Linkuri accesibilitate

Ştiri

În SUA, numărul contaminărilor cu Covid-19 a trecut de două milioane

Măști „politice” în India, 10 iunie 2020.

În Statele Unite, numărul cazurilor de contaminarea cu noul coronavirus a trecut de două milioane, informează Universitatea Johns Hopkins. Numărul deceselor a trecut de 110 mii.

În acest moment, Statele Unite au cele mai multe cazuri confirmate de infectare din lume, urmează Brazilia cu peste 770 de mii și Rusia cu circa 500 de mii.

Numărul noilor infecții continuă să crească în 20 de state americane, concomitent cu reducerea restricțiilor impuse pentru a limita extinderea pandemiei. Iar președintele Donald Trump a anunțat joi la Casa Albă că-și va relua, săptămâna viitoare, mitingurile electorale în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie.

Vezi ultimele știri ale zilei

Șeful delegației UE speră că, după anticipate, Moldova va avea cât mai curând un guvern care să continue agenda reformelor

Peter Michalko

Șeful delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat că viitorul Parlament al Republicii Moldova „trebuie să fie credibil și să susțină un guvern care va implementa programul de reforme cerute și așteptate de cetățeni”, inclusiv reforma justiției.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Michalko a spus că cetățenii moldoveni vor decide asupra componenței viitorului Parlament, iar UE și alți parteneri ai Republicii Moldova speră că un nou guvern, care va continua implementarea Acordului de Asociere, va fi instalat după alegeri cât mai curând „ca să putem și noi cât mai mult să susținem Republica Moldova și cetățenii ei”.

Parlamentul actual a fost „produsul unui sistem electoral mixt”, criticat de instituții europene, iar riscurile asupra cărora acestea au indicat, „din păcate, s-au adeverit”, a spus șeful delegației UE: „riscul de a vedea interese particulare controlând unele elemente din Parlament”.

Peter Michalko a mai spus că Republica Moldova a beneficiat până acum din plin de avantajele Acordului de Asociere cu UE, dar potențialul acestuia rămâne încă „foarte mare”. Potrivit lui, actualmente, 70% din exporturile moldovene ajung pe piața UE, dar Chișinăul mai are de îndeplinit condițiile pentru exportul de produse de origine animalieră, ceea ce-i va deschide și mai multe posibilități de exporturi.

Oficialul european a menționat, între altele, că Acordul de Asociere s-a dovedit a fi salvator pentru economia Moldovei în perioada pandemiei, „a ajutat economia Republicii Moldova să poată să supraviețuiască, pentru că scăderea exporturilor care s-a văzut la general a fost mult mai mică în ceea ce privește exportul către Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid. În Moldova este așteptat un nou lot de vaccin din România

Președinta Maia Sandu a primit prima doză de ser anticovid AstraZeneca, în cadrul unui eveniment public, vineri, 7 mai, la Policlinica de Stat din Chișinău. „Sunt aici să îi încurajez pe toți care nu s-au vaccinat, să facă acest lucru”, a declarat presei Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a anunțat că astăzi în Republica Moldova urmează să ajungă un nou lot de vaccin donat de România.

Guvernul de la București a adoptat, miercuri, 5 mai, o hotărâre prin care România va dona Republicii Moldova alte 100 000 de doze de vaccin AstraZeneca. Premierul român Florin Cîțu a declarat că „de săptămâna aceasta putem vinde și 200 000 de doze de vaccin către Republica Moldova”.

Președinta Maia Sandu a salutat anunțul. „Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini. De asemenea, autoritățile de la Bucureşti au aprobat decizia de a oferi Republicii Moldova spre revânzare câte 200.000 de doze de vaccin pe lună. Astfel, începând cu această lună, vom putea cumpăra cantitățile necesare de vaccin din loturile disponibile în România, la prețul negociat de Uniunea Europeană”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. Totodată, șefa statului a cerut Guvernului să anunțe „posibilitatea de a se vaccina pentru toate categoriile de cetățeni”.

După ședința de guvern de miercuri, premierul Florin Cîțu a mai anunțat că România este pregătită să ofere și 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca în calitate de ajutor umanitar Ucrainei.

SUA nu vor mai face alte concesii la discuțiile privind acordul nuclear iranian

Reprezentanți ai Germaniei, Franței, Marii Britanii, Chinei, Rusiei și Iranului la discuțiile de la Viena, de pe 1 mai 2021

Statele Unite au prezentat toate concesiile pe care sunt pregătite să le facă pentru a se realătura acordului nuclear din 2015 dintre Iran și marile puteri, a declarat un înalt oficial al administrației, în ajunul unei noi runde de discuții privind revenirea deplină a Washingtonului și Teheranului la respectarea prevederilor acordului. Oficialul, care a vorbit reporterilor într-o conferință telefonică pe 6 mai, a declarat că Iranul nu ar trebui să se aștepte la noi concesii majore, iar succesul sau eșecul depind acum de faptul dacă Iranul va lua decizia politică de a accepta aceste concesii și de a reveni la respectarea acordului. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat într-un interviu la NBC că nu este limpede dacă Iranul este pregătit să ia deciziile necesare, de vreme ce a continuat să ia măsuri pentru relansarea unor părți periculoase ale programului său nuclear pe care acordul le-a oprit. Discuțiile de la Viena sunt axate pe elaborarea unei foi de parcurs prin care Washingtonul ar urma să ridice sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul să-și limiteze din nou programul său nuclear, așa cum prevedea acordul inițial.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi: bugetul cerut de CEC pentru alegeri este exagerat

Premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a declarat că în Fondul de rezervă al Guvernului nu există suficienți bani pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate de pe 11 iulie și că Ministerul Finanțelor încearcă să identifice fonduri pentru a asigura buna desfășurare a scrutinului, transmite IPN. Primul ministru a spus că suma de 125 de milioane de lei, solicitată de CEC, este exagerată și cere să fie diminuată. „La ora actuală, în Fondul de rezervă, pentru că putem transfera banii către Comisia Electorală Centrală exclusiv din Fondul de rezervă, nu din alte capitole ale bugetului, avem 98 de milioane de lei. Însă ca un prim-ministru interimar responsabil nu pot lăsa țara cu zero lei în Fondul de rezervă”, a spus Aureliu Ciocoi, joi seara, într-o emisiune la Jurnal TV. Premierul interimat a menționat că ultimele alegeri prezidențiale, ambele tururi, au costat 165 de milioane de lei, de aceea Guvernul a propus suma de 80 de milioane pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. „Am propus membrilor CEC să transferăm o primă tranșă în mărime de 50-60 de milioane de lei, ca ei să înceapă activitățile de organizare a alegerilor, urmând ca pe viitor să mai vedem de unde mai putem strânge bani. Însă președintele CEC ne-a spus că trebuie să existe certitudinea că Guvernul achită integral suma sau mai bine deloc. Am cerut Ministerului Finanțelor să identifice posibilități de a suplini Fondul de Rezervă”, a mai spus Aureliu Ciocoi.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a spus că instituția pe care o conduce nu a primit deocamdată niciun leu pentru organizarea scrutinului din 11 iulie și că din această cauză procedurile de achiziții publice necesare sunt deja în întârziere. Până acum, a spus Cimil, CEC a adoptat măsuri ce nu necesitau cheltuieli – a aprobat planul calendaristic pentru organizarea alegerilor și a invitat observatori -, dar acum s-a ajuns la faza care „necesită acoperire financiară”. „Suntem și vom fi în întârziere cu procedurile de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare organizării campaniei electorale”, a spus Dorin Cimil, care și-a exprimat speranța că discuțiile care au loc acum între CEC, Guvern și Președinție vor conduce la „rezolvarea acestei chestiuni” săptămâna aceasta sau, cel târziu, la începutul săptămânii viitoare.

Lideri europeni susțin propunerea SUA de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Mai mulți lideri europeni s-au alăturat propunerii Statelor Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19, sperându-se că acest lucru poate impulsiona producția globală. Președinta Comisiei Europene a spus că blocul comunitar este dispus să discute ideea sprijinită de președintele american Joe Biden, după ce aceasta a mai fost îmbrățișată de liderul francez Emmanuel Macron și de alții. A spus că o sprijină și liderul rus Vladimir Putin. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sunt pentru ridicarea drepturilor de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 reprezintă „un moment istoric”. Criticii spun că o asemenea decizie nu poate rezolva problema accesului la vaccinuri în regiuni mai sărace ale lumii, pentru că producători din acele regiuni nu dispun de echipamentele necesare pentru a le produce.

