Linkuri accesibilitate

Ştiri

În Minsk, poliția a reținut sute de participante la un protest împotriva președintelui Alexandr Lukașenka

Poliția din Belarus a reținut sute de femei participante la un marș de protest împotriva președintelui Alexandr Lukașenka, la Minsk. La demonstrația de sâmbătă au luat parte câteva mii de femei, dintre care unele s-au ciocnit cu forțele de ordine care au încercat să blocheze marșul. Sute de femei au fost luate pe sus și urcate în dube de poliție. Viasna, o organizație pentru drepturile omului din Belarus, a evaluat la 300 numărul femeilor arestate. Multe din personalitățile din conducerea opoziției din Belarus sunt femei, inclusiv candidata prezidențială Svetlana Țihanovskaia, refugiată în Lituania, și liderele arestate ale Consiliului Coordonator, Maria Kalesnikava și Lilia Vlasova.

Vezi ultimele știri ale zilei

România: cinci ani de la drama din clubul „Colectiv”

Comemorarea incendiului de la clubul colectiv, anul trecut, la București, octombrie 2019.

La cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei „Colectiv GTG 3010”, se declară dezamăgit că nu există încă o decizie definitivă în justiţie, că nu a fost construit un centru pentru mari arşi şi că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice, relatează G4media.

Jean Chelba: „Pentru mine n-au trecut trei ani, totul s-a întâmplat ieri”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:31 0:00

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis va semna astăzi legea prin care supraviețuitorii incendiului de la clubul „Colectiv” vor fi tratați gratuit toată viața.

În pofida pandemiei, volumul remitențelor a crescut cu peste 48% în septembrie

Volumul remitențelor, în septembrie, a crescut cu pe 48% față de aceeași lună a anului trecut, arată sit-ul Bizlaw, ajungând la aproape 150 de milioane de dolari.

Este vorba de banii transferați prin bănci, bani care provin în cea mai mare parte din Uniunea Europeană (47,3%), CSI (14,8%) și restul lumii (37,9%). Date care contrazic speculațiile că volumul remitențelor o să scadă mult din cauza crizei economice provocată de pandemia de coronavirus.

Potrivit Băncii Naționale, în primele 9 luni ale anului, volumul remitențelor a crescut cu 18,5 la sută, ajungând la puțin peste un miliard de dolari, relatează Radio Chișinău.

Belarus închid temporar granițele terestre

Belarus - protestul de solidaritate al studenților de la medicină, Minsk, 29 octombrie 2020.

Ministrul de interne din Belarus a fost îndepărtat din funcție după ce declarase în publică că poliția ar putea recurge la muniție de război împotriva manifestanților care contestă realegerea președintelui Alexandr Lukașenka, pentru că aceste prosteste ar fi luat „trăsături terotiste”.

Ministerul a fost preluat de fostul șef al poliției din Minsk, centrul protestelor anti-prezidențiale izbucnite imediat după scrutinul din 9 august. Fostul ministru de interne a devenit consilier prezidențial pentru regiunea Hrodna iar fostul său adjunct a devenit consilier prezidențial la Minsk. Totodată, fostul șef al KGB-ului a preluat funcția de consilier prezidențial în regiunea vestică Brest – toate numiri care par să indice o nouă strategie a președintelui Lukașenka de a-și întări controlul asupra provinciei, prin numirea unor apropiați în funcții cheie.

Pe de altă parte, autorităţile belaruse au anunţat joi închiderea temporară a frontierelor terestre cu Lituania, Letonia, Ucraina şi Polonia, invocând lupta împotriva pandemiei de coronavirus. Personalul diplomatic şi camioanele de transport internaţional de mărfuri nu vor fi afectate de aceste restricţii.

Aeroportul din Minsk rămâne deschis pentru zboruri internaţionale.

Lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania.
a apreciat că restricţiile anunţate joi demonstrează "slăbiciunea regimului" belarus, acuzând Minsk-ul că vrea "să izoleze" ţara.

De la alegerile din 9 august, zeci de mii de belaruși protestează fără întrerupere împotriva falsificării scrutinului, cer noi alegeri și eliberarea tuturor deținuților politici. Între timp, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat că nu recunsc rezultatul alegerilor prezidențiale, câștigate - potrivit rezultatelor oficiale - de Alexandr Lukașenka cu peste 80% din voturi.

Georgia: zeci de mii participă la ultimul miting electoral al opoziției

Tbilisi: participații la mitigul electoral al opoziției, înainte de alegerile generale din Geoorgia, joi, 29 octombrie 2020.

Zeci de mii de susţinători ai opoziţiei din Georgia s-au adunat la Tbilisi joi seară, cu două zile înaintea alegerilor legislative în care speră să îndepărteze de la putere partidul de guvernare, „Visul georgian”.

Georgienii votează sâmbătă într-un scrutin legislativ care ar putea vedea ori victoria, fără precedent, a aceluiași partid pentru a treia oară consecutiv (este vorba de partidul de guvernământ „Visul georgian”), ori revenirea la putere a fostului președinte în exil, Mikhail Saakașvili. Opoziția este condusă acum de partidul fostului președinte iar Mişcarea Naţională Unită (MNU), a promis că Saakașvili va fi numit prim-ministru dacă opoziţia va ieşi învingătoare.

Potrivit sondajelor însă, „Visul georgian” (partidul celui mai bogat om din Georgia și fost premier, Bidzina Ivanișvilli) are șanse de a câștiga pentru a treia oară consecutiv alegerile parlamentare de sâmbătă.

Este de așteptat ca în legislativ, anul acesta, să intre mai multe partide după amendarea legii electorale și trecerea la sistemul mixt, între liste de partid și deputați aleși direct în circumscripții. Mai mult, dacă un partid are mai puțin de 40% din voturi, este obligat să formeze un guvern de coaliție.

SUA: la cinci zile de alegerile prezidențiale, nou record de infectări cu Covid-19

Pe 3 noiembrie în Statele Unite au loc alegeri prezidențiale, dominate de pandemia de coronavirus.

În Statele Unite s-a stabilit un nou record de noi infectări cu coronavirus într-o zi: joi s-au raportat 86.600 de cazuri noi, față de 85 de mii, recordul negativ de vinerea trecută. În decursul săptămânii, media a fost de 75 de mii de noi cazuri pe zi, informează NYT.

Unul din efectele directe ale pandemiei este numărul extrem de mare de alegători care au votat anticipat în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, în care actualul președintele republican Donald Trump se confruntă cu fostul vicepreședinte democrat Joe Biden.

Numărul persoanelor care au votat anticipat a depăşit joi 80 de milioane, asta înseamnă că, înainte cu cinci zile de data scrutinului, au fost exprimate aproape 60% din totalul voturilor numărate la alegerile din 2016.

Donald Trump este în urma lui Joe Biden în sondajele naţionale, însă cursa este mai strânsă în unele state cheie, pe care candidaţii trebuie să le câştige pentru a ajunge la Casa Albă.

Covid-19: Franța intră de vineri în carantină națională

Parisul în prima noapte de carantină națională, vineri 30 octombrie 2020

În Europa crește, în ritm alarmant, numărul de noi infectări, guvernele fiind puse în situația de a recurge din nou la măsuri sanitare excepționale pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.

În Franța, vineri, intră în vigoarea carantina generală, cu interdicție de circulație pe timpul nopții și limitarea circulației, ziua, la deplasările stric necesare, făcute cu declarații pe propria răspundere. Măsuri similare cu cele din primăvară, cu excepția faptul că de această dată, grădinițele și școlile rămân deschise.

În Germania, de luni, intră în vigoare o carantină parțială – restaurantele, barurile, teatrele și cinematografele se închid până la sfârșitul lunii, contactele sociale trebuie limitate la maxim, se recomandă din nou ca toată lumea care poate să lucreze de acasă.

Cancelara Angela Merkel a prezentat joi în parlament noile reguli, decise împreună cu premierii landur-ilor, unde au fost criticate de opoziția de extrema dreapta „Alternativa pentru Germania”. Este de așteptat ca în unele landuri, anumite restricții sanitare, mai ales cele care ating restaurantele și hotelurile, să fie contestate în justiție.

Joi, în Germania s-a înregistrat un nou record de infectări cu noul coronavirus, au fost raportate peste 16.700 de cazuri. A crescut mult și numărul de spitalizări, așa că în acest moment, peste două-treimi din paturile de la terapie intensivă sunt ocupate.

De la declanșarea pandemiei, s-au înregistrat aproape 500 de mii de cazuri de Covid-19. Numărul deceselor legate de Covid-19 este acum de peste 10 mii.

Parlamentul spaniol a prelungit starea de urgență până la începutul lunii mai a anului viitor, oferind regiunilor autoritatea legală de a institui măsuri de carantină la nivel local și impune restricții de călătorie pentru a preveni răspândirea coronavirusului.

Spania este una dintre cele mai afectate țări de coronavirus din Europa, înregistrând peste 3 milioane de infecții .

UE: vaccinurile anti-Covid vor fi distribuite „în același timp, și în aceleași condiții”

Președinta Comisiei Europena, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel, Bruxelles, 29octombrie 2020.

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a declarat joi, că viitoarele vaccinuri anti-Covid-19 vor fi disponibile pentru toate statele „în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii", în funcţie de numărul populaţiei. Vorbind la o conferință de presă, după summitul online dedicat coordonării strategiei europene în lupta cu pandemia, von der Leyen a mai anunțat că se începe de acum pregătirea unei campanii de vaccinare masivă în toate țările UE. Comisia Europeană este în discuţii cu patru companii pentru a asigura potenţiale vaccinuri, după ce a încheiat deja înţelegeri privind oferte de furnizare cu alte trei companii (AstraZeneca, Sanofi şi Johnson & Johnson).

Von der Leyen (de profesie medic) a mai anunțat că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei.

Pentru a facilita aceste transferuri, statele „trebuie să ofere date exacte şi în timp real" la nivel european „pentru o mai bună coordonare”. Se lucrează și pentru validarea în scurt timp, la nivelul Uniunii, a testelor rapide de Covid-19 în scopul de a proteja libera circulație în spațiul comunitar.

R. Moldova: crește constant numărul de noi infecții cu Codiv-19

Cantemir.

Cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale de duminică. în R. Moldova se înregistrează o creștere constantă a numărul de noi cazuri de contaminare cu coronavirus dar pentru moment, spre deosebire de alte țări europene, nu s-au anunțat noi măsuri antiepidemice.

Joi s-au înregistrat 912 noi cazuri de infectare, față de puțin peste 300 câte erau la începutul săptămânii. Tot ieri s-au anunțat și 18 noi decese legate de Covid-19, ridicând totalul la 1.747.

Mai multe guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale

Președintele francez Emmanue Macron anunțînd la televizor miercuri 28 octombrie noile măsuri de securitate sanitară din Franța.

Ca urmare a creșterii masive a numărului de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus dar și a deceselor legate de Covid-19, mai multe guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale, așa-numitul „lockdown”.

În Franța se impune carantina națională cu începere de vineri. Cancelarul german Angela Merkel le-a spus joi legislatorilor germani că Germania este pusă în fața unei „situații dramatice”, din cauza înmulțirii cazurilor de infectare cu boala Covid-19 în întreaga țară, și că de luni luni 2 noiembrie, în Germania se va închide aproape tot.

Numărul de noi infectări zilnice este însă în scădere în Cehia, unde autoritățile au impus o carantină totală - peste 10.000 joi, față de peste 15.000 miercuri. În Republica Moldova s-au înregistrat joi 912 cazuri noi în ultimele 24 de ore, iar în România peste 6.000

Emmanuel Macron: Franța nu va renunța la valorile sale

Președintele Emmanuel Macron și primarul Nisei Christian Estrosi la locul crimei de la catedrala Notre Dame de la Nisa, 29 octombrie 2020.

Președintele Franței Emmanuel Macron a promis că Franța nu va renunța la valorile sale, după ce un atacator a ucis cu un cuțit trei persoane joi la bazilica Notre Dame de la Nisa.

Macron le-a cerut de asemenea franceziloor de toate confesiunile să „nu se lase pradă spiritului diviziunii”, după crima din 29 octombrie.

Vorbind la locul atacului de joi de la Nisa, Macron a spus că Franța a fost atacată din cauza valorilor ei, din cauza gustului pentru libertate al francezilor, și din cauza capacității francezilor de a avea libertate de credință pe pământul lor.

„Și o spun cu toată claritatea: nu vom ceda!”, a mai afirmat președintele francez.

Atacatorul a intrat în catedrală, l-a înjunghiat pe paznic, a decapitat o femeie în vîrstă și a rănit grav o altă femeie, care a decedat ulterior într-o cafenea învecinată.

Nu e deocamdată clar care a fost motivul acestui atac, dar primarul Nisei Christan Estrosi a spus că în momentul în care era arestat, după ce fusese rănit de poliție, atacatorul striga „Allah Aqbar” (Dumnezeu e cel mai mare).

Estrosi a comparat atacul de la Nisa cu decapitarea în 16 octombrie a profesorului Samuel Paty, pentru că le-a arătat elevilor săi caricaturi ale profestului Mahomed la o lecție despre libertatea de expresie.

După asasinarea lui Paty, autoritățile franceze au dat din nou voie să se afișeze caricaturile lui Mahomed, acțiune considerată blasfemie în lumea islamică, fapt care a generat reacții adverse în țările musulmane.

Emmanuel Macron a primit condoleanțe de la secretarul general al Națiunilor Unite, și de la președinții Statelor Unite și Rusiei, care au condamnat atacul de la Nisa.

Șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a condamnat și ea crima de la Nisa, incident calificat de primarul Nisei drept de sorginte „islamo-fascistă”.

Numind atacul brutal și odios, van der Leyen a spus că întreaga Europă e solidară cu Franța și rămîne unită și hotărîtă în fața „barbariei și fanatismului”.

În 2016, Nisa a fost scena unuia din cele mai sângeroase atacuri teroriste din Franța, după ce un tânăr originar din Tunis a intrat cu camionul în mulțimea ce sărbătorea Ziua Națională a Franței, ucigând 86 de persoane.

Vladimir Putin: Rusia e gata să conlucreze cu orice președinte american

Vladimir Putin, Moscova 29 octombrie 2020.

Președintele rus Vladimir Putin spune că țara sa e gata să conlucreze orice președinte american, indiferent de cine va cîștiga alegerile prezidențiale de săptămâna viitoare.

„Analizăm toate evoluțiile. Vom accepta orice decizie a poporului american și vom lucra cu orice administrație. Sper ca decizia să fie bine cântărită,” a declarat Putin la o sesiune plenară a VTB Capital Forum „Russia Calls” la Moscova

Președintele rus a refuzat să aprofundeze subiectul alegerilor prezidențiale americane, notînd doar că orice ar spune el partenerii americani ai Rusiei vor încerca probabil să se agațe de imaginarul amestec al rușilor în procesul electoral din Statele Unite.

Agențiile de informații americane au ajuns la concluzia că Moscova s-a amestecat în scrutinul prezidențial din 2016, cu scopul de a-l sprijini pe Donald Trump, inclusiv prin piratarea campaniei de atunci a rivalei lui Trump, Hilary Clinton. Moscova a negat acuzația.

În septembrie 2020 au existat noi semne legate de hackeri ruși, odată cu punerea sub acuzare a unui rus pentru furt de identități americane, ca parte a amestecului în alegeri, și impunerea de sancțiuni unui politician cu legături rusești pentru răspîndirea de dezinfomări.

Donald Trump concurează cu Joe Biden în alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, iar Rusia a negat că ar încerca să se amestece în campanie.

Covid-19: Angela Merkel spune că Germania e pusă în fața unei „situații dramatice”

Angela Merkel, Berlin, 29 octombrie 2020.

Cancelarul german Angela Merkel le-a spus joi legislatorilor germani că Germania este pusă în fața unei „situații dramatice”, din cauza înmulțirii cazurilor de infectare cu boala Covid-10 în întreaga țară.

Într-un discurs ținut joi în fața Bundestagului, la o zi după ce a stabilit cu premierii celor 16 landuri germane înăsprirea restricțiilor, Merkel a spus că numărul de infectări a crescut vertiginos și că „o asemenea dinamică va împovăra instituțiile spitalicești în doar cîteva săptămâni.

„Ne afectează pe toți, fără excepție. Institutului pentru controlul bolilor Robert Koch a anunțat joi că Germania a înregistrat un număr de 17.774 de noi infectări în ultimele 24 de ore, cea mai înaltă cifră de la începutul pandemiei.

De luni 2 noiembrie, în Germania se vor închide barfurile, restaurantele, instituțiile culturale și locurile de distracție, studiourile de masaj, saloanele de cosmetică, sălile de gimnastice și bazinele de înot.

Meciurile de fotbal din Bundesliga vor avea loc fără spectatori, iau adunările publice vor fi limitate la membrii ai cel mult două gospodării, maximm 10 persoane.

Șefii executivi de la Facebook, Twitter și Google au avut un dialog în contradictoriu cu senatorii americani

Social media, imagine generică,

Șefii executivi de la Facebook, Twitter și Google au avut un dialog în contradictoriu cu senatorii americani la o audiere despre cenzură și rețelele de socializare care s-a transformat într-o dispută politică, cu doar cîteva zile înainte de alegerile americane din 3 noiembrie.

Audierea din Comisia pentru comerț din senatul american a fost convocată pentru a discuta reformularea legii comunicațiilor care protejează companiile social media împotriva litigiior legate de ce anume postează utilizatorii.

Discuțiile au devenit aprinse după ce legiutorii au pus în discuție puterea companiilor asupra diseminării știrilor și opoziția lor la reformă. Executivii celor trei companii social media și-au apărat poziția, au negat că fac cenzură și au avertizat împotriva eliminării așa-numitei Secțiuni 230, spunînx că asta ar afecta semnificativ modul cum comunică oamenii online.

Președintele american Donald Trump a cerut abrogarea Secțiunii 230, afirmînd că ea permite rețelelor de socializare să pună în practic politici ce le permit să modereze conținut cu care nu sînt de acord.

Biserica din lemn Sf. Mihail de la Praga a fost distrusă aproape în întregime într-un incendiu

Imagine de arhivă

Biserica din lemn Sfântul Mihail de la Praga a fost distrusă aproape în întregime într-un incendiu miercuri. Nu se cunoaște cauza incendiului și nu au fost victime.

Purtătorul de cuvînt al primăriei pragheze Vit Hofman a anunțat că se va organiza o chetă publică pentru restaurarea bisericii, unul din monumentele importante ale Pragăi.

Situată în grădina pragheză Kinsky, ca parte a Muzeului etnografic, în biserică se țieau slujbe și era frecventată de credincioși ortodocși români și moldoveni stabiliți la Praga.

Monumentul, construit în secolul 17, provine din satul Velké Loučky, acum în Ucraina, dar care a făcut parte din Cehoslovacia înainte de al Doilea Război Mondial. În 1929, a fost desfăcută bucată cu bucată, și reconstruită la Praga.

Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) a cerut poliției ungare să nu mai hărțuiască doi jurnaliști

Sigla Comitetului pentru protecția jurnaliștilor

Comitetul pentru protecția jurnaliștilor (CPJ) a cerut poliției ungare să nu mai hărțuiască doi jurnaliști chemați să dea declarații după ce au scris articole în care erau publicate imagini care arătaau vehicule militare parcate pe proprietatea unui prieten al premierului Viktor Orbán.

Potrivit CPJ, Gabriela Horn de la site-ul de investigații Atlatszo și Balazs Gulyas de la website-ul independent de știri Magyar Hang au fost interogați în legătură cu imaginile luate cu drona în care se dveau două vehicule militare parcate pe terenul unei companii al omului de afaceri și politicianului Lőrinc Mészáros, un prieten din copilărie al lui Orbán.

Horn și Gulyas au spus că poliția i-a audiat în calitate de martori într-o anchetă penală privind o presupusă adunare ilegală de informații, care dacă e dovedită poate fi pedepsită cu închiosoare de pînă la trei ani.

Poliția i-a întrebat care au fost sursele lor, de ce au crezut că vehicolele respective erau demne de a fi subiect de presă, și cine a autorizat publicarea articolelor scrise de ei.

CPJ numește ancheta poliției hărțuire, și spune că cei doi jurnaliști au dat dezvăluit infirmații de interes public. Unul din polițiști a declarat într-un e-mal către CPJ că ancheta poliției respectă legea.

Nisa: trei persoane ucise într-un atac bănuit „terorist”

Notre-Dames din Nisa, scena atacului cu cuțit, Franța, 29 octombrie 2020

În Franța, la Nisa, trei persoane au fost ucise într-un atac cu cuțitul, a anunțat poliția iar primarul orașului a declarat că totul indică „un atac terorist”, cu rădăcini „islamofasciste”.

Bilanțul final al atacului: trei morți, dintre care doi în interiorul bisericii (unul fiind chiar paznicul catedralei). A treia persoană a murit într-un bar unde fugise după ce fusese atacată catedrală, rănile dovedindu-se fatale, relatează cotidianul Nice Matin, preluat de G4media.

Ce este «separatismul islamic» al lui Macron și de unde a pornit disputa cu Erdogan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:14 0:00
Link direct

Suspectul a fost arestat imediat după atac iar procuratura anti-teroristă a deschis o anchetă penală.

În 2016, Nisa a fost scena unuia din cele mai grave atacuri teroriste din Franța când un tânăr originar din Tunis a intrat cu camionul în mulțime care sărbătorea Ziua Națională a Franței, ucigând 86 de persoane.

Interdicție de circulație pe timpul nopții la Philadelphia după două zile de proteste violente

Ciocniri între protestatari și poliție la Philadelphia, 27 octombrie 2020.

Oraşul american Philadelphia, zguduit de două nopţi de confruntări violente şi jafuri declanşate de moartea unui bărbat de culoare împuşcat de poliţie, a anunţat miercuri o interdicție de circulație pe timpul nopții. Totodată, primarul orașului a spus că va aduce Garda Națională ca să pună capăt jafurilor.

Philadelphia este cel mai mare oraș din statul Pennsylvania, unul din statele indecise care ar putea decide câștigătorul alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.

Cu o săptămână până la alegeri, preşedintele republican Donald Trump a subliniat miercuri responsabilitatea primăriei democrate pentru aceste violenţe.

„Ceea ce văd este teribil şi, sincer, primarul sau oricine le permite oamenilor să protesteze şi să jefuiască fără să-i oprească este teribil'', a spus preşedintele în cursul unui miting electoral la Las Vegas.

„Am mai pierdut un negru american” a deplâns, pe de altă parte, contracandidatul democrat Joe Biden incidentul de luni, atrăgând însă atenția că violența și jafurile sunt inacceptabile, indiferent de nedreptatea comisă.

Protestele au izbucnit luni după ce un tânăr negru, de 27 de ani, a fost ucis de poliție în plină zi. Tânărul, înarmat cu un cuțit, refuzase să asculte ordinele poliției dar ulterior familia a precizat că acesta era psihic labil.

Peste 170 de persoane au fost deja reținute și circa 50 de polițiști au fost răniți în ciocnirile violente cu protestatarii. Manifestațiile au început pașnic luni dar au degenerat în violență și jafuri când protestatarii au atacat un centru comercial și mai multe magazine.

Între timp, protestele antirasiale s-au extins la Washington, New York și Portland, statul Oregon.

Ca și în mai, când a fost ucis George Floyd într-o altercație cu poliția, și de această dată protestele pentru egalitatea rasială se îndreaptă împotriva ușurinței cu care poliția recurge la violență în cazurile în care sunt implicate persoane de culoare. Administrația Trump a fost acuzată de opoziția democrată și organizații civice că ar alimenta rasismul latent din societatea americană.

Final: negocierile privind condiționarea fondurilor europene de respectarea domniei legii

Cancelara germană Angela Merkel și premierul ungar Viktor Orban la summitul UE de la Bruxelles, 1 octombrie 2020.

Parlamentari europeni și reprezentanții președinției germane a UE discută din nou joi un acord care va lega accesul la fondurile europene de respectarea principiilor domniei legii, deschizând astfel și calea adoptării bugetului multianual al Uniunii, care include ajutoarele speciale pentru economiile lovite de efectele pandemiei de coronavirus. Un compromis „este fezabil”, au declarat surse diplomatice europene pentru EUObserver.

Inițiativa, de la bun început, s-a lovit de opoziția Poloniei și Ungariei, care se află deja în procesul de monitorizare, din cauza unor încălcări ale valorilor democratice fundamentale ale Uniunii Europene, cum ar fi independența justiție.

Totul depinde de măsura în care Germania (în numele guvernelor europene) va accepta stabilirea unui calendar clar al procesului de sancționare a țărilor care nu respectă principiile domniei legii, așa cum cer parlamentarii grupurilor Renew Europe (condus de partidul prezidențial francez) și al Verzilor.

Ucraina: Curtea Constituțională respinge unele prevederi ale legislației anti-corupție

Curtea Constituțională a Ucrainei, Kiev, mai 2019.

Curtea Constituţională din Ucraina a declarat neconstituţională o parte din legislaţia anticorupţie şi consideră că sancţionarea publicării de informaţii false în declaraţiile de avere ale oficialilor este excesivă.

Accesul public liber la declaraţiile de avere ale oficialilor a fost declarat de asemenea ilegal.

Activiştii anticorupţie au spus că decizia este un regres în lupta împotriva corupţiei. Totodată ar putea fi afectate reformele prevăzute de un acord cu Fondul Monetar Internaţional în valoare de cinci miliarde de dolari.

FMI a oprit o parte din bani din cauza îngrijorărilor privind performanţa Ucrainei în combaterea corupţiei şi implementarea reformelor.

Covid-19: Ucraina prelungește starea de urgență, Bulgaria închide școlile/universitățile

Kiev, octombrie 2020.

Guvernul ucrainean a prelungit miercuri până la 31 decembrie starea de urgenţă impusă în luna martie pentru a face faţă epidemiei de COVID-19, a anunţat premierul Denis Şmigal. Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai pentru a permite redresarea economiei. De atunci este prelungită periodic starea de urgenţă, denumită şi „carantina flexibilă'', procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice.

Ucraina, cu circa 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 363.075 de cazuri de COVID-19, dintre care 6.755 de decese, miercuri fiind confirmate 7.474 de noi îmbolnăviri şi 165 de decese.

Autorităţile bulgare au dispus începând de joi închiderea universităţilor şi a învăţământului secundar, printre alte măsuri antiepidemice luate după mai multe zile cu recorduri succesive de cazuri de COVID-19. Pentru ultimele 24 de ore, Ministerul Sănătăţii bulgar a raportat 2.569 de noi cazuri. Autorităţile avertizează că numărul tot mai mare al pacienţilor spitalizaţi şi de asemenea creşterea numărului cadrelor medicale infectate riscă să provoace un colaps al sistemului sanitar.

Anterior, autorităţile medicale de la Sofia au impus obligativitatea măştii atât în spaţiile publice închise, cât şi în cele deschise.

Franța intră în „lockdown”, Germania în carantină parțială

Cancelara germană Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron anunță noi măsuri drastice de limitare a contactelor sociale, 28 octombrie 2020

Ca urmare a creșterii masive a numărului de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus dar și a deceselor legate de Covid-19, o serie de guverne europene au decis să revină, total sau parțial, la măsura carantinei naționale, așa-numitul „lockdown”.

În Franța se impune carantina națională cu începere de vineri în timp ce Germania va aplica o serie de măsuri drastice de limitarea a contactelor sociale cu începere de luni, 2 noiembrie – evitând pentru moment carantina națională.

„Am decis că trebuie să reintrăm începând de vineri în izolarea care a stopat virusul. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul naţional", a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată. Oamenii vor trebui să rămână în locuinţe cu excepţia cumpărăturilor de bunuri esenţiale, deplasărilor la medic sau orei zilnice de mişcare în aer liber. Pe cât posibil se va lucra de acasă. Pentru a ieși pe stradă va fi nevoie, din nou, de o declarație pe proprie răspundere.

Noul "lockdown" va fi valabil cel puţin până la 1 decembrie. Președintele Macron a precizat însă că dacă în două săptămâni situaţia sanitară se va îmbunătăţi atunci guvernul va evalua posibilitatea de a redeschide anumite magazine considerate neesenţiale.

Franţa a raportat marţi 523 noi decese de noul coronavirus într-o singură zi, cel mai ridicat bilanţ zilnic din aprilie.

În Germania s-a înregistrat un nou număr record de noi infectări miercuri cu Covid-19, și anume aproape 17 mii. Cancelara germană Angela Merkel a convenit miercuri împreună cu premierii landurilor instituirea de noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească răspândirea pandemiei, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile.

Cancelara a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

România: crește numărul de noi infectări dar nu se preconizează o carantină națională

București: metrou sau autobuz, unde este mai sigur?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00

În România, s-au înregistrat miercuri noi recorduri negative, fiind anunțate peste 5.300 de noi cazuri de infectate cu coronavirus și 107 decese. A crescut și numărul persoanelor internate pe secții de terapie intensivă, la 861.

Mai multe: romania.europalibera.org

În acest context, premierul Ludovic Orban a declarant că obiectivul guvernului trebuie să fie oprirea creșterii numărului de cazuri de Covid-19, dar fără ca activitatea economică să fie afectată. Președintele Klaus Iohannis a apelat și el la populație să respecte regulile sanitare, ca să se evite necesitatea unei carantine naționale. În România, la începutul lunii decembrie, au loc alegeri generale.

UE vrea o coordonare a măsurilor antiepidemice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Joi are loc un summit online al Uniunii Europene, la care se va discuta despre evoluția pandemiei de coronavirus dar mai ales despre coordonarea măsurilor sanitare astfel încât să se evite o nouă limitare a libertății de circulație în Europa.

Miercuri, președintele Consiliului European, Charles Michel a pledat pentru „o uniunea a testelor și vaccinelor” în UE. Michel atrage atenția că ar trebui ca toate statele UE să omologheze și să facă accesibile aceleași teste rapide pentru Covid-19, ceea ce ar ușura întregul proces. Tot Michel pledează pentru stabilirea unei perioade unice, în toată Uniunea, de carantină și auto-izolare. În același apel, publicat de Charles Michel în „newsletter”-ul personal, președintele Consiliului European îndeamnă țările europene să colaboreze și la producerea și distribuirea unui viitor vaccin anti-Covid.

Tot miercuri, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut statelor membre în Uniunea Europeană să distribuie mai eficient datele legate de Covid-19, și să se asigure că diversele aplicații de urmărire sunt compatibile la nivelul Uniunii.

„Nu este momentul să ne relaxăm”, a adăugat von der Leyen – de profesie medic - cerându-le cetățenilor Uniunii Europene să reziste uzurii generate de măsurile luate pentru a opri creșterea numărului de infectări.

Guvernul suplimentează despăgubirile pentru agricultori

Cimișlia în vară, 2020.

Cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale, guvernul a decis să aloce suplimentar 24 de milioane de lei pentru achitarea compensațiilor agricultorilor care au înregistrat pagube din cauza secetei din acest an.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a recunoscut în ședința de miercuri a Executivului că din anumite motive, mai mulți agricultori, care au avut pierderi la recolta din acest an, nu au putut beneficia de compensații. Anterior, Guvernul a alocat 300 de milioane de lei pentru achitarea compensațiilor pentru pierderile înregistrate de agricultori din cauza calamităților naturale, relatează Radio Chișinău.

Cu trei zile înainte de alegeri, crește numărul cazurilor de Covid-19

Cantemir.

În R. Moldova s-au înregistrat miercuri 861 de cazuri noi de infecție cu COVID-19, aproape de trei ori mai multe față de luni, 26 octombrie, când se anunțaseră 308 cazuri noi. Astfel bilanțul total al infectărilor se ridica la 73 de mii 321.

Cele mai multe persoane testate pozitiv sunt din municipiul Chișinău – 331 de persoane și regiunea transnistreană – 133.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Constantin Rîmiș, a declarat la o conferință de presă, că se constată o majorare a cazurilor de infecție în raionale de nord a țării.

Pentru moment, nu s-au anunțat noi măsuri antiepidemice, în ajunul alegerilor prezidențiale de duminică, 1 noiembrie 2020.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG