Experta Alina Inayeh conduce o organizație de la București pentru promovarea democrației, întărirea societății civile și cooperării regionale în jurul Mării Negre, organizația Black Sea Trust for Regional Cooperation, care se află sub umbrela German Marshal Found. Sabina Fati a discutat cu Alina Inayeh despre Rusia și „vecinătatea apropiată”, România și relațiile acesteia cu R. Moldova (extrase)
Europa Liberă: Obiectivul declarat al Rusiei este să-și păstreze influența în statele desprinse de fosta URSS. Credeți că mai pot fi controlate - Ucraina, Moldova, Georgia – de la Moscova?
Alina Inayeh: „În mult mai mică măsură decât o făceau până acum. Dar, să nu uităm că atât în Georgia, cât și în Ucraina, cât și în Moldova, există conflicte înghețate și active prin care Rusia continuă să controleze politica externă și nu numai, și securitatea acestor țări. Până când aceste conflicte înghețate nu vor fi rezolvate sau nu vor dispărea într-un fel sau altul, Rusia va avea un deget în plăcinta moldoveană, în plăcinta ucraineană, în plăcinta georgiană.”
Europa Liberă: Și care ar fi soluția pentru cele trei state?
Alina Inayeh: „Soluțiile sunt diferite, pentru că și conflictele sunt diferite. Pentru Transnistria soluția este foarte simplă, dacă Rusia ar respecta Tratatul de la Istanbul, pe care l-am semnat acum 20 și ceva de ani, cu retragerea trupelor ruse, soluția ar fi imediată, rezolvarea ar fi imediată. Dar, ei bine, încă nu o pot face.”
Europa Liberă: Statele Baltice se află în pericol?
Pericolul dinspre Rusia este de natură cibernetică, este de o natură hibridă, este război informațional, războiul economic, mașinațiunile politice...
Alina Inayeh: „Da, bineînțeles că Statele Baltice se află în pericol. Nu numai Statele Baltice, noi cu toții ne aflăm în pericol. Pentru că nu vorbim numai de un pericol militar. Atunci când vorbim despre Rusia, nu vorbim despre un pericol militar, în pofida acumulării de arme din Crimeea, din Marea Neagră și așa mai departe. Pericolul dinspre Rusia este de natură cibernetică, este de o natură hibridă, este război informațional, războiul economic, mașinațiunile politice pe care Rusia le face în toate aceste țări și, în general, în Europa. Astea sunt pericole mult mai mari și mai iminente poate chiar decât pericolul militar.”
Europa Liberă: Care sunt riscurile în ceea ce privește România, de exemplu?
Alina Inayeh: „În ceea ce privește România, ca și pentru celelalte țări, în primul rând, întotdeauna există riscul unui atac cibernetic din partea Rusiei. Noi nu suntem total invulnerabili în fața acestor posibile atacuri cibernetice. Există, apoi, o foarte mare intensificare în ultimii doi ani, războiul informațional și mesajele care vin din partea Rusiei, mesajele anti-occidentale pe care Rusia le propagă în România atât prin propriile ei canale, cât și prin „idioții utili” și „oamenii utili care nu sunt idioți”, care propagă mesajele Rusiei. Toate acestea sunt pericole la adresa securității României și la adresa drumului și parcursului occidental al României.”
Europa Liberă: Vedeți deja efectele acestor mesaje?
Alina Inayeh: „Da, sigur că vedem efecte. În primul rând, uită-te puțin la discursul politic, la narațiunile politice și la dezbaterile politice. Și nu vorbesc doar de cele de la televizor. În general, discursul politic s-a schimbat, au apărut fracțiuni politice care au mesaje anti-occidentale, nu au neapărat un întreg discurs anti-occidental, dar au punctual mesaje anti-occidentale. Deci, influența acestui discurs se vede foarte, foarte clar în dezbaterile politice.”
Europa Liberă: Credeți că există politicieni care au devenit agenți de influență sau ei s-au lăsat convinși de aceste mesaje care au penetrat spațiul public românesc?
Alina Inayeh: „Nu cred că sunt agenți de influență. Când spun „agent”, mă gândesc la cineva care are un stat de plată la KGB sau la oricare altă formațiune de propagandă rusească. Nu, nu cred că sunt agenți. Numai că sunt politicieni, și nu numai în România, dar despre România vorbim, care au înțeles că acest mesaj anti-occidental prinde la electorat, acest mesaj anti-occidental poate aduce voturi, este un mesaj facil. Și îl folosesc, îl utilizează doar în scopuri electorale.
Din fericire, la alegerile euro-parlamentare s-a dovedit că acest mesaj nu prinde chiar atât de mult pe cât se credea. Și atunci sper ca în continuare politicienii să înceapă să renunțe un pic la el. Dar principalul motiv al folosirii acestui mesaj anti-occidental este câștigul electoral.”
Europa Liberă: Cum vedeți relațiile României cu Republica Moldova?
Alina Inayeh: „În acest moment, relațiile sunt foarte, foarte proaste. Și acest lucru nu cred că este niciun fel de noutate. România a jucat o carte greșită în Moldova. Mult nu a jucat nici o carte și când s-a hotărât să joace, a jucat o carte greșită. Și acest lucru este cunoscut, în primul rând, în societatea moldovenească și la nivelul oficial de moldoveni.”
Europa Liberă: Plahotniuc a fost cartea greșită?
Plahotniuc a fost cartea greșită, insistența noastră de a-l sprijini. (...) A fost un joc complet greșit și foarte miop...
Alina Inayeh: „Plahotniuc a fost cartea greșită, insistența noastră de a-l sprijini, crezând că statul lui la putere sau el însuși, persoana lui, asigură stabilitatea Moldovei și nealunecarea acesteia spre Rusia. A fost un joc complet greșit și foarte miop. Un joc în care noi nu am văzut de fapt nici ceea ce se întâmplă în Moldova la nivel de societate, la nivel de fracțiuni politice și nici ce se întâmplă în Europa și în America și cum sprijinul europenilor și americanilor către Moldova intră în coliziune directă cu cartea pe care noi ne-am încăpățânat să o jucăm.
Deci, la acest moment relația este proastă, jocul nostru a fost greșit. Cu toate acestea, există foarte multă deschidere din partea noului Guvern moldovean de a reseta această relație. Sper să existe aceeași deschidere și aceeași bunăvoință și din partea oficialilor de la București, atunci când vom ști cine sunt oficialii care tatonează politica externă a României.”
Europa Liberă: Există o strategie veche pe care România n-o pune în practică față de Republica Moldova – de pildă, aceea de a oferi energie electrică. Deși ar avea posibilitatea să treacă cu liniile de înaltă tensiune Prutul și să ofere energie Republicii Moldova, pentru ca aceasta să nu mai fie dependentă de Transnistria, totuși România cumva a evitat, n-a vrut să dea acest ajutor. E o chestiune intenționată – România dacă ar vrea să deschidă și să ajute Moldova într-un fel, ar putea să o facă foarte ușor, dar n-o face. N-a făcut-o până acum și nici nu există semnale că ar putea s-o facă de-acum încolo. Oare de ce?
Alina Inayeh: „Ar putea s-o facă de-acum încolo, este vorba doar de voință politică. Despre asta și spun – sper ca oficialitățile românești să aibă înțelepciunea de a reseta relația cu Republica Moldova. Și primul lucru care ar trebui făcut, dacă această resetare s-ar întâmpla, ar fi apropiere economică. Ceea ce ai spus tu este lucrul cel mai facil de făcut, dar mai sunt și alte idei economice care au fost puse pe hârtie, sunt puse într-o strategie, au fost vehiculate, au fost discutate și au fost apoi stopate.
Ar putea fi, eu zic, cu destul de multă ușurință reluate (livrările de curent electric) și sunt convinsă că, dacă lipsa banilor ar putea fi invocată ca un motiv de neimplementare a acestor măsuri, eu cred că s-ar găsi bani din partea europeană care să ducă la bun sfârșit aceste proiecte.”
Europa Liberă: Senzația este că nu există voință politică pentru proiectele pro-Republica Moldova. Faptul că România a investit într-un om ca Plahotniuc, dar n-a investit într-un proiect care nu e scump, energetic, demonstrează lucrul acesta. Pe de altă parte, în Republica Moldova investițiile rusești sunt mult mai mari, Rusia pare să controleze economic sau, în orice caz, e destul de prezentă în Republica Moldova în obiective strategice.
Alina Inayeh: „Este adevărat, dar dacă te uiți la evoluția investițiilor rusești, și aici din nou vorbim la banii care se văd, în Republica Moldova în ultimii ani o să vezi că ele au scăzut. Dacă te uiți la exportul pe care Republica Moldova îl face, o să vezi că piața rusească este practic nefolosită, de fapt este aproape închisă, și majoritatea exportului merge către Uniunea Europeană. Deci, dinamica este un pic altfel decât obișnuia să fie.
Nu cred că acesta este motivul pentru care România a decis că nu merită să fie implementate măsurile economice pe care le discuta acum cred că șapte-opt ani. Nu investițiile rusești sunt cele care ne opresc să continuăm aceste măsuri.”
Europa Liberă: Credeți că pe termen lung, oare, Guvernul acesta format din pro-europeni și pro-ruși are șanse să ducă Republica Moldova într-o direcție coerentă?
Alina Inayeh: „În primul rând, vreau să pun o nuanță aici: dacă te uiți la discursurile pe care președintele Dodon le-a avut în ultimul timp - și prin ultimul timp nu mă refer numai după plecarea lui Plahotniuc și căderea Guvernului democrat – el niciodată nu se referă la fracțiunea lui politică sau la el însuși ca fiind pro-rus, el este pro-moldovean. Deci, deja aici este o nuanță extraordinar de importantă și este o nuanță și un discurs pe care îl folosesc mulți politicieni de la Chişinău.
Diferențierea între pro-ruși și pro-europeni este destul de superficială...
În ce măsură cred că această guvernare este coerentă? În acest moment, este coerentă, în acest moment există niște obiective comune foarte clare pe termen mediu, nu numai scurt – deci, din acest punct de vedere, ideologic dacă vrei, guvernarea este coerentă. Politic, dacă ei vor putea să rămână împreună, asta rămâne de văzut.
Și faliile sau clivajul nu cred că vor interveni, se vor întâmpla pe dimensiunea pro-europeană și pro-rusă. Mai degrabă, pe reformele care trebuie implementate în Republica Moldova și care se vor lovi, așa cum s-au lovit și în trecut, de opoziția intereselor locale, intereselor moldovenești. Cred că aici este jocul politic care se va juca la Chișinău. Diferențierea asta între pro-ruși și pro-europeni este destul de superficială.”
Europa Liberă: În sensul că ar fi vorba despre reformele în justiție, despre reformele economice…
Alina Inayeh: „Economice în primul rând, pentru că sunt cele mai dificile de luat, afectând în mod direct populația. Dar apoi și reformele în justiție, sigur că da.”
Europa Liberă: Care ar fi principalele lucruri pe care ar trebui să le facă România repede față de Republica Moldova?
Alina Inayeh: „Unele dintre lucruri le-ai menționat și tu – tot ce se poate face pe plan economic și nu necesită prea mulți bani, pe care s-ar putea să nu-i avem, cred că ar trebui să fie făcut. Sprijinul politic pentru coaliția de guvernare cred că trebuie să fie făcut chiar mai clar decât a fost până acum. Iar dacă putem să ajutăm în orice fel cu aceste reforme despre care vorbeam - nu financiar, că nu cred că avem noi această capacitate, dar cu consultanți, consultanți care să lucreze în interesul acestor reforme și nu pentru anumite persoane sau în interesul anumitor persoane - cred că ar fi de mare folos.
Apoi, de un foarte mare folos, nu doar pentru Moldova, ci și pentru România, ar fi ca România să devină partener al europenilor în acordarea ajutorului pentru Moldova. Politica noastră față de Moldova ne-a pus în poziție antagonică față de partenerii noștri europeni. Sprijinul pe care noi i l-am acordat lui Plahotniuc ne-a pus în poziție antagonică față de partenerii noștri europeni și cred că aici ar trebui să facem o întoarcere de 180 de grade și să lucrăm împreună ca să ajutăm Moldova.”
Europa Liberă: România știa că e în contradicție cu politicile Bruxellesului, dar a mers înainte, ca și cum ar fi jucat împotriva Occidentului.
Alina Inayeh: „Evident că știa, pentru că, în primul rând, acest lucru era absolut evident, dar și pentru că ni s-a reproșat acest lucru de foarte multe ori, evident, nu în mod oficial, dar de foarte multe ori și pe foarte multe canale. Noi am ales, însă, să jucăm această carte care a fost descrisă ca fiind în interesul securității României.”
Europa Liberă: Dar ea, de fapt, a fost în interesul Rusiei, poate nu direct.
Până la urmă, singurul care a beneficiat din toată această poveste a fost Plahotniuc...
Alina Inayeh: „Eu cred că n-a fost decât în interesul lui Plahotniuc. Pentru că, în toată povestea asta, eu nu văd cine a câștigat decât el. Moldova nu a câștigat, România nu a câștigat. Pot spune că a câștigat Rusia și pot spune că a câștigat Occidentul, pentru că, unindu-se, mă rog, au scăpat de Plahotniuc. Dar, până la urmă, singurul care a beneficiat din toată această poveste a fost Plahotniuc.”
