Analistul politic român Iulian Chifu comentează în editorialul său de pe deschide.md propunerea partidul de la București, AUR, către formațiunile unioniste din R. Moldova să candideze împreună la anticipatele din iulie. Chifu precizează că în România AUR este „un partid cel puțin controversat, în care motivațiile sale și apropierile vinovate al unor membri sau foști membri cu fosta Securitate și cu serviciile ruse sau apropierea de poziții pro-ruse este discutabilă. O imagine de partid populist, antisistem, neserios și scandalagiu, care s-a prăbușit după alegerea în Parlament…”. După părerea analistului, intrarea pe listele AUR prezintă multe probleme pentru partidele unioniste cu pretenții și relevanță. „Asocierea cu George Simion, interzis în R. Moldova pentru comportamente discutabile… ridică probleme de imagine majore. Apoi intrarea pe listele AUR nu înseamnă decât renunțarea la identitate și votanți în favoarea noului venit. În plus, reuniunea tuturor partidelor unioniste sub această siglă și nedepășirea pragului electoral îngroapă definitiv ideea unionistă în R. Moldova”. Iulian Chifu mai precizează că preocuparea majoră și elementul definitoriu, de influență, dominant în actuala campanie electorală este polarizarea PAS-PSRM, nicidecum AUR.
Radio Chişinău îl citează pe analistul Sorin Ioniță, de la Expert Forum București, cu afirmația că miza alegerilor parlamentare anticipate din R. Moldova este formarea unei guvernări integre care să gestioneze corect resursele țării şi mai puţin cea geopolitică. „Geopolitica este puțin exagerată acum. Pericolul cel mare este ca R. Moldova să rămână într-o „zonă gri”, pericolul cel mare e stagnarea. Moscova, Transnistria, zonele off-shore sunt doar niște debușee prin care o parte din clasa politică sifonează resursele țării și de asta au nevoie de această „zonă gri” și de situații incerte. Geopolitica Moldovei e să iasă din umbră la lumină… Asta este miza: este stagnarea versus o licărire de speranță. Iar dacă lucrurile se așază ca lumea și începe o construcție europeană corectă, oricum nu e ușor, dar măcar oamenii văd o direcție de evoluție”, afirmă, între altele, expertul.
Analistul politic Vladislav Kulminski opinează, citat de TVR Moldova, că partidele de centru-stânga încearcă să reimpună linia de divizare între stânga şi dreapta, care nu mai e la fel de vizibilă în rândul alegătorilor preocupaţi de o cu totul altă agendă. „Am văzut la ultimele alegeri prezidențiale că situaţia politică din R. Moldova se schimbă. Noi avem un alt spaţiu politic. Prioritățile reale ale oamenilor sunt foarte clare. Pentru prima dată în istoria politică a R. Moldova sunt partide care promovează o agendă care poate să cuprindă toţi cetăţenii, indiferent de limba vorbită, de etnie… Este important ca aceste partide să nu intre în polemici pentru că dacă eşti atras în agenda oponenților politici, joci după regulile lor şi nu eşti în stare să îți impui propria agendă”. Kulminski precizează totuși că factorul geopolitic va fi prezent şi în actuala campanie, dar pune la îndoială că el va constitui tema centrală a campaniei.
Comentatorul Victor Pelin notează în editorialul său de pe ipn.md că principala intrigă a alegerilor parlamentare anticipate este lupta între clasa politică pentru asimilarea şi debarasarea de moștenirea lăsată de fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. „În linii mari, se poate afirma că partidele pro-eurasiatice fac parte din categoria asimilatorilor, iar cele pro-europene – din cea a contestatarilor moștenirii fostului coordonator”, precizează comentatorul. El mai notează că partidele politice interesate de asimilarea moștenirii lui Vlad Plahotniuc au găsit suficiente motive pentru a-și uni eforturile în actualele alegeri parlamentare anticipate. „După toate aparențele, liderii acestora ar avea ce pierde în eventualitatea scăpării frâielor guvernării din mâini. Pe de altă parte, formațiunile pro-europene au rămas divizate și certate în fața blocului comuno-socialist, confirmând că a declara că vrei să lupți cu oligarhia coruptă și a fi în stare s-o faci sunt lucru diferite. Oricum, speranțele mai persistă”, concluzionează Victor Pelin.
Într-un interviu pentru Radio Chişinău președintele Asociației de Politică Externă Victor Chirilă afirmă că memorandumul de cooperare în domeniul integrării europene semnat de R. Moldova, Ucraina și Georgia este un mesaj clar transmis de cele trei ţări asociate că îşi doresc o agendă europeană mult mai ambițioasă care să accelereze integrarea lor economică și asocierea politică cu UE. „R. Moldova, Ucraina şi Georgia spun clar că vor să adere la UE, că acesta e scopul final… Ele își doresc o abordare mai diferențiată în cadrul Parteneriatului Estic și o agendă care să le ajute să atingă în timp cât mai scurt scopul dorit.” Victor Chirilă crede că mesajul transmis de cele trei state asociate va fi salutat de UE, dar că se va insista în continuare pe condițiile pe care R. Moldova, Ucraina şi Georgia trebuie să le respecte pentru a avansa pe calea integrării europene. „Cred că va fi o deschidere mare din parte UE ca să pună în aplicare scopurile noi enunțate în memorandumul respectiv. Dar se va pune accentul pe o respectare mult mai riguroasă a angajamentelor. Ştim foarte bine că în toate aceste state s-au înregistrat în ultimul timp carențe la capitolul implementarea reformelor privind independența justiției şi combaterea corupției”, precizează Victor Chirilă.
Gazeta de Chişinău inserează într-un articol proaspăta declarație a președintelui rus Vladimir Putin despre soluționarea conflictului transnistrean şi cea, la același subiect, a ambasadorului SUA la Chişinău Derek Hogan. „Moscova vorbește despre un „statut special” ce ar urma să-i fie acordat regiunii separatiste transnistrene, chiar dacă amintește și despre un „respect” pentru integritatea teritorială a R. Moldova. Pe de altă parte, ambasadorul american din R. Moldova, Dereck Hogan, spune că abordarea Statelor Unite cu privire la soluționarea conflictului transnistrean este ca Tiraspolul să revină sub controlul administrativ al Chișinăului”, se spune în articol.
