchester City ca atacant la mijlocul anilor 1990, este membru fondator al grupării Puterea Poporului, o aripă a partidului de guvernământ Visul Georgian, și face des declarații dure, anti-occidentale.

Ca și alți politicieni mai noi din estul Europei, este pentru „suveranitate”, „pace” în Ucraina și în alte părți, ca și promovarea „valorilor tradiționale”.

În septembrie, amintește Reuters, el a descris opoziția din țara sa drept o „coloană a cincea” care încerca să submineze „pacea” din Georgia la indicația „administrației americane și a anumitor senatori”.

În iunie, el a acuzat congresmenii americani că plănuiesc „o revoluție violentă directă, un plan de ucrainizare a Georgiei și o dorință insațiabilă de a ne distruge țara”.

Miheil Kavelașvili, liderul Puterii Poporului.
Miheil Kavelașvili, liderul Puterii Poporului.

Alegerea sa este aproape asigurată, deoarece Visul Georgian domină „colegiul electoral” al membrilor parlamentului și al reprezentanților administrației locale - o structură nouă, care va alege luna viitoare șeful statului în locul votului popular, cum era până acum.

Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială, alegerea lui Kavelașvili va fi probabil considerată de Uniunea Europeană și de Statele Unite drept un nou semn că Georgia se îndepărtează de Occident și se apropie de Rusia, notează Reuters.

El urmează să îi ia locul lui Salome Zurabișvili, care a fost aleasă pe când era aliata blocului de guvernare, dar a devenit între timp un critic fervent al Visului Georgian, acuzându-l că a spulberat speranțele Georgiei de aderare la UE.

Zurabișvili a denunțat alegerile parlamentare de luna trecută, câștigate de Visul Georgian , ca fiind frauduloase, iar deputații opoziției au refuzat să își ocupe locurile în parlament la ședința de inaugurare din 25 noiembrie. Președinta nu a participat nici ea, considerând parlamentul „neconstituțional”.

Promisiuni de unitate

Într-un discurs de acceptare a nominalizării, Kavelașvili, în vârstă de 53 de ani, a promis să unească Georgia, acuzând-o în același timp pe președinta demisionară că a „insultat și ignorat” Constituția țării.

Georgia se număra într-o vreme printre țările cele mai pro-occidentale din spațiul post-sovietic, dar Visul Georgian a aprofundat în ultimii ani legăturile cu Rusia, fiind în același timp acuzat de oponenții săi de tendințe autoritare.

Partidul de guvernământ afirmă că dorește ca Georgia să adere la UE, ca și la NATO, însă Bruxelles-ul spune că cererea georgienilor este „înghețată” din cauza legilor recent adoptate privind „agenții străini” și limitarea drepturilor LGBT. Criticii occidentali afirmă că ambele sunt draconice și de inspirație rusă.

Partidul Puterea Poporului, pe care Kavelașvili l-a co-fondat, este considerat unul dintre cei mai fățiș pro-ruși actori din politica georgiană și a susținut entuziast legile privind agenții străini și anti-LGBT.

Nominalizarea lui Kavelașvili a fost anunțată miercuri de Bidzina Ivanișvili, un fost prim-ministru miliardar care a fondat Visul Georgian și este considerat cel mai puternic politician al țării.

Ivanișvili l-a lăudat pe fostul fotbalist ca pe un politician și sportiv „remarcabil”, punându-l în contrast cu președinta Zurabișvili, pe care a acuzat-o de „trădare gravă” a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noi dezvăluiri despre arestarea celor acuzați de uciderea rabinului moldo-israelian Zvi Kogan

Funeraliile lui Zvi Kogan la Kfar Habad, Israel, 25 noiembrie 2024.
Funeraliile lui Zvi Kogan la Kfar Habad, Israel, 25 noiembrie 2024.

Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat marți că autoritățile turce au ajutat la arestarea suspecților acuzați de uciderea unui rabin moldo-israelian în EAU.

Într-o declarație transmisă de agenția de presă de stat din Emirate, ministerul a mulțumit autorităților turce pentru „cooperarea lor în arestarea făptașilor”, fără a oferi detalii suplimentare.

Autoritățile EAU au declarat că au arestat trei bărbați uzbeci pentru presupusa ucidere a lui Zvi Kogan, un rabin în vârstă de 28 de ani care locuia în Emiratele Arabe Unite și avea dublă cetățenie, israeliană și moldoveană.

Rabinul Zvi Kogan
Rabinul Zvi Kogan

Cei trei suspecți au fost capturați la Istanbul într-o operațiune secretă desfășurată la sfârșitul săptămânii de serviciile de informații și de poliția turcă, acționând la cererea guvernului EAU, a declarat o sursă de securitate turcă, citată de Reuters.

Serviciile de informații turce au aflat cu ce zbor au sosit suspecții la Istanbul, iar poliția turcă i-a prins după ce au părăsit aeroportul, a adăugat sursa.

Turcia i-a extrădat pe suspecți în EAU, a mai spus sursa.

Circumstanțele morții lui Kogan nu au fost dezvăluite și nu este clar dacă autoritățile EAU au descoperit motivul crimei.

Oficialii israelieni au declarat că Kogan a fost vizat pentru că era evreu și au caracterizat uciderea sa drept un atac antisemit. Serviciile de securitate israeliene participă la anchetă.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a părut să îmbrățișeze explicația israeliană în mesajul de condoleanțe, spunând că „ura nu-și are locul” în lumea de azi.

Presa israeliană a scris că autorii crimei ar fi vrut să compromită tendința de apropiere dintre Israel și țările arabe în cadrul Acordurilor Abraham, negociate de SUA în primul mandat al lui Donald Trump.

Kogan locuia în Emiratele Arabe Unite de mai mulți ani și participa la acțiuni de consolidare a comunității evreiești din țara din Golful Persic. El a fost dat dispărut joi, iar cadavrul său a fost descoperit duminică.

Oficialii uzbeci au declarat că guvernul de la Tașkent colaborează cu autoritățile EAU și israeliene în anchetă.

Doi dintre suspecții reținuți au 28 de ani, iar un al treilea are 33 de ani. Cei trei suspecți au fost prezentați legați la ochi și imobilizați în imagini publicate de Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

ANRE amână examinarea cererii Moldovagaz de majorare a tarifului la gazele naturale

Moldovagaz a depus la ANRE o cerere de majorare a tarifului la gazele naturale marți, 26 noiembrie.
Moldovagaz a depus la ANRE o cerere de majorare a tarifului la gazele naturale marți, 26 noiembrie.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat amânarea ședinței de astăzi, 27 noiembrie, la care urma să se examineze solicitarea Moldovagaz de majorare a tarifelor la gazele naturale cu circa 40%. Motivul invocat este volumul mare de informații ce trebuie examinate.

Data noii ședințe la care va fi pusă în discuție cererea Moldovagaz este vineri, 29 noiembrie, ora 10:00.

Marți, 26 noiembrie, Moldovagaz a depus la ANRE o cerere de majorare a tarifului la gazele naturale cu aproape 40% mai mult pentru un metru cub (circa 4 lei), începând cu 1 decembrie. Compania a argumentat solicitarea invocând creșterea prețurilor pe piața internațională.

Anunțul ANRE privind examinarea acestei cereri la doar o zi distanță a fost întâmpinat cu critici în spațiul public. Vestea a venit și la scurt timp după vizita ministrului Energiei, Victor Parlicov și a a conducerii Moldovagaz la Santk Petersburg.

Membrul Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, a acuzat instituția de abuz, pentru că nu ar fi respecta procedurile de transparență, cerând organizarea unei ședințe publice, cu prezența presei.

În dimineața zilei de miercuri, 27 noiembrie, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a anunțat că va organiza săptămâna viitoare audieri parlamentare publice pe tema situației din domeniul energetic la care vor fi invitate instituțiile și întreprinderile din acest sector.

Parlamentarul a spus că anunțul Moldovagaz a stârnit „nemulțumire și nedumerire în rândul multor cetățeni”, mai ales după ce „unii responsabili din domeniu” au făcut mai multe „declarații optimiste cu privire la situația energetică acum câteva luni”.

„În cadrul acestor audieri, ne propunem să clarificăm motivele care au dus la această solicitare de majorare neașteptată și să identificăm soluții pentru a reduce, pe viitor, riscul unor ajustări bruște ale tarifelor”, a spus Marian.

La începutul lunii septembrie, premierul Dorin Recean dădea asigurări în cadrul unei ședințe de Guvern că în actualul sezon de încălzire „moldovenii nu vor plăti tarife mai mari pentru gaz și lumină”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Armistițiu între Israel și Hezbollah la graniția israeliano-libaneză. Civilii încep să revină acasă

Libanezi salutând armistițiul cu steaguri Hezbollah la Tyre, pe 27 noiembrie 2024,
Libanezi salutând armistițiul cu steaguri Hezbollah la Tyre, pe 27 noiembrie 2024,

O încetare a focului între Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a intrat în vigoare miercuri, după ce ambele părți au acceptat un acord mediat de SUA și Franța, consfințind o victorie rară pentru diplomație într-o regiune măcinată de două războaie timp de peste un an.

Armata libaneză, care are în cadrul acordului sarcina de a se asigura că încetarea focului este respectată, a anunțat miercuri că se pregătește să se desfășoare în sudul țării, relatează Reuters.

Armata a cerut ca locuitorii satelor de frontieră să-și amâne întoarcerea acasă până la retragerea armatei israeliene, care în războiul împotriva milițiilor Hezbollah a pătruns aproximativ șase kilometri pe teritoriul libanez.