Blinken, la Kiev: SUA examinează cererea Ucrainei pentru sprijin militar suplimentar

Antony Blinken

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, la Kiev, că Statele Unite examinează cererea Ucrainei pentru asistență militară adițională și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. Într-un interviu cu serviciul ucrainean al Europei Libere, Blinken a spus că Pentagonul examinează ce fel de asistență poate fi utilă Ucrainei în afară de „asistența foarte semnificativă, inclusiv echipamente” furnizată deja. Statele Unite au acordat Ucrainei ajutoare în valoare de 5 miliarde de dolari, inclusiv armament și arme antitanc, după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014, și a sprijinit separatiștii pro-ruși din Donbas într-un război contra forțelor guvernamentale ucrainene care durează de șapte ani. Prima vizită lui Blinken la Kiev în calitate de șef al diplomației americane are loc după o dislocare masivă de forțe rusești la granițele Ucrainei. La o conferință de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, oficialul american a mai spus că, în ciuda anunțului Rusiei despre faptul că și-a retras forțele, un număr mare de trupe și arme au rămas în apropierea Ucrainei.

Partidul Comuniștilor va negocia cu socialiștii crearea unui bloc electoral comun

Vladimir Voronin, Zinaida Grecianîi și Igor Dodon, octombrie 2008

Partidul Comuniștilor a anunțat, joi, că liderul său, Vladimir Voronin, va negocia cu cel al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, crearea unui bloc electoral comun, în ciuda animozităților dintre cei doi. În urma unei ședințe a conducerii de partid, comuniștii au spus că decizia le este dictată de „pericolul” ca puterea să fie câștigată la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie de „forțele unioniste de dreapta”. Dodon a părăsit Partidul Comuniștilor, în 2011, iar Voronin l-a numit ulterior „trădător”, l-a acuzat că ar fi primit bani și a spus că nu-i va ierta „trădarea”. Sondajele de opinie sugerează că PCRM nu are șanse să intre în parlament în mod independent și că popularitatea PSRM a scăzut, după ce Dodon și-a încheiat mandatul de șef al statului, în luna decembrie.

Ministerul sănătății îndeamnă populația să nu meargă la cimitir de Paștele Blajinilor

Ministerul Sănătății a îndemnat populația să se abțină de la mersul la cimitir de Paștele Blajinilor, spunând, într-un apel pe site-ul său, că riscul de infectare cu noul coronavirus este „iminent”. Restricțiile antiepidemice nu se impun la nivel central, ci raional, în funcție de incidența COVID-19. În unele raioane, comisiile locale de sănătate publică au permis ritualurile religioase de pomenire a morților în masă. La Chișinău, unde se află și unul din cele mai mare cimitire din Europa de sud-est, Sf. Lazăr, autoritățile municipale au interzis accesul vizitatorilor în cimitire, pentru evitarea aglomerației. Restricția a fost menținută în ciuda unei scrisori a mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, care a cerut ca ritualurile de pomenire în cimitire să fie permise pentru că au loc în aer liber.

Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut

Cel puțin 155 de milioane de oameni din lumea întreagă au suferit de foame severă anul trecut, ca urmare a conflictelor, impactului economic al pandemiei de COVID-19 și fenomenelor meteo, se spune într-un Raport Global despre Crizele Alimentare elaborat sub egida ONU. Două treimi dintre cei mai afectați oameni locuiesc în zece țări, inclusiv Afganistan, Siria, Sudan sau Haiti. În prefața raportului de 307 pagini dat publicității joi, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a scris că numărul celor care suferă de foame este în creștere. În 2020, a crescut cu 20% față de anul precedent, estimându-se că va fi și mai mare în 2021.

Pact NATO pentru mobilizare militară rapidă pe teritoriul european

Uniunea Europeană a aprobat, joi, participarea Statelor Unite, Canadei și Norvegiei, țări membre ale NATO, la un proiect menit să ducă la facilitarea deplasărilor rapide de trupe și echipamente militare pe teritoriul european. Decizia a fost luată de miniștrii europeni ai apărării, care s-au întâlnit pentru prima dată în persoană, la Bruxelles, în peste un an. Cele trei țări dinafara blocului comunitar vor putea participa astfel la un proiect de 1,7 miliarde de euro lansat de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți mobilitatea trupelor, în urma agresiunii rusești în Ucraina. Șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a spus că admiterea celor trei țări aliate în proiect va întări securitatea Uniunii Europene. Deplasarea rapidă a forțelor armate între țările europene se ciocnește de impedimente birocratice, dar și de probleme de infrastructură.

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane

Barajul Dahla

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane, au spus militanții și oficialii afgani. Luptele cresc în intensitate pe fundalul retragerii forțelor americane și internaționale din Afganistan. Barajul Dahla, cunoscut și ca Arghandab, este situat în provincia Kandahar din sudul țării, furnizând apă pentru irigare fermierilor, dar și apă potabilă în capitala regională. Barajul a ajuns sub controlul talibanilor după luni de lupte pentru orașul Kandahar. Oficiali locali și reprezentanți ai talibanilor au mai anunțat că două baze militare guvernamentale au fost cucerite de militanți în provincia nordică Baghlan.

Șefa cimitirelor din Chișinău: accesul cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor este un „pericol major”

Biserica din curtea cimitirului Sfântul Lazăr din Chișinău

Întreprinderea municipală care gestionează cimitirele din Chișinău i-a răspuns Mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, că accesul în masă al cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor reprezintă un „pericol major, real și iminent” de infectare cu COVID-19. ÎPS Vladimir a cerut Primăriei capitalei să permită ritualurile religioase în cimitire de Paștele Blajinilor, după ce Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a spus că accesul cetățenilor va fi interzis, cu excepția ceremoniilor funerare, din cauza pandemiei. Șefa „Combinatului Servicii Funerare”, Ludmila Boțan, a scris într-o postare pe Facebook că respectarea normelor antiepidemice în cimitire nu va fi posibilă. Biserica ortodoxă spune că ceremoniile de pomenire în cimitire trebuie permise pentru că au loc în aer liber, riscul transmiterii infecției de COVID-19 fiind redus. Boțan a spus însă că „schimbul de pomeni și îmbulzirea în jurul mormintelor constituie premise de declanșare a unei creșteri de cazuri de îmbolnăviri”.

Autoritățile transnistrene anunță că relaxează restricțiile de acces în regiune

Moldova - punct de control la intrarea în regiunea transnistreană

Autoritățile transnistrene au anunțat, joi, că relaxează restricțiile de acces în regiune pe fundalul scăderii în intensitate a pandemiei de coronavirus. Într-o postare pe canalul său din telegram citată de presa moldoveană, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că restricțiile sunt relaxate deocamdată până pe 1 iunie, urmând ca decizia să fie revizuită în funcție de situația epidemiologică. Pentru a intra sau ieși din regiunea controlată de autoritățile secesioniste este nevoie între altele de prezentarea testului negativ la COVID-19, dar și de o permisiune a autorităților sanitare din stânga Nistrului. Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a spus, tot joi, că autoritățile transnistrene invocă pandemia pentru a îngrădi circulația peste Nistru, inclusiv accesul unor cetățeni moldoveni la propriile case. În ciuda pandemiei, autoritățile transnistrene au suspendat restricțiile de circulație în timpul alegerilor prezidențiale moldovene din noiembrie 2020, când zeci de mii de locuitori ai regiunii au mers să voteze, pe malul drept al Nistrului, sprijinindu-l masiv pe fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, care a pierdut însă alegerile.

SUA examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul american de stat Antony Blinken

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, joi, la Kiev, că Statele Unite examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. În timpul unei conferințe de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a mai spus că Rusia a lăsat un număr semnificativ de trupe și echipamente militare la granița Ucrainei, în ciuda anunțului despre faptul că forțele au fost retrase după masarea lor, luna trecută. „Rusia are capacitatea de a întreprinde acțiuni agresive relativ rapid, dacă dorește”, a spus șeful diplomației americane, adăugând: „Nimeni nu dorește asemenea surprize.”. Vizita oficialului american la Kiev are loc după ce Rusia a masat aproximativ 100 de mii de militari la granița cu Ucraina, aceasta fiind cea mai mare mobilizare de când Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014, iar separatiștii pro-ruși au început un război în estul Ucrainei. Retragerea parțială a trupelor ruse în numai câteva săptămâni a făcut ca unii analiști să afirmă că liderul rus Vladimir Putin a încercat să testeze reacția noului președinte american Joe Biden.

Franța susține renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID-19

Moldova - vaccination generic HEALTH-CORONAVIRUS/EU

Președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat propunerii inițiate de Statele Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 pentru a impulsiona producția globală. Într-o declarație de presă, președintele francez a spus că este „totalmente în favoarea” acestei idei sprijinite de președintele american Joe Biden și care capătă o aderență tot mai mare. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sprijină propunerea reprezintă „un moment istoric”, pe fundalul deficitului de vaccinuri anti COVID-19 în multe regiuni ale lumii. Până acum, Franța s-a numărat printre țările care s-au opus ridicării drepturilor de proprietate intelectuală în cazul acestor vaccinuri, spunând că acest lucru va descuraja inovația. Nicio companie farmaceutică franceză nu a reușit să elaboreze un vaccin împotriva COVID-19, care să obțină aprobare.

Colaboratoarea postului nostru de radio înscrisă pe lista „agenților străini” din Rusia

Jurnalista Ludmila Savițkaia, colaboratoarea RFE/RL, inclusă pe lista „agenților străini” a Ministerului rus al Justiției.

Tribunalul din Pskov, vestul Rusiei, a respins apelul depus de jurnalista Ludmila Savițkaia, colaboratoare a postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL), prin care contesta includerea ei în categoria de „agent străin”.

Tribunalul din Pskov a decis pe 5 mai că includerea lui Savițkaia pe lista de „agenți străini” a Ministerului Justiției este legală. Avocații jurnalistei au anunțat că vor contesta decizia.

Savițkaia și alte patru persoane - colaboratorul RFE/RL Sergei Markelov, activistul pentru drepturile omului Lev Ponomaryov, artista și activista Daria Apaknicih și redactorul șef al ziarului din Pskov, Denis Kamaligin - au fost incluse pe controversata listă a „agenților străini” din decembrie 2020.

Miercuri, la tribunal, reprezentanții Ministerului Justiției au prezentat ca dovadă împotriva Ludmilei Savițkaia un articol despre protestatarii anti-guvernamentali, despre presupusele torturi din închisorile rusești și despre blocarea comunicațiilor electronice în zonele din jurul închisorilor.

La audierile de miercuri, Savițkaya a declarat că nu făcut decât să relateze un jurnalist profesionist.

„În zilele noastre, nici o instituție media de stat nu relatează despre adevăratele probleme cu care se confruntă oamenii, însă Radio Svoboda (Radio Libertatea/ redacția în limba rusă RFE/RL) o face”, a spus ea.

Așa-numita lege a „agenților străini” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată și extinsă de mai multe ori în decursul anilor. Legea cere organizațiilor neguvernamentale care primesc finanțare externă și pe care guvernul le consideră angajate în activități politice, să se înregistreze drept „agenți străini” și să se supună audit-urilor.

Modificările ulterioare ale legii au vizat și mass-media finanțată din străinătate. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată pentru a permite guvernului rus să includă persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții.

În 2017, guvernul rus a plasat pe listă Radio Svoboda (redacția în limba rusă a RFE/RL) și alte șase redacții de știri în limba rusă ale postului nostru de radio, la fel ca postul de televiziune Current Time, realizat în colaborare cu VOA.

La începutul acestui an, instanțele ruse au început să impună amenzi mari postului nostru de radio pentru că nu-și etichetează, conform legii, produsele drept „produsul unui agent străin”. RFE/RL contestă aceste decizii.

RFE/RL a numit amenzile „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat al SUA le-a descris drept „inacceptabile”. Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă”, menită să „demonizeze grupurile independente”.

Igor Dodon vede în Lukașenka un lider „experimentat”, de la care „avem de învățat”

Liderul socialist Igor Dodon și președintele belarus Alexandr Lukașenka, Minsk, 5 mai 2021 (social media/grab)

Liderii parlamentelor de la Chișinău și Minsk au semnat miercuri o declarație privind extinderea colaborării la nivelul legislativelor R.Moldova și Belarus. Declarația a fost semnată la Minsk de președinta Parlamentului moldovean, socialista Zinaida Greeanîi și de liderii celor două camere ale parlamentului belarus.

Legislativul de la Chișinău a fost dizolvat pe 28 aprilie, după ce Curtea Constituțională constatase că s-au îndeplinit condițiile, așa cum susținea și președinta Maia Sandu. Până la alegerile anticipate din 11 iulie, parlamentul funcționează cu prerogative limitate.

La Minsk s-a aflat și liderul socialist Igor Dodon care a avut o întrevedere informală cu contestatul președinte belarus Alexandr Lukașenka, ținta unui val de proteste fără precedent în Belarus, izbucnite după alegerile prezidențiale din 9 august 2020. Opoziția din Belarus susține că alegerile, câștigate de Lukașenka, au fost fraudate și a cerut repetarea lor sub control internațional.

De atunci, sute de belaruși, începând cu candidata opoziției la președinție Svetlana Țihanovskaia, au fost forțați în exil sau reținuți și condamnați la închisoare. Represaliile au afectat direct și presa independentă, locală sau internațională.

După discuția de miercuri cu Lukașenka, liderul Socialiștilor, Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că „avem ceva de învățat de la o personalitatea remarcabilă” ca președintele belarus, care are „atâta experiență”. Mai mult, Dodon consideră că în comparația cu Belarus, R. Moldova nu a câștigat așa de mult social și economic în cei 30 de ani ai săi de independență.

Fostul președinte susține că a discutat și despre situația geopolitică și „tentativele unor actori occidentali de a submina securitatea și stabilitatea din regiunea noastră”, relatează IPN.

Secretarul de stat american Blinken la Kiev pentru o zi

Secretarul de stat american Antony Blinken la Londra, la reuniunea G7, înainte de a pleca la Kiev, 5 mai 2021.

Secretarul de stat america, Antony Blinken, a sosit la Kiev într-o vizită de o zi, în care vrea să transmită un mesaj puternic de susținere pentru Ucraina în fața presiunilor ridicate ale Rusiei dar și să insiste pe necesitatea ca autoritățile ucrainene că combată, consecvent, corupția endemică din țară.

Blinken urmează să se întâlnească cu președintele Volodimir Zelenski, cu ministrul de externe Dmitro Kuleba, cu membri ai parlamentului ucrainean și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

Zelenskiy a declarat că speră la sprijinul Statelor Unite pentru aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO.

Declarația Departamentul de Stat america, dată miercuri publicității, despre evoluția parteneriatul strategic dintre Kiev și Washington nu face nici o referire la dorința Ucraina de a adera la NATO ale Ucrainei, dar spune că Statele Unite continuă să monitorizeze situația tensionată creată de „acțiunile agresive în curs ale Rusiei și retorica Moscovei la adresa Ucrainei”.

Declarația menționează că, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari.

Declarația reiterează, de asemenea, poziția SUA conform căreia regiunea estică Donbas și Crimeea fac parte din Ucraina și solicită Rusiei să restituie controlul deplin al peninsulei Ucrainei și să participe cu bună-credință la eforturile menite să pună capăt conflictului din estul Ucrainei.

Dar preocupările SUA cu privire la corupție sunt, de asemenea, pe ordinea de zi, în special în sectorul energetic al Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a criticat săptămâna aceasta măsura de a înlocui consiliul de administrație al companiei de stat din Ucraina, Naftogaz, afirmând că „reflectă o neglijare a practicilor de guvernanță corporativă echitabile și transparente și complică eforturile de lungă durată pentru reformarea sectorului energetic al Ucrainei”.

În Germania s-a depus o plângere penală împotriva președintelui belarus Lukașenka

Desfășurare de forțe de ordine la Minsk pentru a preveni un nou protest, Belarus, ianuarie 2021.

Mai mulți avocați au depus o plângere penală în Germania în numele a 10 belaruși, împotriva președintelui belarus Aliaksandr Lukașenka, acuzat de crime împotriva umanității.

Acționând în numele „victimelor torturii”, avocații au declarat, pe 5 mai, că au depus o plângere la procuratura federală din orașul german Karlsruhe împotriva lui Lukașenka „și a altor ofițeri de securitate din Belarus”.

Avocații au arătat că în Belarus, că nici Lukașenka, nici ofițerii săi de securitate nu se confruntă cu consecințe juridice pentru utilizarea excesivă a forței în timpul protestelor din ultimul an și pentru torturarea cetățenilor reținuți ca urmare a acestor proteste. În aceste condiții, ei cer Germaniei să lanseze o anchetă independentă asupra presupuselor abuzuri.

În sprijinul cererii lor, avocații au invocat așa-numita jurisdicție universală, care permite depunerea de plângeri penale pentru infracțiuni reprezentând violări ale dreptului internațional, într-o altă țară decât cea în care au fost comise. Mai ales când nu se poate apela la justiția în care s-au comis presupusele infracțiuni.

Autoritățile de la Minsk nu a comentat pentru moment.

Țările G7 promit să-și coordoneze eforturile pentru a combate comportamentul „iresponsabil” al Rusiei

Reuniunea miniștrilor de externe G7 de la Londra, 4 mai 2021.

Miniștrii de externe din grupul principalelor șapte state industrializate din lume (G7) și-au încheiat prima lor întâlnire personală în mai bine de doi ani cu angajamentul de a susține eforturile colective de combatere a comportamentului „iresponsabil și destabilizator” al Rusiei, fără a sugera însă acțiuni concrete care să treacă de o declarație de sprijin pentru Ucraina.

Miniștrii de externe din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la comportamentul Rusiei într-o declarație comună din 5 mai în urma discuțiilor de la Londra.

Miniștrii au citat recenta „masare de forțe militare rusești la granițele Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, acțiunile care vizează subminarea sistemelor democrațiilor din alte țări, atacurile cibernetice și utilizarea dezinformării”. Țările din G7 se declară hotărâte să-și întărească „capacitățile comune și pe cele ale partenerilor ” pentru a descuraja comportamentul agresiv al Rusiei, care amenință regulile pe care se bazează actuala ordine internațională, inclusiv în domeniile „securității cibernetice și dezinformării”.

Declarați miniștrilor de externe, după reuniunea de la Londra, dă și tonul apropiatului summit G7 de luna viitoare din Cornwall, Anglia.

OMS salută drept „istorică” decizia SUA de a sprijini suspendarea patentelor pentru vaccinurile anti Covid-19

Șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a salutat drept „un moment istoric” faptul că Statelor Unite s-au declarat în favoarea ideii de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile COVID-19, ceea ce ar putea mări substanțial producția globală. Tedros Adhanom Ghebreyesus, care ceruse în repetate rânduri acest lucru, a reacționat astfel la declarația de miercuri a administrației Biden. Într-un mesaj pe Twitter, Tedros scrie că angajamentul administrației SUA de a sprijini renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pe vaccinuri „arată că Statele Unite pot să conducă un răspuns global” la o provocare globală în sănătate.

Ministra americană a comerțului Katherine Tai argumentase miercuri sprijinul administrației Biden pentru această idee prin faptul că „circumstanțele extraordinare ale pandemiei COVID-19 necesită măsuri extraordinare”.

India și Africa de Sud au fost primele țări care au înaintat, încă din octombrie anul trecut, o propunere la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) privind suspendarea temporară a protecției de care se bucură brevetele vaccinurilor anti Covid-19. Între timp, ideea a câștigat mulți susținători în lume. Circa 60 de state din peste 115 sunt de acord cu acesta idee dar schimbarea regulilor cere o decizie unanimă. Pentru moment, Uniunea Europeană, Elveția, Japonia și Brazilia (între altele) se opun așa că suspendarea protecției va necesita multe luni de negcieri.

Firmele producătoare au criticat deja ideea - iar la bursa internațională, Pfizer și Moderna, cele două firme care produc vaccinurile cele mai căutate, au pierdut în jur de 6% din valoarea acțiunilor imediat după anunțul administrației americane. Producătorii atrag atenția că nu există încă infrastructura industrială necesară în lume, că oferta de materii prime pentru vaccinuri nu este suficientă, nici numărul de specialiști necesari pentru a asigura calitatea vaccinurilor anti Covid-19.

România va oferi R. Moldova încă 100 000 de doze vaccinuri anti-COVID-19

Prim-ministrul României Florin Cîțu

Premierul român Florin Câțu a anunțat că țara sa va oferi R. Moldova încă o donație de vaccinuri anti-COVID-19. Potrivit IPN, este vorba de 100 000 de doze de vaccin Astra Zeneca. După ședința de miercuri a guvernului român s-a mai anunțat că începând din această săptămână România va putea vinde lunar Moldovei alte 200 de mii de doze de vaccin de aceeași producție. Anunțul a fost salutat de președinta R. Moldova, Maia Sandu. „Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini”, a scris Sandu pe Facebook. În același mesaj, președinta Moldovei a mai scris: „Vaccinarea, alături de respectarea în continuare a măsurilor de protecție, în special purtarea măștii, reprezintă calea prin care putem reveni la normalitate. Vă îndemn pe toți să vă vaccinați și să puneți umărul la eforturile comune de oprire a pandemiei. Vin vremuri mai bune”. În R. Moldova s-au confirmat miercuri încă 316 infectări cu COVID-19 și 23 de decese.

Facebook menține interdicția impusă ex-președintelui SUA, Donald Trump

Consiliul independent de supraveghere al companiei americane Facebook a menținut miercuri interdicția folosirii platformei de către fostul președinte american Donald Trump, cerând o nouă analiză a cazului peste 6 luni. Interdicția a fost legată de comentariile făcute de Trump în ziua atacului mulțimii asupra clădirii Congresului de la Washington, în ianuarie, soldat cu morți și răniți. Lăsând în picioare interdicția pentru Trump, Consiliul independent de la FB a spus totuși miercuri că „nu este permisibil ca un utilizator să fie interzis pe platformă pe termen nelimitat”, și a cerut o nouă discuție pe această temă.

Rusia amenință Facebook, Twitter și Google cu amenzi de sute de mii de dolari

Rusia a făcut plângeri împotriva companiilor Facebook și Google pentru că nu și-ar fi îndeplinit obligația de a îndepărta postări interzise de pe net. Cele două companii americane riscă amenzi de 267.000 de dolari, fiecare. Alt gigant pe net, Twitter, a fost deja ținta unei plângeri asemănătoare, și ar putea fi amendat cu 320.000 de dolari. Plângerile sunt cele mai recente evoluții ale disputei dintre autoritățile ruse și platformele sociale globale pe tema postărilor legate de protestele politice din Rusia. În trecut, autoritățile ruse au amenințat să interzică total platformele sociale, iar mai recent au chiar recurs la încetinirea conexiunii pe net, pentru utilizatori, ca pedeapsă.

Partidul românesc unionist AUR participă la alegerile anticipate din R. Moldova

George Simion (dreapta) și Claudiu Târziu, lideri AUR

Partidul românesc unionist AUR a anunțat că va candida la alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie din R. Moldova. Într-o declarație citată de IPN, șeful din România al formațiunii de extremă-dreapta, George Simion, a spus că AUR s-a înregistrat săptămâna trecută în Registrul partidelor politice de la Chișinău. „Vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști în ambele parlamente și de aceea candidăm”, a mai spus Simion. Președintele AUR din Moldova, Vlad Bilețchi, este citat de aceeași sursă cu declarația că integrarea europeană a R. Moldova ca stat independent este „o utopie” și, de aceea, este nevoie de unire. AUR, al cărui șef Simion este fost lider de galerie de fotbal la București, a ajuns în premieră în parlamentul României anul trecut cu un mesaj ultra-naționalist și anti-sistem.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG