Miniștrii de externe din țările G7 au condamnat Rusia pentru detenția „motivată politic” a opozantului Alexei Navalnîi și „reprimarea violentă” a protestelor desfășurate în sprijinul său la weekend. Într-o declarație comună, marți, miniștrii de externe din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite au numit încarcerarea lui Navalnîi „deplorabilă” și au cerut eliberarea sa „imediată și necondiționată”. Opozantul rus a fost arestat pe 17 ianuarie, după revenirea sa în Rusia din Germania, unde s-a recuperat după otrăvirea sa cu neurotoxina „Noviciok”. Navalnîi riscă trei ani și jumătate de închisoare, dacă va fi găsit vinovat de încălcarea unei condamnări cu suspendare din 2014, despre care CEDO a spus, încă acum trei ani, că este una arbitrară. Procurorii ruși spun însă că Navalnîi ar fi încălcat sentința, părăsind țara pentru tratament în Germania.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a discutat cu liderul rus Vladimir Putin marți, pentru prima dată de la inaugurarea sa în funcție pe 20 ianuarie, exprimând îngrijorări în legătură cu acțiuni ale Rusiei inclusiv tratamentul aplicat liderului de opoziție întemnițat, Aleksei Navalnîi, a spus Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt Jen Psaki a spus că Biden și Putin au mai luat în discuție propunerea președintelui americani de extindere cu cinci ani a tratatului Noul START, singurul tratat pentru controlul armelor nucleare încă în vigoare între Statele Unite și Rusia, care urma să expire pe 5 februarie. Președintele american și-a exprimat „sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei” în fața agresiunii ruse continue, a mai spus purtătoarea de cuvânt. Tot marți, Joe Biden a mai discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunându-i că intenționează să colaboreze cu aliații.

În Statele Unite, Senatul l-a confirmat marți pe Antony Blinken în calitate de secretar de stat. Vechi diplomat și consilier al președintelui Joe Biden, Blinken a acumulat cu ușurință majoritatea simplă în Senatul cu 100 de locuri, fiind sprijinit și de senatori democrați, și de senatori republicani. El îl va înlocui la șefia diplomației americane pe Mike Pompeo, unul din cei mai longevivi membri ai fostei administrații a lui Donald Trump. Blinken va avea misiunea să revigoreze diplomația americană și să refacă angajamentele Statelor Unite pe plan global după patru ani de politică „America First” marcată de dispreț pentru organizațiile internaționale și certuri și cu aliații, și cu adversarii Statelor Unite deopotrivă. Printre prioritățile principale se află aplanarea tensiunilor cu Iranul, refacerea legăturilor prejudiciate cu aliații și gestionarea unei relații din ce în ce mai agitate cu China.

Ministerul sănătății spune că 546 de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în R. Moldova, marți, fiind confirmată pozitiv fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 13 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 156 972, iar cel al deceselor – la 3381.

Comisia Europeană a transmis, marți, un nou avertisment companiilor farmaceutice care au dezvoltat vaccinuri anti COVID-19 cu ajutor european, spunând că pregătește o propunere legislativă pentru monitorizarea mai strictă a exporturilor de vaccinuri. Avertismentul survine după ce țările Uniunii Europene au aflat că firma AstraZeneca al cărui vaccin anti COVID-19 urmează să fie aprobat vineri le va livra în primul trimestru cu 60% mai puține doze decât cele promise. Livrările s-au redus și în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech.

Comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a spus că propunerea legislativă va obliga companiile farmaceutice să-și înregistreze exporturile de vaccinuri din Uniunea Europeană, dar oficialul a insistat că nu se planifică interzicerea exporturilor. „Europa a investit miliarde pentru a contribui la dezvoltarea primelor vaccinuri anti COVID-19 di lume (...), iar acum companiile trebuie să livreze”, a spus și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs la Forumul Economic Mondial, de la Davos.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în creștere prognoza privind economia globală în 2021 și a spus că declinul cauzat de pandemia de coronavirus anul trecut va avea un impact mai puțin sever decât se anticipase.

În raportul „World Economic Outlook” dat publicității la Washington, marți, FMI estimează că economia globală a descrescut în 2020 cu 3,5% și nu cu 4,4% cum se anticipa în luna octombrie. În anul curent, economia globală va crește cu 5,5%, se mai spune în raport.

Îmbunătățirea pronosticului se bazează pe faptul că au fost aprobate mai multe vaccinuri anti COVID-19 și au început campaniile de imunizare, dar și pe faptul că cele mai mari economii ale lumii au lansat programe de stimulare a relansării economice.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat o reducere de tarife la energia electrică, din 1 februarie 2021. În zonele de centru și sud acoperite de societatea ,,Premier Energy Distribution”, tariful nou pentru majoritatea consumatorilor casnici va fi de 1,51 de lei/kWh, în urma unei reduceri de aproape 11%. În zona acoperită de ,,RED-Nord”, o întreprindere de stat, tariful nou pentru majoritatea consumatorilor casnici este de aproape 2,04 lei/kWh, în urma unei reduceri de numai 5%. Într-un comunicat, ANRE spune că a cerut conducerii companiei de stat că trebuie să devină mai eficientă pentru a micșora decalajul de tarife.

Apelul depus de Aleksei Navalnîi contra arestării sale va fi judecat de un tribunal din Rusia pe 28 ianuarie, a anunțat un consilier al opozantului rus, Leonid Volkov. Anunțul survine la câteva zile după ce zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în peste o sută de orașe ale Rusiei pentru a protesta față de întemnițarea lui Navalnîi. Într-un mesaj pe Twitter, Volkov a scris că „rotițele justiției” ruse au început a se roti „brusc”, iar avocații au fost notificați în legătură cu judecarea apelului. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, la revenirea din Germania, unde a fost tratat în urma otrăvirii sale din luna august. A fost condamnat la 30 de zile de detenție pentru încălcarea controlului judiciar în cazul unei condamnări anterioare într-un dosar pe care îl consideră politic. Navalnîi spune că asasinarea sa a fost ordonată de președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul respinge acuzațiile.

Președinta Maia Sandu a anunțat marți că va face din Consiliul Suprem de Securitate principala sa „platformă” de luptă contra „schemelor de corupție”, în lipsa „unei majorități responsabile în parlament” și „în condițiile unui guvern în exercițiu”. Șefa statului a vorbit în prima ședință prezidată de ea a acestui Consiliu, al cărui debut a fost transmis online. „Am fost aleasă să combat corupția și mort copt, asta voi face”, a spus Sandu într-un discurs aspru. Ea a mai declarat că nu are încredere în toți membrii Consiliului delegați din oficiu de instituții ale statului care ar fi „controlate în continuare de grupări corupte”, a spus că nu-i va invita la toate discuțiile Consiliului și i-a avertizat că vor fi „pedepsiți” de oamenii ieșiți în stradă „așa cum știu aceștia”, dacă lupta contra corupției nu avansează.

Cu o zi mai devreme, Maia Sandu a completat Consiliul cu membri noi, inclusiv deputați din fostul său partid PAS și ale partidului aliat Platforma DA, experți ai societății civile și consilieri prezidențiali. Decizia sa a fost criticată de fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor. Învestită în funcție cu peste o lună în urmă, președinta Sandu crede că una din principalele amenințări la adresa securității naționale a R. Moldova este corupția. Printre prioritățile anunțate de ea marți pentru activitatea Consiliului de Securitate se află furtul miliardului, concesionarea aeroportului Chișinău, finanțarea ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale și altele.

Președintele Statelor Unit, Joe Biden, a spus că este „foarte îngrijorat” în legătură cu întemnițarea opozantului rus Aleksei Navalnîi la Moscova și cu reprimarea protestelor declanșate de această decizie a autorităților. Vorbindu-le jurnaliștilor luni, la două zile de la demonstrațiile masive împotriva liderului rus Vladimir Putin, Biden a spus că nu a decis deocamdată cum va răspunde Moscovei în cazul lui Navalnîi. Dar președintele american a menționat că Statele Unite și Rusia vor trebui să coopereze în domeniul controlului armelor nucleare și că ultimul asemenea tratat care mai este în vigoare, Noul START, expiră pe 5 februarie.

Statele Unite vor exprima clar îngrijorările despre comportamentul Rusiei, în timp ce părțile cooperează în „interes reciproc” în privința tratatului, a spus Biden. El a mai abordat recentul atac masiv asupra rețelelor de computere guvernamentale americane în legătură cu care sunt suspectați hackeri ruși și despre relatările privind recompense pe care Rusia le-ar fi oferit talibanilor pentru a ucide militari americani în Afganistan. Biden a spus că a cerut agențiilor americane relevante să-l informeze suplimentar și că nu va ezita să ridice acest chestiuni în contactele sale cu rușii.

Conform sondajului de opinie Vox populi cu tema „Anul 2020 în opinia populației din Republica Moldova” și citat de agora.md, cea mai populară personalitate din R. Moldova continuă să fie actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, cu 26,9% dintre opțiunile celor care au răspuns. Pe locul doi în topul încrederii se plasează fostul președinte Igor Dodon, cu 23,5% iar pe următoarele poziții se află Ilan Șor - cu 6,1% dintre opțiuni și primarul Chișinăului, Ion Ceban - în care au încredere 5,8% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea în partide și acordarea votului în eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate, PAS și Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și Partidul Nostru sunt singurele formațiuni care și-ar trimite oameni în parlament. La sondaj au răspuns 1153 de persoane.

Premierul italian Giuseppe Conte a anunțat că va demisiona marți ca urmare a pierderii majorității după retragerea din coaliției a partidului Vita Italia condus de fostul prim-ministru Matteo Renzi.

Deşi Giuseppe Conte a supravieţuit ulterior unui vot de încredere în Parlament, săptămâna trecută, el nu a reuşit să-şi asigure o majoritate absolută în Senat, ceea ce înseamnă că va avea dificultăţi în a pune în aplicare orice agendă politică dacă nu va putea atrage noi susţinători.

Tensiunile dintre formaţiunile guvernamentale mocneau de câteva săptămâni, pe fondul neînţelegerilor privind modul de alocare a celor circa 210 miliarde de euro din fondul de reconstrucţie post-pandemie al UE.

Italia Viva este o formaţiune mică, dar necesară pentru supravieţuirea coaliţiei din care mai faceau parte Democraţii (PD) de centru-stânga şi Mişcarea Cinci Stele (M5S), populistă.

La jumătatea lunii ianuarie, un sondaj Ipsos arăta că aproape jumătate din cetăţenii italieni nu înţeleg motivele acestei crize politice.

Potrivit unui comunicat al cabinetului , domnul Conte a convocat marți la 9:00 un Consiliu de Miniștri destinat „informării miniștrilor cu privire la intenția sa de a merge la Quirinale (sediul președinției Republicii) pentru a demisiona”. Conte, în funcție din iunie 2018, speră să primească un mandat de la președintele Sergio Matterella pentru a încerca să formeze un nou guvern, spune presa italiană citată de agenția Reuters.

Odată ce premierul își dă demisia, nu există nicio garanție că se poate forma o nouă coaliție.

Conte s-a opus ideii de a-și da demisia până acum de teamă că ar putea să nu fie reales. A încercat în schimb să atragă senatori șovăitori în tabăra sa cu vagi promisiuni privind un nou guvern și posibile poziții în ministere.

Schimbările dese de prim-miniștri sunt fapt curent în Italia care a avut 66 de guverne de la Al Doilea Război Mondial.

Forțele de ordine s-au încăierat pentru a treia noapte consecutivă cu protestatarii care se opun măsurilor de carantină în mai multe orașe din Olanda, potrivit BBC.

Mai mult de 150 de persoane au fost arestate, potrivit presei locale. În Rotterdam, poliția a tras focuri de avertisment și au folosit gaze lacrimogene, după ce un ordin de urgență emis de primar a fost ignorat de protestatari.

Nesupunerea civică a început din weekend după ce protestatarii au refuzat să respecte noile măsuri epidemiologice.

Prim-ministrul demisionar Mark Rutte ca condamnat „violența criminală".

Olanda are peste un milion de cazuri de coronavirus și circa 13.500 de decese, potrivit datelor centralizate de Universitatea Johns Hopkins.

Scene violente au avut loc marți seară în orașe precum Amsterdam, Rotterdam, Amersfoort sau Geleen. Protestatarii au aprins mai multe focuri în Haga, în timp ce polițiștii pe bicicletă care au încercat să disperseze mulțimea au fost întâmpinați cu pietre și artificii, potrivit BBC.

În Amsterdam au fost făcute mai multe arestări după ce au avut loc distrugeri ale bunul public. În Rotterdam, potrivit presei locale, au fost folosite tunurile de apă.

Fanii echipei Willem II au ieșit pe străzile din Tilburg pentru „a proteja orașul" de cei care se revoltau împotriva măsurilor.

Violențele au început sâmbătă când un centru pentru vaccinare a fost incendiat în orașul Urk. Poliția a numit evenimentele din weekend drept cea mai mare nesupunere civică din ultimele patru decenii.

Primarii din mai multe orașe au promis să introducă măsuri de urgență pentru a preveni mai multe perturbări.

Guvernul olandez a introdus cele mai dure măsuri de la începerea pandemiei - inclusiv o carantină de noapte care durează de la 21:00 până la 04:30.

Barurile și restaurantele sunt închise din octombrie, în timp ce școlile și magazinele neesențiale au închis luna trecută.

Zborurilor din Marea Britanie, Africa de Sud și America de Sud au fost oprite din cauza temerilor legate de noile variante ale virusului.

La Chișinău, ar urma să aibă loc prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, într-o nouă componență, sub conducerea președintei Maia Sandu. Din Consiliu fac parte, din oficiu, premierul, președintele Parlamentului, miniștrii apărării și de interne, directorul SIS și alți șefi ai instituțiilor puterii, iar printre cei adăugați de Maia Sandu se regăsesc deputați din formațiunea pe care a condus-o până recent - PAS -, Platforma DA, experți, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale și câțiva consilieri prezidențiali. Fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, a criticat noua componență a Consiliului Suprem de Securitate, într-o postare pe Telegram, și a numit „atentat la securitatea țării” numirea unor membri ai societății civile, care ar primi „bani din exterior” și vor avea acum „acces la informații confidențiale”. În decretul semnat luni, Maia Sandu a completat cu 11 persoane componența Consiliului Suprem de Securitate.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a semnat un ordin executiv care anulează interdicția parțială impusă așa-numitelor persoane transgender pentru îndeplinirea serviciului militar. „Ceea ce fac este să le permit tuturor americanilor calificați să-și servească țara în uniformă”, a spus Biden, semnând ordinul în Cabinetul Oval, pe 25 ianuarie.

În 2016, președintele Barack Obama a permis persoanelor declarate trangender să intre în armată și să primească asistență medicală pentru tranziția de gen. Dar în 2017, președintele Donald Trump a suspendat această decizie, invocând costuri medicale ridicate, permițând însă continuarea serviciului militar persoanelor trangender deja înrolate.

Ridicând acum interdicția prin ordinul său, Biden a spus că armata americană este mai puternică atunci când este inclusivă.

Bulgaria introduce obligativitatea prezentării unui test negativ la COVID-19 pentru toate persoanele care intră în țară. Ministrul bulgar al sănătății, Konstantin Angelov, spune că restricția este impusă pentru a preveni răspândirea tulpinelor mai infecțioase ale noului coronavirus, transmite Reuters.

În Bulgaria, potrivit autorităților, au fost deja identificate opt cazuri de contagiere cu tulpina depistată inițial în Marea Britanie.

„Vom lua măsuri pentru a face obligatorii testele PCR pentru toți călătorii care vor să intre în țară, inclusiv pentru cei din Uniunea Europeană”, a declarat ministrul bulgar al sănătății, Konstantin Angelov, la ședința de luni a guvernului.

Numărul de noi infecții cu COVID-19 a scăzut semnificativ în Bulgaria în ultimele săptămâni și autoritățile intenționează să relaxeze unele restricții precum și să permită redeschiderea școlilor gimnaziale, centrelor comerciale și sălilor de fitness de la 4 februarie.

Ministerul Sănătății spune că are asigurate vaccinuri anti-COVID-19 pentru 70% din populație. După discuții avute luni cu Delegația UE, cu OMS și alte foruri, prin video, ministerul moldovean a spus că vaccinele primite prin programul COVAX vor „acoperi” 20% din populație, iar prin „procurări și donațiile care vor fi recepționate” vor fi asigurați cu vaccin încă 50% din locuitori. „Totodată, România a anunțat despre intenția de a acorda cu titlu gratuit Republicii Moldova 200 de mii doze de vaccin anti-Covid” , se mai spune într-un comunicat al Ministerului Sănătății. În document se mai arată că există condiții adecvate de stocare a vaccinului la temperaturi de – 70°C și – 20°C și sunt reglementate toate procedurile pentru autorizarea importării vaccinului.

Uniunea Europeană spune că va aștepta să vadă dacă Rusia îl va elibera din închisoare pe opozantul Alexei Navalnîi înainte să decidă impunerea de eventuale noi sancțiuni împotriva Moscovei. „Am căzut de acord azi să așteptăm decizia judecătorească, să așteptăm să vedem dacă Alexei Navalnîi va fi pus în libertate peste 30 de zile”, a spus ministrul de externe german Heiko Maas, după întâlnirea avută luni cu omologii săi din țările UE. „Încă nu s-a terminat”. S-a relatat că la întâlnirea de luni unele țări est-europene din UE, ca țările baltice, Polonia sau Cehia, au cerut impunerea de sancțiuni imediate, dar în cele din urmă a avut câștig de cauză varianta așteptării, promovată și de germani.

Ucraina a protestat față de includerea de către BBC a unor orașe din Crimeea pe lista orașelor rusești unde s-au ținut sâmbătă proteste împotriva întemnițării opozantului rus Alexei Navalnîi. Pe harta cu 122 de „orașe rusești” publicată de BBC figurau Simferopol și Sevastopol, aflate pe teritorii ucrainene anexate de ruși în 2014. Pe harta BBC se specifica: „Rusia a anexat Crimeea în 2014”. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de externe, Oleh Nikolenko, a cerut serviciului rusesc al BBC să nu „promoveze narațiuni rusești”.

„Sevastopol și Simferopol nu au fost niciodată orașe rusești... Dreptul internațional contează”, a scris Nikolenko pe Twitter, la 24 ianuarie.

Kaja Kallas a devenit prima prim-ministră din istoria Estoniei, după ce parlamentul de la Tallinn a aprobat luni un nou guvern de coaliție, cu Partidul Reformei și Partidul de Centru, fără reprezentații extremei-drepte. Kallas, de 43 de ani, este fostă europarlamentară și fiica lui Sim Kallas, unul din fondatorii Partidului Reformei, fost premier și fost comisar al UE. „Primul lucru de care ne vom ocupa va fi această criză din sănătate”, a spus Kaja Kallas luni, referindu-se la pandemia de coronavirus. Noul guvern, care are 59 de locuri în parlamentul cu 101 membri, înlocuiește un guvern prăbușit în urma unui scandal de corupție, luna aceasta.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a criticat noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), stabilită printr-un decret al președintei Maia Sandu, publicat luni, în care figurează și numele unor persoane afirmate politic în cadrul partidului condus de ea până la alegeri, PAS. Într-o postare pe Telegram preluată de NTV, Igor Dodon a numit „atentat la securitatea țării” numirea în CSS a unor membri ai societății civile care ar primi „bani din exterior”. „Sunt nevoit să-i amintesc președintelui Republicii Moldova, că membrii CSS au acces la informații confidențiale, inclusiv la cele secrete și în acest scop există o procedură stabilită de SIS”, a mai scris Dodon. Din CSS, condus de președinte, fac parte în mod obișnuit premierul, președintele parlamentului și alți șefi ai instituțiilor puterii, dar șeful statului poate adăuga alți membri. Printre cei 11 numiți de Maia Sandu se regăsesc deputați din PAS, Platforma DA, experți, viceguvernatorul Băncii Naționale Vladimir Munteanu, dar și câțiva consilieri ai Maiei Sandu. Prima ședință a CSS sub conducerea Maiei Sandu va avea loc marți, 26 ianuarie.

Încă 224 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate luni în Republica Moldova. Numărul total teste efectuate a fost 1279, dintre care 1093 primare şi 186 repetate. Bilanţul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova a ajuns la 156.426. Din numărul total de cazuri, 4 sunt lucrători medicali: 2 medici, un asistent medical, un angajat auxiliar. Alte 230 persoane au fost vindecate. În total, 147.178 persoane au fost tratate de COVID-19 de la începutul pandemiei. Tot luni, autoritățile au anunțat șapte noi decese provocate de COVID-19.

Autoritățile de la Chișinău au lansat luni o campanie de informare a proprietarilor de automobile din stânga Nistrului despre condițiile în care pot ieși cu mașina personală în traficul internațional.

La 14 ianuarie, R. Moldova a anunțat că s-a amânat aplicarea interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor din regiunea transnistreană neechipate cu numere neutre și cu simbolul MD, întrucât populația din stânga Nistrului nu a apucat să se informeze suficient despre această cerință.

Restricția convenită de R. Moldova și Ucraina ar fi trebuit să intre în vigoare la 15 ianuarie, dar într-un comunicat al „externelor” de la Chișinău se spunea atunci că nu s-au făcut destule eforturi pentru informarea șoferilor, care riscă să se confrunte cu „inconveniențe majore”. Ministerul de Externe nu a spus până când se amână aplicarea noii măsuri, dar a promis să revină cu informații.

Democrații din Camera Reprezentanților a Congresului american se pregătesc să-l pună sub acuzare pe fostul președinte Donald Trump în vederea unui proces în Senat. Oficialii Camerei urmau să înmâneze Senatului luni seară articolul de „impeachment” bazat pe acuzația de „incitare la insurecție” comisă de Trump la 6 ianuarie. Atunci, o gloată de suporteri de-ai lui au luat cu asalt clădirea Congresului, aflat în ședință de confirmare a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidențiale.

Procesul propriu-zis din Senat va începe la 8 februarie; opt legislatori democrați, acționând ca procurori, vor încerca să convingă un număr suficient de mare de republicani să-l condamne pe Trump, iar apoi se va ține un vot separat pentru a-i interzice să mai dețină vreo funcție publică.

Organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch spune că brutalitatea „extremă” a poliției ruse și reținerile arbitrare „în masă” la protestele de la sfârșitul săptămânii sunt dovezi în plus despre „cât de jos s-au prăbușit standardele drepturilor omului” în F. Rusă.

„În cele din urmă, aceste reprimări ale drepturilor umane fundamentale galvanizează oamenii și aprofundează nemulțumirile protestatarilor”, a declarat Damelya Aitkhozhina, cercetător pentru Rusia la organizația cu sediul la New York, la două zile după ce mii de ruși au fost reținuți la demonstrații de protest împotriva arestării opozantului Alexei Navalnîi și împotriva corupției larg-răspândite.

Zeci de mii de oameni au ieșit la 23 ianuarie în stradă la Moscova, St. Petersburg și în zeci de alte orașe din F. Rusă, în cadrul celor mai mari proteste anti-guvernamentale din ultimii ani. Navalnîi a fost reținut în urmă cu o săptămână după întoarcerea în Rusia din Germania, unde se tratase în urma otrăvirii cu Noviciok din vară.