Acordul de armistițiu, care promite să pună capăt unui conflict de un an la frontiera israeliano-libaneză, soldat cu moartea a mii de oameni, este o realizare majoră pentru diplomația condusă de SUA în ultimele zile ale administrației președintelui Joe Biden.

Președintele SUA a declarat că administrația sa face, de asemenea, presiuni pentru o încetare a focului în Gaza și că este posibil ca Arabia Saudită și Israelul să își normalizeze relațiile.

Rafale de focuri de armă au putut fi auzite în capitala Libanului, Beirut, după ce încetarea focului a intrat în vigoare miercuri în zori. Nu a fost imediat clar dacă focurile de armă au fost de sărbătoare sau focuri de avertisment pentru civilii care nu au avut cunoștință de ultimele evoluții.

Coloane de mașini care transportau persoane strămutate din sudul Libanului în fața atacurilor israeliene din ultimele luni au început să se întoarcă în zonă după încetarea focului, potrivit martorilor Reuters. Alte familii au putut fi văzute întorcându-se în suburbiile sudice bombardate ale Beirutului, purtând steaguri Hezbollah.

Biden a vorbit marți la Casa Albă, la scurt timp după ce cabinetul de securitate al Israelului a aprobat acordul cu un vot de 10-1. El a declarat că a vorbit cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și cu prim-ministrul interimar al Libanului, Najib Mikati, și că luptele se vor încheia la ora locală 4 a.m. (aceeași ca în Moldova).

„Este. în concepție, o încetare permanentă a ostilităților”, a declarat Biden. „Resturile Hezbollah și altor organizații teroriste nu vor mai avea voie să amenințe securitatea Israelului”.

Israelul își va retrage treptat forțele pe parcursul a 60 de zile, în timp ce armata libaneză va prelua controlul asupra teritoriului din apropierea graniței cu Israelul, pentru a se asigura că Hezbollah nu își reconstruiește infrastructura acolo, a mai spus Biden.

„Civilii de pe ambele părți vor putea în curând să se întoarcă în siguranță în comunitățile lor”, a asigurat el.

Iranul salută armistițiul

Hezbollah nu a comentat oficial încetarea focului, însă Hassan Fadlallah, un oficial de rang înalt, a declarat pentru postul de televiziune libanez Al Jadeed TV că gruparea va ieși din război încă și mai puternică.

Abdallah Bou Habib
Abdallah Bou Habib

„Mii de oameni se vor alătura rezistenței... Dezarmarea rezistenței a fost o propunere israeliană care a eșuat”, a declarat Fadlallah, care este și membru al parlamentului libanez.

Iranul, care susține Hezbollah, gruparea palestiniană Hamas, precum și rebelii Houthi care au atacat Israelul din Yemen, a declarat că salută încetarea focului.

Președintele francez Emanuel Macron a declarat pe platforma de socializare X că acordul a fost „punctul culminant al eforturilor întreprinse timp de mai multe luni cu autoritățile israeliene și libaneze, în strânsă colaborare cu Statele Unite”.

Ministrul libanez Mikati a emis o declarație în care salută acordul. Ministrul de externe Abdallah Bou Habib a declarat că armata libaneză va avea cel puțin 5.000 de soldați desfășurați în sudul Libanului după retragerea trupelor israeliene.

Premierul israelian Netanyahu a declarat că este pregătit să pună în aplicare încetarea focului, dar va riposta cu fermitate la orice încălcare de către Hezbollah.

El a declarat că încetarea focului va permite Israelului să se concentreze asupra amenințării Iranului, va oferi armatei posibilitatea de a se odihni și de a-și reface proviziile și va izola Hamas, gruparea militantă islamistă care a declanșat războiul în regiune când a atacat Israelul din Gaza anul trecut.

„La nevoie, vom lovi din nou” (Netanyahu)

„În deplină coordonare cu Statele Unite, ne păstrăm libertatea totală de acțiune militară. În cazul în care Hezbollah încalcă acordul sau încearcă să se reînarmeze, vom lovi decisiv”, a declarat Netanyahu.

Hezbollah, care este aliat al Hamas, este acum considerabil mai slab decât a fost la începutul conflictului, a adăugat el.

„L-am dat înădărăt cu zeci de ani, i-am eliminat (...) principalii lideri, i-am distrus majoritatea rachetelor, am neutralizat mii de luptători și am distrus infrastructură teroristă construită ani de zile în apropierea frontierei noastre”, a mai spus el.

Un oficial american de rang înalt a declarat sub rezerva anonimatului că SUA și Franța se vor alătura unui mecanism din care face parte forța de menținere a păcii UNIFIL care va colabora cu armata libaneză pentru a descuraja eventualele încălcări ale încetării focului. Forțele de luptă americane nu vor fi desfășurate, a mai spus oficialul.

În orele care au precedat încetarea focului, ostilitățile au făcut ravagii, întrucât Israelul și-a intensificat campania de lovituri aeriene în Beirut și în alte părți ale Libanului, autoritățile medicale raportând cel puțin 18 morți.

Armata israeliană a declarat că a lovit „componente ale sistemelor și gestionării financiare ale Hezbollah”, inclusiv un birou de schimb valutar. Hezbollah a continuat, de asemenea, să lanseze rachete asupra Israelului în ultimele ore.

Un sondaj realizat de canalul 12 TV din Israel a arătat că 37% dintre israelieni erau în favoarea încetării focului, iar 32% împotrivă.

Printre cei care se opun acordului în Israel se numără liderii opoziției naționaliste și edilii orașelor din apropierea graniței Israelului cu Libanul, care doresc o zonă tampon, depopulată, de partea libaneză a frontierei.

Atât guvernul libanez, cât și Hezbollah au insistat că întoarcerea civililor strămutați în sudul Libanului este un principiu-cheie al armistițiului.

Ministrul israelian al securității, Itamar Ben-Gvir, un membru de dreapta al guvernului Netanyahu, a declarat pe X că acordul nu asigură întoarcerea israelienilor din nordul țării la casele lor și că armata libaneză nu are capacitatea de a controla mișcarea Hezbollah.

„Pentru a părăsi Libanul, trebuie să avem propria noastră centură de securitate”, a insistat Ben-Gvir.

Un salut din Chișinău

Ajungerea la armistițiu a fost salutată de mai multe guverne europene, inclusiv de cel al R. Moldova.

„Salutăm încetarea focului între Israel și Liban, mediatorii SUA și Franța au făcut o muncă minuțioasă”, se spune într-o postare pe X a ministrului de Externe Mihai Popșoi. „Lumea trebuie să se concentreze pe punerea în aplicare și menținerea păcii și pe ajutorarea celor care au fost afectați de război.”

Din zona libaneză afectată de confruntările dintre Israel și Hezbollah au fost evacuați în ultimele luni mai mulți cetățeni moldoveni. De asemenea, pacificatorii moldoveni din forța ONU de menținere a păcii au revenit acasă, la capăt de mandat, dar cu o întârziere de o lună datorată situației complicate de operațiunile israeliene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

CNA a încheiat un acord de cooperare cu Parchetul European

Directorul CNA, Alexandr Pînzari, și procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, semnează un acord de cooperare dintre cele două instituții la București, 26 noiemrbie.
Directorul CNA, Alexandr Pînzari, și procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, semnează un acord de cooperare dintre cele două instituții la București, 26 noiemrbie.

Centrul Național Anticorupție (CNA) al Republicii Moldova și Parchetul European (EPPO) au încheiat un acord de cooperare ce va permite celor două instituții schimbul de informații și resurse pentru investigarea mai eficientă și urmărirea penală a infracțiunilor transfrontaliere.

Documentul a fost semnat de directorul CNA, Alexandr Pînzari, și procurorul-șef al EPPO, Laura Codruța Kovesi, pe 26 noiembrie, în marginea unei conferințe anuale a EPAC/EACN (Rețeaua europeană a punctelor de contact pentru combaterea corupției și Rețeaua autorităților anticorupție din țările UE), ce se desfășoară zilele acestea la București.

Potrivit acordului, cele două instituții se vor concentra pe cazurile legate de corupție și fraudă în ceea ce privește fondurile UE, precum și pe recuperarea bunurilor infracționale, creând un cadru legal pentru schimbul de informații, date și probe. Acest lucru va contribui la identificarea rețelelor criminale complexe care acționează în Republica Moldova și în statele membre ale UE, se spune într-un comunicat al CNA.

Totodată, EPPO ar urma să ofere asistență tehnică, formare și cele mai bune practici pentru fortificarea capacităților CNA de investigare a cazurilor de corupție.

„Această cooperare între EPPO și CNA va consolida interacțiunea între cele două instituții, va adăuga valoare investigațiilor și va spori capacitatea instituțională de a combate infracțiunile de corupție și a fraudei. Un astfel de parteneriat nu servește doar intereselor de protecție a intereselor financiare ale UE, ci contribuie și la obiectivele mai largi de transparență, responsabilitate și integrare europeană”, a declarat șeful CNA, Alexandr Pînzari, după semnarea acordului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Israelul este pe cale să aprobe un armistițiu de 60 de zile cu Hezbollah

Înainte de armistițiu? Lovituri aeriene israeliene puternice la Beirut, pe 26 noiembrie 2024.
Înainte de armistițiu? Lovituri aeriene israeliene puternice la Beirut, pe 26 noiembrie 2024.

Cabinetul de securitate al Israelului este pe cale să aprobe un plan de armistițiu mediat de SUA care ar duce la încetarea luptelor pentru o perioadă de 60 de zile în sudul Libanului. De la începutul luptelor, acum un an, aproape 4.000 de persoane au fost ucise, iar circa un milion s-au refugiat.

Înțelegerea ar urma să fie încheiată cu gruparea libaneză Hezbollah, care este desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană pune pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul său politic. Aripa politică a Hezbollah ocupă locuri în parlamentul libanez.

Optimismul a fost împărtășit și de ministrul Afacerilor Externe al Libanului, Abdallah Bou Habib, care și-a exprimat speranța la o întrevedere G7 din Italia.

Abdallah Bou Habib
Abdallah Bou Habib

„În principiu, [premierul israelian Benjamin] Netanyahu a fost de acord și noi suntem de acord, ca guvern”, a declarat Bou Habib pentru postul italian de televiziune Rai.

„Decizia finală aparține Cabinetului israelian”, a mai spus ministrul.

Cabinetul de securitate al Israelului era așteptat să se întrunească pe parcursul zilei de marți pentru a discuta și aproba cel mai probabil acordul, în cadrul unei ședințe prezidate de premierul Benjamin Netanyahu.

Această decizie ar pava calea pentru o declarație de armistițiu emisă de președintele SUA, Joe Biden, și președintele francez, Emmanuel Macron, au spus patru surse din guvernul libanez pentru Reuters, luni.

La Washington, purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, a spus că „suntem aproape”, dar „nimic nu este gata”. Președinția franceză a spus că discuțiile privind un armistițiu între Israel și gruparea libaneză Hezbollah, susținută de Iran, au înregistrat un „progres semnificativ”.

Negocierile pentru a opri luptele s-au concentrat pe restabilirea unei încetări a focului bazată pe Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care a pus capăt ultimului război major între Hezbollah și Israel în 2006.

Danny Danon
Danny Danon

Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, Danny Danon, a declarat luni că Israelul își va menține capacitatea de a lovi sudul Libanului în cadrul oricărui acord.

Libanul s-a opus anterior acordării unui astfel de drept Israelului, iar oficialii libanezi au declarat că o astfel de formulare nu este inclusă în proiectul de propunere. Doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul are un acord paralel cu SUA care îi permite să ia măsuri în Liban împotriva „amenințărilor iminente”.

Ce prevede înțelegerea

Acordul cere Israelului să-și retragă trupele din sudul Libanului, în zonă urmând să fie staționate trupe ale armatei libaneze în următoarele 60 de zile. Hezbollah a spus că va pune capăt prezenței sale armate de-a lungul frontierei, la sud de râul Litani.

Propunerea a întrunit aprobare în Beirut, unde vicepreședintele parlamentului libanez, Elias Bou Saab, a spus pentru Reuters că nu există obstacole serioase în implementarea acestuia – decât dacă Netanyahu își schimbă părerea.

Semne ale unei evoluții diplomatice au fost acompaniate de o escaladare militară. Loviturile aeriene israeliene de marți au distrus mai multe suburbii din partea de sud a Beirutului controlate de Hezbollah, în timp ce gruparea armată a lansat rachete înspre Israel.

Distrugerile imense provocate de loviturile armatei israeliene - scrie Reuters - scot în evidență „factura” uriașă a reconstrucției pe care Libanul, aflat în crize succesive de câțiva ani și cu peste un milion de persoane strămutate, trebuie să o suporte.

În Israel, o eventuală încetare a focului va deschide calea pentru întoarcerea a 60.000 de persoane în localitățile din nord, evacuate în momentul în care Hezbollah a început să lanseze rachete în sprijinul aliatului său palestinian Hamas, considerat grupare teroristă în SUA și UE, la o zi după atacul grupării din 7 octombrie 2023.

Israelul a aplicat lovituri masive milițiilor Hezbollah de când a trecut la ofensivă împotriva grupului în septembrie, ucigându-l pe liderul său Sayyed Hassan Nasrallah și pe alți comandanți de rang înalt, lovind totodată și în zonele din Liban în care grupul deține influența.

Hezbollah a lansat aproximativ 250 de rachete duminică, într-una dintre cele mai puternice baraje de până acum. Orașul Nahariya, din nordul Israelului, a fost ținta mai multor tiruri de rachete în cursul nopții.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Visul Georgian, pe cai mari: și-ar putea alege un președinte de țară loial

Președinta în exercițiu din Georgia, Salome Zurabișvili (centru) a fost mereu un spin în coasta guvernării tot mai pro-ruse. Mandatul său se apropie acum de sfârșit.
Președinta în exercițiu din Georgia, Salome Zurabișvili (centru) a fost mereu un spin în coasta guvernării tot mai pro-ruse. Mandatul său se apropie acum de sfârșit.

Partidul de guvernământ din Georgia este pe cale să își consolideze și mai mult controlul asupra puterii, parlamentul votând marți pentru alegerea unui nou președinte luna viitoare, în conformitate cu noi reguli care garantează că un loialist va obține funcția.

Țara de la Marea Neagră, amintește AFP, trece prin vremuri tumultoase de la alegerile parlamentare contestate din 26 octombrie, în urma cărora partidul Visul Georgian, aflat la putere de peste un deceniu, a obținut majoritatea.

Partidul Visul Georgian a fost acuzat de pași înapoi în ce privește democrația și de îndepărtarea țării de Europa, spre deliciul Rusiei.

Susținând că votul din octombrie a fost fraudat, parlamentarii opoziției au boicotat noul parlament, inaugurat luni. Președinta în exercițiu, Salome Zurabișvili, a declarat noua legislatură „neconstituțională” și a promis că va încerca să anuleze rezultatele alegerilor.

Partidul neagă acuzațiile de fraudă electorală.

În ciuda boicotului opoziției și președintei, deputații georgieni au votat marți pentru alegerea noului președinte la 14 decembrie.

În conformitate cu modificările constituționale adoptate de Visul Georgian în 2017, președintele va fi ales pentru prima dată de un colegiu electoral în locul votului popular.

Noul proces face ca viitorul președinte să fie mai mult ca sigur un loialist al Visului Georgian, odată ce Zurabișvili - aflată în conflict permanent cu partidul de guvernământ - își va pierde funcția.

Parlamentul vrea ca inaugurarea noului lider pentru un mandat de cinci ani să aibă loc la 29 decembrie.

Experții în drept constituțional afirmă că deciziile luate de noul parlament nu sunt valabile, deoarece nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la cererea lui Zurabișvili de anulare a rezultatelor alegerilor din octombrie.

Conform noului proces, un colegiu de 300 de membri, format din toți cei 150 de deputați și reprezentanți ai autorităților locale și regionale, va alege noul președinte, al cărui rol este în mare parte ceremonial. Alegerea se va face prin vot deschis și fără dezbatere prealabilă în parlament.

Candidații trebuie să fie desemnați de cel puțin 30 de membri ai organismului de selecție, asupra căruia Visul Georgian va avea un control deplin, deoarece deține majoritatea atât în parlamentul național, cât și în consiliile regionale și locale.

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină două treimi din voturi. Dacă acest lucru nu se întâmplă, în aceeași zi va avea loc un al doilea tur, în care este suficientă o majoritate simplă.

Reforma constituțională a redus și mai mult puterile viitorului lider.

Președintele va rămâne șeful statului, comandantul suprem și reprezentantul oficial al țării pe scena mondială, dar nu va mai avea dreptul de a purta negocieri cu alte țări sau de a declara legea marțială fără aprobarea premierului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Educației începe selectarea loturilor olimpice pentru elevi

Ministrul Educației, Dan Perciun, la Gala Olimpicilor din 21 decembrie 2023.
Ministrul Educației, Dan Perciun, la Gala Olimpicilor din 21 decembrie 2023.

În anul curent de studii vor fi organizate și desfășurate 23 de olimpiade și concursuri republicane, anunță Ministerul Educației. Totodată, elevii din R. Moldova vor participa la 20 de concursuri și olimpiade regionale și internaționale, cu patru mai multe decât anul trecut.

Potrivit autorităților din Educație, pentru a selecta loturile olimpice naționale, urmează să fie organizate 12 baraje de selecție la opt discipline de concurs: matematică, informatică, fizică, chimie, biologie, științe, limba engleză și limba franceză.

Consiliul Central de Coordonare a aprobat, pe 26 noiembrie, programul activităților de susținere a elevilor capabili de performanțe înalte din învățământul general pentru anul 2025.

Tot în cadrul ședinței de marți a fost aprobat un buget de peste două milioane de lei pentru premiile ce vor fi acordate elevilor premianți în cadrul olimpiadelor și concursurilor regionale și internaționale din anul 2024. Elevii vor fi premiați la data de 17 decembrie, curent, în cadrul festivității „Gala Olimpicilor” 2024.

În 2024, elevii din R. Moldova au obținut locuri de frunte la mai multe olimpiadele internaționale. Pentru a patra ediție consecutiv, tinerii moldoveni au revenit acasă cu aur de la Olimpiadă mondială de robotică pentru liceeni FIRST Global Challenge, care s-a desfășurat în perioada 26-29 septembrie în Atena, Grecia. Competiția a reunit 193 de țări ale lumii.

Anul trecut, 38 de elevi au obținut rezultate remarcabile la 16 concursuri și olimpiade regionale și internaționale, fiind premiați în cadrul Galei Olimpicilor 2023. Au fost premiați și 29 de profesori care au pregătit loturile olimpice.

Premianții Galei Olimpicilor din decembrie 2023, pe scena Sălii cu Orgă.
Premianții Galei Olimpicilor din decembrie 2023, pe scena Sălii cu Orgă.

Elevii s-au întors acasă cu 52 de premii, dintre care șase medalii de argint, 25 de medalii de bronz, 18 mențiuni de onoare, un loc 4 la proba pe echipe și două premii speciale în cadrul concursului de știință și inginerie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Farmaciile vor fi obligate să colecteze deșeurile farmaceutice de la cetățeni

Până la finele anului 2025, toate farmaciile vor fi obligate să colecteze în containere speciale medicamentele expirate de la cetățeni. Acestea vor fi preluate de distribuitorii de medicamente, pentru a le transporta agenților economici care se vor ocupa de distrugerea lor inofensivă.

Prevederile se regăsesc în regulamentul cu privire la gestionarea deșeurilor farmaceutice, care se află în consultări publice până la data de 6 decembrie.

Regulamentul prevede ca farmaciile să colecteze toate deșeurile medicale și/sau suplimentele alimentare de la populație. Farmaciile vor avea un panou informativ despre colectarea medicamentelor în mod gratuit.

Odată aduse la farmacie, deșeurile medicale vor fi preluate de farmacist și colectate în containere speciale pentru:

-deșeuri de medicamente citotoxice și citostatice;

- deșeuri farmaceutice ce conțin substanțe psihotrope și stupefiante;

- deșeuri farmaceutice rezultate din activitatea unității farmaceutice;

Containerele vor fi amplasate într-un spațiu/zonă de stocare temporară a deșeurilor farmaceutice colectate de la populație, în condiții inaccesibile pentru alte persoane.

Toate aceste deșeuri vor fi preluate de către distribuitorii de medicamente pentru a le va transporta nemijlocit la agentul economic care se va ocupa de nimicirea lor.

Deșeurile farmaceutice vor fi preluate în ambalaj primar (fiolă, flacon, blister, tub, plicuri etc.), fără cutii de carton și instrucțiuni, indiferent de starea lor fizică. La completarea containerului până la linia de marcare (trei pătrimi din volumul recipientului), unitatea farmaceutică informează distribuitorul angro de medicamente (nu mai rar decât o dată la 6 luni) despre necesitatea preluării acestora.

„Distribuitorul de medicamente cu care farmacia are un contract livrează medicamente și este obligat, în schimb, să preia periodic reziduurile farmaceutice”, explică Europei Libere directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale Dragoș Guțu.

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale va fi responsabilă de gestionarea documentelor și taxelor.

„În întregul sistem de gestionare va fi o singură taxă care va fi achitată de importatorul de medicamente (în mărime de 0,3% din valoarea lotului devamat). Taxa va acoperi ulterior nimicirea inofensivă a tuturor deșeurilor farmaceutice colectate de la populație”, spune Dragoș Guțu.

Odată cu implementarea regulamentului, autoritățile planifică să colecteze până la 90 la sută dintre deșeurile medicale.

În prezent, farmaciile nu sunt obligate să colecteze deșeurile farmaceutice de la populație. Câteva lanțuri de farmacii le colectează din proprie inițiativă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Interpol revine asupra dosarului lui Vladimir Plahotniuc, anunță Procuratura Anticorupție

Comisia Interpol a informat Procuratura Anticorupție pe 25 noiembrie că a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui și examina din nou cazul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Comisia Interpol a informat Procuratura Anticorupție pe 25 noiembrie că a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui și examina din nou cazul fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Interpol a acceptat să revină asupra deciziei sale din iulie 2020, prin care a refuzat să îl dea în căutare internațională pe fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc.

La cererea autorităților moldovene, Interpol va examina din nou cazul oligarhului fugar, în baza unor noi circumstanțe, a anunțat Procuratura Anticorupție (PA).

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat marți că Republica Moldova va putea astfel să prezinte noi argumente pentru darea în căutare internațională și reținerea lui Plahotniuc, care este cercetat în dosarul numit și „furtului miliardului” privind devalizarea sistemului bancar din 2014.

„Vladimir Plahotniuc și avocații lui vor avea oportunitatea să prezinte informații și argumente suplimentare, dar și Republica Moldova va avea o șansă să explice de ce această cauză penală este una corectă, legală, care respectă toate principiile Constituției Interpol, astfel încât Vladimir Plahotniuc să fie anunțat în căutare, să fie arestat și extrădat, adus înapoi în Republica Moldova, pentru a fi tras la răspundere penală pentru rolul său în tot ceea ce înseamnă frauda bancară”, a declarat Veronica Dragalin.

Din aprilie 2024, Procuratura Anticorupție investighează o schemă de corupție prin care au fost afectate deciziile Comisiei INTERPOL de a bloca Notificările Roșii și anunțurile de căutare internațională. Astfel, Procuratura Anticorupție a formulat o cerere către INTERPOL, cerând revizuirea deciziei din iulie 2020 prin care cererea de căutare internațională a lui Plahotniuc a fost respinsă.

La 25 noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a fost informată despre decizia Comisiei INTERPOL, care a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui și examina din nou cazul lui Vladimir Plahotniuc pe baza noilor circumstanțe, anunță un comunicat al PA.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia avansează rapid pe frontul din estul Ucrainei, iar aliații Kievului nu resping varianta trimiterii de trupe

Un tanc rusesc înaintând în regiunea ucraineană Donețk (fotografie distribuită de Ministerul rus al Apărării la 26 noiembrie 2024)
Un tanc rusesc înaintând în regiunea ucraineană Donețk (fotografie distribuită de Ministerul rus al Apărării la 26 noiembrie 2024)

Armata rusă avansează în cel mai rapid ritm de la primele zile ale invaziei din 2022 pe frontul din estul țării, reușind să cucerească un teritoriu similar cu jumătate din suprafața Londrei, doar în ultima lună, spun mai mulți analiști și bloggeri.

Războiul intră în ceea ce unii oficiali ruși și occidentali spun că ar putea fi cea mai periculoasă fază, după ce forțele Moscovei au obținut mari câștiguri teritoriale, iar Statele Unite au permis Kievului să riposteze cu rachete cu rază lungă de acțiune, furnizate de Washington, scrie Reuters.

„Rusia a setat noi recorduri săptămânale și lunare de capturare a teritoriului ucrainean”, a spus agenția independentă de știri rusă Agentstvo într-o relatare.

Armata rusă a ocupat aproximativ 235 de kilometri pătrați din teritoriul Ucrainei doar în ultima săptămână, ceea ce reprezintă un record pentru 2024, a spus sursa.

Forțele ruse au ocupat de la începutul lunii noiembrie 600 de kilometri pătrați, a adăugat Agentstvo, care citează date furnizate de DeepState, un grup de analiști cu legături în armata ucraineană, care studiază imaginile din lupte și furnizează hărți ale frontului.

Armata rusă a început să avanseze mai rapid în estul Ucrainei în iulie, odată ce forțele ucrainene au lansat incursiunea transfrontalieră în regiunea rusească Kursk. De atunci, avansul rusesc a accelerat, potrivit hărților compilate din sursele publice.

Rusia controlează în prezent 18% din teritoriul Ucrainei, adică toată Crimeea și peste 80% din Donbas, format din regiunile Lugansk și Donețk, de rând cu peste 70% din Zaporojie și Herson, precum și sub 3% din regiunea Harkov, potrivit acelorași surse.

Nici Moscova, nici Kievul nu au publicat date privind pierderile înregistrate, dar serviciile de informații occidentale estimează că acest bilanț ar fi de numărul sutelor de mii de răniți și uciși, în timp ce zone întregi din sudul Ucrainei au ajuns pustii.

Președintele rus, Vladimir Putin, care a schimbat conducerea Ministerului Apărării în mai, a spus în mod repetat că forțele ruse avansează într-un mod mult mai eficient și că Rusia își va realiza toate obiectivele propuse în Ucraina.

Institutul pentru Studiul Războiului (din SUA) crede că avansul forțelor ruse în sud-estul Ucrainei este datorat în mare parte descoperirii de către acestea și exploatării vulnerabilităților liniilor de apărare ucrainene.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că pacea nu va putea fi stabilită până ce toate trupele ruse nu vor fi retrase de pe teritoriile capturate de Moscova, incluzând Crimeea. Dar depășite numeric, forțele ucrainene se confruntă cu dificultăți în a recruta noi soldați și furniza echipamente pentru noile unități.

Zelenski a mai spus că în opinia sa, principalul obiectiv al lui Putin este ocuparea întregului Donbas, și alungarea trupelor ucrainene din regiunea Kursk, unde o parte este controlată de Kiev din august.

Trimiterea de trupe, la nivel de discuții

Șeful diplomației britanice, David Lammy, a spus marți, 26 noiembrie, că Londra nu va trimite trupe în Ucraina, după ce presa internațională a scris despre faptul că Marea Britanie și Franța ar discuta o asemenea variantă, notează dpa.

Dezbaterea, scrie Le Monde, a fost reluată în urma vizitei premierului Keir Starmer în Franța pentru comemorarea zilei de 11 noiembrie, când a fost încheiat armistițiul ce a pus capăt Primului Război Mondial.

Ministrul de Externe britanic, David Lammy (dreapta), cu omologul său francez, Jean-Noël Barrot, la Londra, pe 22 noiembrie 2024.
Ministrul de Externe britanic, David Lammy (dreapta), cu omologul său francez, Jean-Noël Barrot, la Londra, pe 22 noiembrie 2024.

Lammy a spus însă jurnaliștilor, marți, că poziția Londrei în această privință nu s-a schimbat și că Marea Britanie va continua să sprijine Ucraina inclusiv prin instruirea militarilor ei, dar fără a trimite trupe pe front. Biroul premierului britanic a emis un comunicat similar, dar a ținut să precizeze că anterior au existat un număr limitat de militari care au furnizat instruire în domeniul medical.

În Franța, ministrul Afacerilor Externe, Jean-Noel Barrot, a spus pentru BBC că aliații occidentali nu trebuie să pună nicio limită în privința sprijinului pentru Ucraina împotriva Rusiei. Întrebat dacă asta înseamnă inclusiv trimiterea trupelor franceze în luptă, el a spus că „nu se exclude nici o variantă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova se pregătește să aplice directiva europeană privind stocarea produselor petroliere

Secretarul de stat Constantin Borosan a participat la exercițiul de simulare a unei crize petroliere regionale, organizat la Paris de Agenția Internațională pentru Energie.
Secretarul de stat Constantin Borosan a participat la exercițiul de simulare a unei crize petroliere regionale, organizat la Paris de Agenția Internațională pentru Energie.

Republica Moldova se pregătește să introducă gradual, până în 2030, obligația de stocare a produselor petroliere în cantități ce ar acoperi 90 de zile de importuri medii zilnice nete, a anunțat secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, la un forum internațional de la Paris.

Chișinăul își propune să transpună astfel directiva europeană privind stocarea produselor petroliere. Stocurile ar urma să fie gestionate după un model hibrid: 50% din obligația de stocare ar urma să revină unei instituții de stat, subordonată Ministerului Energiei, și 50% - importatorilor, potrivit oficialului.

Constantin Borosan a spus că un proiect de lege elaborat de ministerul de profil propune ca până la 60% din stocurile de produse petroliere să fie depozitate în Republica Moldova, restul - pe teritoriul țării de import.

Secretarul de stat Constantin Borosan a participat la exercițiul de simulare a unei crize petroliere regionale, organizat la Paris de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), a anunțat luni Ministerul Energiei. Exercițiul și-a propus să testeze gradul de reziliență a țărilor membre la o potențială criză și mecanismele de intervenție ale AIE.

Republica Moldova a fost invitată în premieră să participe la acest exercițiu, deși nu este membră a Agenției Internaționale pentru Energie. În martie 2024, Ministerul Energiei a semnat un memorandum de cooperare cu AIE. Țările membre ale AIE au obligația de a deține stocuri de produse petroliere echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete de petrol și de a fi pregătite să răspundă în mod colectiv la perturbări grave ale aprovizionării ce afectează piața mondială a petrolului.

Vezi și: Ar arunca în aer prețurile la petrol un eventual război între Iran și Israel?

Potrivit secretarului de stat Constantin Borosan, Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de petrol. Aproape întreaga cantitate de motorină și benzină este importată prin intermediul companiilor petroliere, care sunt subsidiare ale rafinăriilor din România, dar și prin intermediul porturilor maritime și fluviale din România.

Exercițiul de simulare a crizei regionale a arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova la o potențială perturbare a livrărilor de produse petroliere, a spus oficialul. Borosan a adăugat că, de obicei, stocurile comerciale ale țării asigură până la 20 de zile de consum intern. În luna mai 2022, din cauza provocărilor logistice legate de invazia Rusiei în Ucraina, stocurile comerciale de motorină și benzină au fost erau suficiente doar pentru trei zile de consum curent.

Produsele petroliere rămân sursa de energie dominantă în Republica Moldova, cu un consum anual de 1 130 ktep (kilotone de echivalent petrol). Potrivit Balanței energetice a țării, produsele petroliere dețin cea mai mare cotă din consumul final brut de energie sau 43%, urmate de gaze naturale cu 22%, biocombustibili și lemne de foc – 21% și energie electrică – 12%, precizează Ministerul Energiei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei uzbeci, arestați în cazul omorului rabinului moldo-israelian în EAU

Zvi Kogan a fost înmormântat luni, 25 noiembrie, în Israel.
Zvi Kogan a fost înmormântat luni, 25 noiembrie, în Israel.

Poliția din Emiratele Arabe Unite (EAU) a arestat luni, 25 noiembrie, trei cetățeni uzbeci, care sunt suspectați de implicare în omorul rabinului moldo-israelian Zvi Kogan, caz care a atras reacții la nivel internațional.

Comunicatul Ministerului Afacerilor Interne al EAU nu spune nimic despre motivul pentru care rabinul ar fi fost ucis, dar un oficial al Ministerului israelian al Afacerilor Externe a spus pentru AP că Kogan ar fi fost ucis din cauza „a cine era”, făcând referire la faptul că acesta a fost un rabin ultraortodox.

Autoritățile de la Abu Dhabi au publicat și numele celor trei cetățeni uzbeci implicați în omor. Este vorba despre Olimboy Tohirovich și Mahmudjon Abdurakhim, ambii în vârstă de 28 de ani și Azizbek Kamilovich, în vârstă de 33 de ani. Presa de stat a difuzat imagini cu cei trei bărbați legați la ochi și în uniforme de pușcăriași.

Ancheta poliției din EAU este încă la faza preliminară și este pregătită pentru a fi transmisă procurorilor „pentru investigații suplimentare”, a mai spus Ministerul Afacerilor Interne al EAU. Nu a fost imediat clar dacă cei trei bărbați au avocați sau dacă au solicitat asistență consulară.

Consulatul uzbek din Dubai nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la arestări. Presa israeliană a scris, făcând referire la oficiali anonimi din serviciile de securitate, că uzbecii au fost implicați în omorul lui Kogan, care deținea cetățenia israeliană și moldoveană, dar se afla în Emiratele Arabe Unite în baza statutului de rezident. Anterior, uzbecii și alte bande criminale transnaționale au fost angajați în comploturi puse la cale de serviciile iraniene, care vizau disidenți și alte persoane.

Zvi Kogan avea 28 de ani și a fost dat dispărut joi, 21 noiembrie, fiind găsit mort duminică, 24 noiembrie. Autoritățile israeliene au acuzat serviciile iraniene de implicare în această crimă, acuzație respinsă de ambasada Iranului la Abu Dhabi.

Kogan trăia în Dubai, unde administra un magazin alimentar kosher, într-o comunitate evreiască a cărui număr a crescut tot mai mult de la semnarea Acordurilor Abraham în 2020, prin care EAU și alte state arabe au stabilit relații diplomatice cu Israelul.

Trupul lui Kogan a fost adus înapoi în Israel luni, 25 noiembrie. Procesiunea funerară a avut loc la Kfar Chabad , înainte ca rabinul să fie îngropat pe Muntele Măslinilor, din Ierusalimul de Est.

Vestea omorului lui Kogan a atras reacții puternice în special din partea Statelor Unite, țară implicată în procesul de pace dintre Israel și vecinii lui arabi. Secretarul de stat american, Anthony Blinken, l-a sunat pe șeicul Abdullah bin Zayed Al Nayhan, ministrul de Externe al EAU, pentru a condamna omorul lui Kogan și a-și exprima aprecierea pentru cooperarea strânsă „în materie de securitate” dintre SUA și EAU, precum și alți parteneri din regiune.

Jared Kushner, ginerele președintelui ales Donald Trump, care a contribuit la negocierea Acordurilor Abraham, a promis 1 milion de dolari pentru Chabad EAU, organizația religioasă pentru care a lucrat Kogan. Fratele lui Kushner, Joshua, a promis un alt milion de dolari.

Kogan era un emisar al mișcării Chabad Lubavitch, o ramură proeminentă și foarte respectuoasă a iudaismului ultraortodox cu sediul în cartierul Crown Heights din Brooklyn, New York.

Moartea lui a fost deplânsă de filiala din Chișinău a organizației, dar și de președinta R. Moldova, Maia Sandu.

Emiratele Arabe Unite au o comunitate evreiască înfloritoare, cu sinagogi și întreprinderi care servesc mâncăruri kosher. Rimon Market, un magazin alimentar kosher pe care Kogan îl conducea pe aglomeratul Al Wasl Road din Dubai, a fost închis duminică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Partide și celebrități din România se mobilizează după victoria șocantă a lui Georgescu

David Popovici, campion olimpic la natație, a îndemnat oamenii să voteze în turul al doilea „inteligent”.
David Popovici, campion olimpic la natație, a îndemnat oamenii să voteze în turul al doilea „inteligent”.

La o zi după aflarea victoriei neașteptate a ultranaționalistului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, forțele politice democratice și celebrități din țara vecină au cerut oamenilor să facă front comun pentru apărarea democrației la turul al doilea, din 8 decembrie.

Partidul Național Liberal din România (PNL), al cărui candidat a ieșit abia pe locul al cincilea la primul tur, a anunțat că o va sprijini „fără negocieri” în turul al doilea pe pro-occidentala Elena Lasconi, șefa Uniunii Salvați România, clasată pe locul al doilea cu ceva mai puțin de 20% din voturi, față de cele 22,94% ale învingătorului.

Campionul olimpic la nataţie David Popovici a îndemnat, luni seară, lumea, dar mai ales tinerii, ca în turul al doilea al alegerilor prezidențiale să voteze „inteligent”, pentru apărarea democraţiei şi a viitorului, a informat Digi24.ro.

„Pentru turul al doilea trebuie să votăm inteligent. Atât tot”, a declarat sportivul român de 20 de ani.

La Chișinău, Partidul Acțiune și Solidaritate din Republica Moldova a anunțat că o va susține în mod categoric pe Elena Lasconi și va face campanie pentru ea.

„Elena Lasconi este un politician integru, principial, care va lupta pentru dezvoltarea economică și democratică a României în cadrul UE și NATO”, a declarat președintele PAS, Igor Grosu, citat de IPN.

„Pe 24 noiembrie au avut loc alegerile prezidențiale din România. Sunt mândru de faptul că românii basarabeni au venit în număr atât de mare la vot – peste 80 de mii de cetățeni din țara noastră și-au exprimat opinia politică, o prezență aproape dublă față de primul tur al prezidențialelor din 2019. Mă bucur că peste 80% dintre ei au votat candidați pro-democratici și pro-europeni, în timp ce extrema dreaptă a obținut un scor minuscul. Acest lucru demonstrează că românilor basarabeni le pasă de viitorul democratic și prosper al României și al Republicii Moldova”, a spus Igor Grosu.

Demonstrație împotriva victoriei lui Georgescu în Piața Universității din București, luni, 25 noiembrie 2024.
Demonstrație împotriva victoriei lui Georgescu în Piața Universității din București, luni, 25 noiembrie 2024.

De partea cealaltă, în Piața Universității din București a avut loc luni seară o manifestație neprogramată împotriva candidatului independent Călin Georgescu, după ce acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, 24 noiembrie. Manifestanți intervievați de Europa Liberă România s-au declarat surprinși și întristați de victoria lui Georgescu, cunoscut pentru declarații antisemite, pro-ruse și anti-occidentale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Parlicov s-a întâlnit cu șeful Gazprom. Rezultatele nu sunt, deocamdată, clare

Vizita ministrului Parlicov la St. Petersburg este prima călătorie a unui demnitar moldovean de un asemenea rang în Rusia în ultimii peste trei ani.
Vizita ministrului Parlicov la St. Petersburg este prima călătorie a unui demnitar moldovean de un asemenea rang în Rusia în ultimii peste trei ani.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, s-a întâlnit cu șeful Gazprom, Alexei Miller, pentru a discuta despre numirea unei noi conduceri la Moldovagaz și livrările de gaze rusești către regiunea transnistreană. Comunicatele oficiale distribuite luni seara oferă puține detalii despre eventualele înțelegeri, menționând doar că aceste subiecte au fost abordate.

Vizita a avut loc în contextul în care livrările de gaze rusești în regiunea transnistreană ar putea fi oprite, după ce, la 1 ianuarie 2025, expiră un acord de tranzit prin Ucraina.

Ministerul Energiei spune că cele două chestiuni au fost discutate, iar noile candidaturi pentru conducerea Moldovagaz vor fi supuse procedurii repetate de votare.

Un comunicat emis de Gazprom, de asemenea laconic, a confirmat că s-a discutat despre căile de livrare a gazelor din 1 ianuarie, cât și datoria Moldovagaz către Gazprom. Ministerul moldovean al Energiei spune că părțile au convenit să reia consultările pe această chestiune.

Vizita ministrului Parlicov la St. Petersburg este prima călătorie a unui demnitar moldovean de un asemenea rang în Rusia în ultimii peste trei ani. Ultimul „vizitator” a fost predecesorul lui Parlicov în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a mers la Moscova în octombrie 2021, când Rusia, în pregătirile de invadare a Ucrainei, a scumpit brusc gazele în prag de iarnă, aplicând o lovitură nu numai Republicii Moldova, ci tuturor consumatorilor europeni.

Comisia Europeană a cerut Chișinăului să pregătească toate planurile necesare înainte de așteptata oprire a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina spre regiunea transnistreană și a spus că este gata să ofere sprijin, dacă va fi nevoie, pentru a garanta securitatea energetică a R. Moldova.

Surse din Comisie au spus Europei Libere că executivul UE colaborează cu R. Moldova „pentru a asigura pe timpul acestei ierni securitatea energetică” a țării candidate, dar și „progresul ei către un sistem energetic mai modern și mai curat”, precum și „reducerea dependenței de importurile de energie din Rusia”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

PAS o va susține pe Elena Lasconi în turul doi al prezidențialelor din România

În timpul vizitei sale în R. Moldova din 14 noiembrie, înaintea de primul tur al prezidențialelor din România, președinta USR, Elena Lasconi, nu s-a întâlnit cu niciun politician, ci doar cu reprezentați ai societății civile.
În timpul vizitei sale în R. Moldova din 14 noiembrie, înaintea de primul tur al prezidențialelor din România, președinta USR, Elena Lasconi, nu s-a întâlnit cu niciun politician, ci doar cu reprezentați ai societății civile.

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, președintele Parlamentului, a îndemnat alegătorii români din Republica Moldova să sprijine în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, din 6-8 decembrie, candidata USR, Elena Lasconi.

PAS va susține „în mod categoric” candidatul pro-european, Elena Lasconi, a declarat Igor Grosu, într-o postare pe Facebook.

„Elena Lasconi este un politician integru, principial, care va lupta pentru dezvoltarea economică și democratică a României în cadrul UE și NATO. De asemenea, avem încredere că Elena Lasconi va sprijini Republica Moldova și va oferi tot suportul necesar țării noastre în parcursul nostru de aderare la UE”, a spus liderul PAS.

Despre candidatul independent, Călin Georgescu, cel care a câștigat primul tur al alegerilor din România cu 22,94% din voturi, Grosu a spus că este „un candidat de extremă dreapta, care a exprimat în trecut simpatii față de grupări neo-fasciste, dar și față de dictatorul rus, Vladimir Putin”.

Elena Lasconi s-a situat pe primul loc în preferințele alegătorilor români din Republica Moldova, care au participat în număr record (peste 80 de mii) la primul tur al alegerilor. „Acest lucru demonstrează că românilor basarabeni le pasă de viitorul democratic și prosper al României și al Republicii Moldova”, a remarcat oficialul de la Chișinău.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din România, PAS a promis sprijin pentru candidatul PNL, Nicolae Ciucă. Fostul premier și liderul liberalilor din România s-a situat pe locul cinci în alegeri, obținând 8,79% din voturi.

„Este crucial ca românii basarabeni să se mobilizeze mai mult ca niciodată pentru a o susține pe Elena Lasconi. Trebuie să protejăm România și Republica Moldova de extremiști și politicieni cu simpatii neo-fasciste, care admiră dictatorii. În turul 2 al prezidențialelor din România se decide nu doar soarta României, ci și a Republicii Moldova. O Românie prosperă, membră a UE și NATO, este absolut esențială pentru dezvoltarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reducerea sărăciei și dependența excesivă de remitențele de peste hotare. Ce spune despre R. Moldova noul Raport de Țară al Băncii Mondiale

Potrivit Băncii Mondiale, R. Moldova încă se confruntă cu productivitatea redusă în sectoarele non-agricole, dependența excesivă de remitențele în scădere și schimbările demografice ca reducerea și îmbătrânirea populației
Potrivit Băncii Mondiale, R. Moldova încă se confruntă cu productivitatea redusă în sectoarele non-agricole, dependența excesivă de remitențele în scădere și schimbările demografice ca reducerea și îmbătrânirea populației

Banca Mondială a lansat luni la Chișinău Memorandumul Economic de Țară pentru Republica Moldova (MET). Documentul schițează problemele-cheie în dezvoltarea economică, dar și reformele necesare pentru accelerarea creșterii economice.

Raportul MET a fost prezentat în cadrul unui eveniment transmis în direct, la care au fost prezenți și reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al R. Moldova. Organizatorii au subliniat progresele economice înregistrate de R. Moldova, printre care creșterea de zece ori a PIB-ului pe cap de locuitor în ultimii 22 de ani și reducerea nivelului sărăciei.

„Moldova a realizat progrese semnificative în parcursul său economic, avansând de la o economie cu venituri mici la una cu venituri medii-superioare”, a menționat Inguna Dobraja, directoare de țară a Grupului Banca Mondială pentru Moldova. Totuși, ea a atenționat că R. Moldova încă se confruntă cu productivitatea redusă în sectoarele non-agricole, dependența excesivă de remitențele în scădere și schimbările demografice ca reducerea și îmbătrânirea populației.

Reprezentanta Băncii Mondiale a menționat că R. Moldova are nevoie de un nou model de creștere economică, iar agenda pe termen lung a reformelor trebuie să promoveze „consolidarea unei economii mai competitive, mai rezistente, cu accent pe dezvoltarea sectorului privat”.

Prezent la eveniment, Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a vorbit despre o agendă de reforme „ambițioasă” care ar transforma R. Moldova „într-o țară în care a face afaceri este ușor și atractiv”.

„Dezvoltarea economică durabilă continuă să fie prioritatea noastră principală, iar sectorul privat joacă un rol crucial în acest efort”, a spus Alaiba, adăugând că partenerii de dezvoltare precum Banca Mondială au un rol important în acest proces.

Ministrul a reafirmat că R. Moldova are nevoie de o creștere economică accelerată de 8-10% anual, în următorii ani.

„Nu ne putem permite să operăm cu termeni modești [...] Acest memorandum ne ajută să reflectăm și să identificăm domeniile în care să intervenim”, a adăugat Alaiba.

Adițional, raportul MET a venit cu un document ce vizează explorarea căilor de dezvoltare a sectorului industrial al R. Moldova. Potrivit analizei, R. Moldova ar putea să-și modernizeze baza industrială în două domenii diferite, dar sugestive pentru economia țării: sectorul automobilistic și cel farmaceutic. Ministrul a confirmat că sectorul industrial „a fost ignorat în ultimele trei decenii” și își propune să majoreze contribuția acestuia la PIB cu cel puțin 3% în următorii trei ani.

În total, Banca Mondială a acordat Republicii Moldova peste 2,1 miliarde de dolari pentru mai mult de 70 de operațiuni.

În prezent, portofoliul de țară include 14 proiecte active, cu un angajament total de 849 milioane de dolari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

S-au numărat toate voturile: Georgescu și Lasconi - în turul 2 al prezidențialelor din România

Independentul Călin Georgescu câștigă primul tur al prezidențialelor din România la o diferență de aproape 4% față de președinta USR, Elena Lasconi, clasată pe poziția secundă (colaj foto).
Independentul Călin Georgescu câștigă primul tur al prezidențialelor din România la o diferență de aproape 4% față de președinta USR, Elena Lasconi, clasată pe poziția secundă (colaj foto).

Călin Georgescu, un candidat independent mai puțin cunoscut, cu vederi anti-occidentale și ultranaționaliste, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie, cu 22,94% din voturi, într-o victorie pe care presa românească și internațională o numește „șocantă”.

Pe locul al doilea s-a clasat cu 19,18 % din voturi Elena Lasconi, candidata formațiunii pro-vestice Uniunea Salvați România, care l-a depășit pe ultima „sută de metri” pe premierul social-democrat Marcel Ciolacu (19,15%).

Georgescu, un inginer agronom în vârstă de 62 de ani și Lasconi, fostă jurnalistă, primărița unui oraș din România (52 de ani) se vor confrunta în turul al doilea, la 8 decembrie.

Lasconi a câștigat în R. Moldova și în câteva județe din România (București, Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Iași), dar Georgescu a obținut cele mai multe voturi în multe alte regiuni din România și în diasporă (43,35%), mai ales în țări vest-europene.

Premierul social-democrat Marcel Ciolacu, cotat înaintea alegerilor cu prima șansă de victorie, dar clasat în cele din urmă numai pe locul al treilea, și-a dat demisia luni din fruntea partidului său.

Ca și la primul tur, în turul al doilea în străinătate, inclusiv în R. Moldova, se va putea vota începând de vineri - adică din 6 decembrie, la prânz, și până duminică, 8 decembrie, la 21.

Victoria în primul tur a lui Georgescu, care nu figura printre candidații cu șanse în sondaje și a fost îndepărtat în trecut pentru poziții prea radicale din partidul naționalist AUR, a fost pusă de unii observatori pe seama publicității politice mascate de care a avut parte pe rețelele sociale, în primul rând pe Tik Tok, dar și a neîncrederii multor alegători în curentele politice consacrate.

Primul politician cunoscut care l-a felicitat pe Georgescu pentru victorie a fost liderul pro-rus al socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon, care a spus că românii ar fi pus pe primul loc prin votul lor „interesul național”.

Victoria neașteptată a lui Georgescu vine cu doar o săptămână înaintea alegerilor parlamentare din România, făcându-i pe unii suporteri ai orientării euroatlantice a țării din UE și NATO să se teamă de o continuare, la nivel de partide, a tendinței de respingere a acestei apartenențe.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

ANI: Ilan Șor nu a declarat o avere de peste 10 milioane lei

Părăsind Moldova în 2019, fugarul Ilan Șor comunică cu electoratul său doar online.
Părăsind Moldova în 2019, fugarul Ilan Șor comunică cu electoratul său doar online.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că oligarhul fugar Ilan Șor nu a trecut în declarațiile de venit circa 10 milioane de lei, în decurs de șapte ani. Inspectorii propun ca acestuia să i se interzică să dețină funcții publice și să-i fie confiscată averea nedeclarată.

ANI a emis actul de constatare pe numele lui Ilan Șor la 25 noiembrie. Inspectorii i-au verificat veniturile și cheltuielile începând cu 2015, când a devenit primar de Orhei. De asemenea, au examinat declarațiile sale de venit, în perioada în care a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (din 2019 până în 2022). Inspectorii spun că nu au reușit să afle poziția lui Șor în legătură cu aceste verificări, deoarece scrisorile pe care le-au trimis la domiciliul său din Moldova au fost întoarse expeditorului.

Inspectorii ANI afirmă că, în anul 2015, cheltuielile lui Ilan Șor și ale membrilor familiei sale au depășit veniturile oficiale de aproape 47 de ori, și au constituit 6,4 milioane de lei. Ei au găsit alte 4,3 milioane de lei venituri nedeclarate din 2016 până în 2022. Potrivit ANI, Șor își alimenta conturile bancare cu numerar, pe care nu l-a indicat în declarațiile de venit. Inspectorii au mai arătat că Șor a împrumutat aproximativ 46 de milioane de lei de la mama sa vitregă, Ilona Șor, din 2015 până în 2022. De asemenea, în timpul perioadei de audit, familia Șor a vândut un apartament pentru suma de 3,6 milioane de lei.

ANI a concluzionat că oligarhul nu a indicat cel puțin trei imobile în declarațiile sale de venit. Inspectorii au obținut o parte din informații consultând cererea soției lui Șor (interpreta rusă Jasmine) privind obținerea cetățeniei moldovenești contra investiții. Astfel, ei au constatat că, în 2019, Ilan Șor nu a indicat în declarațiile sale de venit 24 de milioane de ruble (aproximativ 7,1 milioane de lei), pe care Jasmine le-a încasat din vânzarea a două imobile.

După ce au finalizat auditul, inspectorii ANI au declarat că vor merge în instanță și vor cere confiscarea proprietăților pe care Șor le-a obținut ilegal. De asemenea, aceștia vor să îi interzică lui Șor, pentru o perioadă de trei ani, să dețină funcții publice, inclusiv cele de primar și deputat.

Orhei: Compensațiile vin din bugetul local, mulțumirile merg la Șor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:56 0:00

***

Ilan Șor a devenit primar de Orhei în 2015, la câteva luni după ce a fost acuzat de complicitate la furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2014. Șor a condus Partidul Ravnopravie, pe care l-a redenumit după numele său în octombrie 2016.

În februarie 2019, Șor a devenit deputat în Parlament, însă numai peste câteva luni, în iunie, a fugit din Moldova împreună cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat de la guvernare. Șor și-a câștigat al doilea mandat de deputat în alegerile parlamentare anticipate din 2021, în timp ce se ascundea în Israel de justiția moldoveană.

În aprilie 2022, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit pe Șor vinovat de complicitate la furtul miliardului și l-a condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare. În luna iunie a aceluiași an, Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a dizolvat Partidul Șor, constatând că acesta utiliza în mod regulat fonduri din surse dubioase și amenința sistemul democratic al Republicii Moldova. În baza deciziei Curții Constituționale, lui Șor i-a fost retras mandatul de deputat și nimeni din fostul partid Șor nu a fost autorizat să îi ia locul.

În 2023, Șor s-a mutat din Israel în Rusia, de unde critică în mod regulat partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate și pe președinta Maia Sandu.

Șor pledează nevinovat pentru complicitate la furtul miliardului, iar avocații săi au contestat verdictul la Curtea Supremă de Justiție.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noul parlament al Georgiei, în ședință inaugurală. Opoziția și președinta o boicotează

Parlamentarii puterii din Georgia la începutul sesiunii, 25 noiembrie 2024.
Parlamentarii puterii din Georgia la începutul sesiunii, 25 noiembrie 2024.

Parlamentul georgian nou ales s-a întrunit luni în sesiune inaugurală. Parlamentarii opoziției și președinta țării n-au participat, iar mii de protestatari s-au adunat afară, acuzând din nou partidul de guvernământ de fraudarea votului sub influența Rusiei.

Alegerile din 26 octombrie, care au menținut la putere partidul Visul Georgian, au fost văzute în general ca un referendum privind eforturile țării de a adera la Uniunea Europeană, notează Associated Press.

Partidele de opoziție au refuzat să participe la inaugurarea de luni, așa că doar 88 de membri ai partidului Visul Georgian au fost prezenți în sală la prima sesiune a parlamentului de 150 de locuri.

Nika Melia, liderul Coaliției pentru schimbare, a promis că opoziția „va face totul pentru a învinge așa-numitul guvern, guvernul autoproclamat".

„Aceasta este lupta dintre cei care cer libertate și cei care încearcă să consolideze regimul profund autoritar", a mai spus el.

Președinta Salome Zurabișvili, care a respins rezultatele oficiale ale alegerilor din octombrie și a refuzat să recunoască legitimitatea parlamentului, nu a participat la sesiunea de deschidere.

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili.

Zurabișvili, a cărei funcție este mai mult ceremonială, a declarat pe X că parlamentul este neconstituțional, date fiind dovezile de fraudă electorală - așa că ea nu își va îndeplini datoria constituțională de a-l inaugura. Zurabișvili a depus mai înainte o plângere la Curtea Constituțională, susținând că două principii fundamentale garantate de constituție - secretul votului și universalitatea acestuia - au fost încălcate.

Câteva mii de protestatari s-au adunat în fața parlamentului pe o vreme ploioasă, luni, la Tbilisi, față în față cu forțele de ordine.

„Guvernul ne-a furat alegerile", a declarat studentul Vaho Sebiskveradze. „ Și nu este vorba doar despre alegeri - este vorba despre furtul viitorului european de la poporul georgian, națiunea georgiană și tineretul georgian."

Un participant la protestul din 25 noiembrie de la Parlamentul din Tbilisi (și câinele său).
Un participant la protestul din 25 noiembrie de la Parlamentul din Tbilisi (și câinele său).

Comisia Electorală Centrală a declarat că Visul Georgian a câștigat aproximativ 54% din voturi în octombrie. Liderii săi au respins afirmațiile opoziției privind frauda.

Observatorii electorali europeni au declarat că alegerile au avut loc într-o atmosferă de „dezbinare" marcată de cazuri de mită, vot dublu și violență fizică.

Criticii au acuzat Visul Georgian - înființat de Bidzina Ivanișvili, un miliardar care și-a făcut averea în Rusia - că devine din ce în ce mai autoritar și pro-rus. Recent, partidul a promovat legi similare cu cele utilizate de Kremlin pentru a reduce libertatea de exprimare și drepturile LGBTQ+.

În iunie, Uniunea Europeană a suspendat pe termen nelimitat procesul de aderare a Georgiei, după ce parlamentul țării a adoptat o lege care impune organizațiilor care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „urmărind interesele unei puteri străine", la fel ca într-o lege rusă folosită pentru a discredita organizațiile care critică guvernarea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Familiile copiilor cu dizabilități vor primi câte 3.300 de lei la sfârșit de an

Peste 11 400 de familii din R. Moldova care au copii cu dizabilități vor beneficia de plăți unice la sfârșitul acestui an.
Peste 11 400 de familii din R. Moldova care au copii cu dizabilități vor beneficia de plăți unice la sfârșitul acestui an.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va acorda plăți unice, în valoare de 3.300 de lei, familiilor care au copii cu dizabilități severe, accentuate și medii. Astfel, peste 11 400 de familii din R. Moldova vor beneficia de aceste îndemnizații.

Familiile beneficiare vor primi notificări din partea Guvernului, în care vor fi anunțate cum își pot ridica plățile. Decizia face parte din noul pachet de suport al ministerului, elaborat cu susținerea Programului Alimentar Mondial (PAM).

Plata va fi disponibilă la oficiile poștale din toată țara de la data de 10 decembrie. Pentru a beneficia de plata unică, părintele sau reprezentantul legal al copilului care primește alocația socială va trebui să prezinte buletinul de identitate la oficiul poștal.

Autoritățile au avut un program similar și în 2023. În decembrie anul trecut, ministerul a oferit câte 5 000 de lei celor 3 019 de familii care au la îngrijire și supraveghere copii cu dizabilități severe.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Avion cargo DHL, prăbușit în Lituania. A murit un membru spaniol al echipajului

Imagini de la locul prăbușirii avionului, luni dimineață.
Imagini de la locul prăbușirii avionului, luni dimineață.

Un avion de marfă DHL s-a prăbușit la apropierea de un aeroport din capitala Lituaniei, Vilnius, și a lovit o casă luni dimineață, omorând un membru spaniol al echipajului. Cauza prăbușirii este în curs de investigare.

O înregistrare video de supraveghere a unei companii din apropiere a arătat avionul coborând normal în timp ce se apropia de aeroport, iar apoi explodând într-o minge uriașă de foc în spatele unei clădiri. Momentul impactului nu a putut fi văzut în înregistrarea video, notează Associated Press.

Șeful serviciului de pompieri a declarat că avionul a „derapat” câteva sute de metri, iar fotografiile au arătat fum ieșind dintr-o clădire avariată, într-o zonă cu copaci.

Ingrida Šimonytė, prim-ministra Lituaniei.
Ingrida Šimonytė, prim-ministra Lituaniei.

„Din fericire, în ciuda faptului că prăbușirea a avut loc într-o zonă rezidențială, nu s-au pierdut vieți în rândul populației locale", a declarat prim-ministra Ingrida Šimonytė după întâlnirea cu salvatorii.

Echipele de salvare au izolat zona, iar fragmente din avion, în culoarea galbenă caracteristică companiei, au putut fi văzute printre resturile împrăștiate la locul accidentului.

Avionul cargo transporta patru persoane când s-a prăbușit la ora locală 5:30 dimineața. O persoană, un cetățean spaniol, a fost declarată moartă, iar ceilalți trei membri ai echipajului - un spaniol, un german și un lituanian - au fost răniți, a declarat Ramūnas Matonis, șeful departamentului de comunicare al poliției lituaniene, într-un e-mail.

Aeronava DHL era operată de Swiftair, un contractor cu sediul la Madrid. Nici DHL, nici Swiftair nu au oferit comentarii imediate.

„Oamenii au fost evacuați”

„Infrastructura rezidențială din jurul casei lovite era în flăcări, iar casa a fost ușor avariată, dar am reușit să evacuăm oamenii", a declarat Renatas Požėla, șeful Departamentului de Pompieri și Salvare.

Radiodifuzorul public lituanian LRT, citând un oficial de urgență, a declarat că două persoane au fost duse la spital după accident, iar una a fost declarată moartă.

Persoana care a fost ucisă era membru al echipajului de zbor, dar nu pilotul, au declarat oficialii. Pompierii au eliberat doi piloți din cabina de pilotaj, dintre care unul a fost rănit mai grav, potrivit comisarului general al poliției lituaniene Arūnas Paulauskas.

Acesta a declarat că anchetatorii iau în considerare cauze posibile, inclusiv defecțiuni tehnice și erori umane, și nu au exclus posibilitatea unui act terorist.

Prim-ministra a avertizat împotriva speculațiilor, afirmând că anchetatorii au nevoie de timp pentru a-și face treaba.

„Agențiile responsabile lucrează cu sârguință", a declarat Šimonytė. „Îi îndemn pe toți să aibă încredere în capacitatea autorităților de anchetă de a desfășura o investigație amănunțită și profesionistă într-un interval de timp optim. Numai aceste investigații vor scoate la iveală adevăratele cauze ale incidentului - speculațiile și presupunerile nu vor ajuta la stabilirea adevărului."

Avioane cargo la Leipzig, Germania, 25 noiembrie 2024.
Avioane cargo la Leipzig, Germania, 25 noiembrie 2024.

Autoritatea aeroportuară lituaniană a identificat aeronava ca fiind un avion cargo DHL care sosea din orașul german Leipzig, un important centru de transport de marfă.

Datele de urmărire a zborului de la aplicația FlightRadar24, analizate de AP, au arătat că aeronava a virat spre nordul aeroportului, pregătindu-se pentru aterizare, înainte de a se prăbuși la puțin peste 1,5 kilometri de pistă.

În momentul prăbușirii, temperatura aerului la aeroport cam la limita înghețului, cu cer noros înainte de răsăritul soarelui și vânt de aproximativ 30 km/h.

Boeingul 737 avea 31 de ani, adică destul de vechi, potrivit experților, deși acest lucru nu este neobișnuit pentru zborurile cargo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Parlicov discută cu Gazprom. Bruxellesul vrea să ajute mai departe Moldova să-și reducă dependența de gazele din Rusia

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, merge luni la St. Petersburg, la invitația Gazprom. Este o primă vizită a unui demnitar moldovean în Rusia în trei ani.
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, merge luni la St. Petersburg, la invitația Gazprom. Este o primă vizită a unui demnitar moldovean în Rusia în trei ani.

Comisia Europeană a cerut Chișinăului să pregătească toate planurile necesare înainte de așteptata oprire a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina spre regiunea transnistreană și a spus că este gata să ofere sprijin, dacă va fi nevoie, pentru a garanta securitatea energetică a R. Moldova.

Surse din Comisie au spus Europei Libere că executivul UE colaborează cu R. Moldova „pentru a asigura pe timpul acestei ierni securitatea energetică” a țării candidate, dar și „progresul ei către un sistem energetic mai modern și mai curat”, precum și „reducerea dependenței de importurile de energie din Rusia”.

Ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, călătorește pe 24 noiembrie la St. Petersburg pentru convorbiri cu Gazporm despre cum pot fi continuate livrările de gaze rusești în regiunea transnistreană, după ce, la 1 ianuarie, expiră un acord de tranzit prin Ucraina.

R. Moldova spune că nu mai cumpără gaze rusești pentru consumul de pe malul drept al Nistrului, dar aceste gaze sunt vitale pentru consumatorii din regiunea transnistreană, inclusiv gospodăriile și sectorul industrial, dar și centrala electrică de la Cuciurgan. Astăzi, malul drept își acoperă 80% din consum cu electricitate produsă la Cuciurgan cu gaze rusești, iar alternativele ar fi mai costisitoare și mai nesigure.

Alte surse, din serviciul diplomatic al UE, au spus Europei Libere săptămâna trecută că sunt la curent cu dilemele Chișinăului și cu decizia de a discuta cu Gazprom.

Kievul a spus de mult timp că nu vrea reînnoirea acordului cu Gazprom, care a reglementat în ultimii cinci ani tranzitul de gaze rusești. În afară de R. Moldova, mai pot fi afectate alte câteva țări din UE încă dependente de gazele rusești – Ungaria, Slovacia, Austria. Ucraina spune că Rusia folosește pentru războiul împotriva sa câștigurile din aceste livrări. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG