Linkuri accesibilitate

„În veacul reţelelor sociale, e foarte uşor să nimerești în baloane de dezinformare”/Elina Lange – Ionatamishvili


Elina Lange – Ionatamishvili, 29 octombrie 2019

Despre dezinformare, cu Elina Lange – Ionatamishvili, experta în dezinformare a Centrului de Excelență pentru Comunicări Strategice NATO de la Riga.

Elina Lange – Ionatamishvili, experta în dezinformare a Centrului de Excelență pentru Comunicări Strategice NATO de la Riga, declară într-un interviu în exclusivitate la Europa Liberă că, în faţa încercărilor Rusiei de a o dezbina, Europa a rămas totuşi unită. Specializată în activități rusești în spațiul informațional, experta vorbeşte în acelaşi interviu despre ce crede ea că sunt pericolele dezinformării pentru alegeri în state democratice, despre noile provocări legate de explozia reţelelor de socializare, dar şi despre rolul „gândirii critice” în lupta cu manipularea.

Europa Liberă: În perioada anexării Crimeii, succesul propagandei ruse a fost mare. Au trecut cinci ani de atunci. S-a învăţat lumea în general în acest timp să gândească, să privească mai treaz la regimul Putin?

Elina Lange – Ionatamishvili: “Când vorbim despre succesul propagandei ruse, trebuie să delimităm spaţiile unde acest succes a existat şi continuă poate să existe şi altele, unde nu este chiar aşa. Dacă vorbim despre Crimeea, atunci probabil da, a avut succes, la fel în estul Ucrainei sau în însăşi Federaţia Rusia. Dar dacă vorbim de restul Europei, cred că oamenii s-au deşteptat încă prin 2007, când s-a întâmplat un atac cibernetic asupra Estoniei şi toate urmele duceau spre Rusia. Apoi, peste un an, a fost războiul din Georgia, care a şocat Occidentul, inclusiv Ţările Baltice, care, desi sunt membre ale NATO, cu groază urmăreau acel război, apoi 2014 a fost Crimeea şi Ucraina, apoi a urmat, în 2018, cazul Skripal (otrăvirea colonelului GRU Serghei Skripal în Marea Britanie).

Când vorbim despre succesul propagandei ruse, trebuie să delimităm spaţiile unde acest succes a existat şi continuă poate să existe şi altele, unde nu este chiar aşa.


Vorbesc despre aceste evenimente pentru că ele au arătat o reacţie în evoluţie a Occidentului. În cazul Skripal, bunăoară, pentru prima data, Marea Britanie a anunţat imediat că o suspectează pe Rusia de acest lucru. După felul cum a reacţionat atunci diplomaţia rusă, a fost absolut clar că ea nu se aştepta la o astfel de poziţie a Marii Britanii. Doar până atunci aşa ceva nu se mai întâmplase, lumea mereu reacţiona cumva mai neutru, nu suna nici un fel de acuzaţie până nu se adunau probe suficiente. În acel caz, însă, dacă vă amintiţi, prim-ministra britanică, Tereza May, a declarat de la bun început că, deşi investigaţia abia a început, britanicii au motive să creadă în implicarea Rusiei.

În ultimii zece ani putem vorbi despre o deşteptare a lumii occidentale.


Au urmat deportări de diplomaţi, apoi Trump [preşedintele SUA, Donald Trump] a introdus nişte sancţiuni foarte serioase împotriva oligarhilor ruşi, iar lenta.ru, despre care ştim că e o media controlată de autorităţile ruse, a numit acea zi “marţia neagră” a economiei ruse. Prin urmare, în ultimii zece ani putem vorbi despre o deşteptare a lumii occidentale, care nu doar a deschis ochii, ci a început chiar să acţioneze altfel decât o făcea în trecut.

Acum avem o situaţie în care, indiferent de eforturile ruse de a se salva de sancţiunile internaţionale, ele continuă, iar Rusia, chiar dacă depune o muncă diplomatică enormă, nu reuşeşte să obţină ceea ce vrea. Concluzie e că Europa a demonstrat că e capabilă să arate o poziţie unică, ceea ce e foarte important. Să ai o poziţie unită, având o diversitate de opinii atât de mare, deja e un lucru important. Şi eu cred că acesta este un succes al comunicării strategice în Europa.”

Liliana Barbăroșie si Elina Lange – Ionatamishvili, 29 octombrie 2019
Liliana Barbăroșie si Elina Lange – Ionatamishvili, 29 octombrie 2019

Europa Liberă: De ce e complicat să menţii unitatea, aş înţelege. Dar de ce totuşi credeţi că e vorba despre un succes al comunicării strategice?

Elina Lange – Ionatamishvili: “Pentru că am arătat că suntem capabili să ne păstrăm unitatea şi să ne apărăm valorile. Şi nu ne îndoim ca un copac în bătaia vântului.

Din partea Rusiei, din partea diplomaţilor ei, a media finanţată de Kremlin sau a altor media care, din anumite cauze, sprijină Kremlinul, se exercită presiuni enorme ca Europa să devieze de la aceste valori, să se divizeze, să meargă unul împotriva altuia. Dar, în ciuda acestor eforturi, lumea occidentală nu s-a pretat acestor presiuni”.

Europa Liberă: Pe de altă parte, cum a evaluat propaganda rusă: a devenit ea mai puternică, mai slabă?

Elina Lange – Ionatamishvili: “Ce s-a observat după anexarea Crimeea e o creştere neaşteptată a intensităţii propagandei în media rusească. O tendinţă interesantă actuală e că, dacă în 2014-2017, ideea de bază a acestei propagande putea fi rezumată în felul următor: „noi de fapt suntem atât de buni, iar voi ne ofensaţi, desi nu am făcut nici un rău”, acum, linia acesteia e un pic diferită: „voi ne acuzaţi de ce nu trebuie, dar noi oricum suntem puternici şi vă vom înfrunta”.


Dar, dincolo de asta, eu cred că acum nu se poate vorbi despre o strategie bine pusă la punct. De fapt, Rusia pur şi simplu reacţionează la ceea ce noi înşine îi punem la dispoziţie. De exemplu, în multe state europene creşte aderenţa populismului şi alegerile într-o serie de state au arătat că partidele populiste au adunat multe voturi. Este cel mai bun prilej pentru propaganda rusă de a stărui pe ideea că elitele politice în aceste state sunt împotriva poporului. Este o idee perfectă pentru a diviza societatea, a o antagoniza împotriva puterii. Iar Rusia profită de asta, ba chiar stimulează astfel de idei, aşa cum se ştie, finanţând partide de un anumit profil.

Aceste probleme, cum e xenofobia, migraţia, ele există deja în societăţile noastre, Rusia nu le inventează pe loc gol. În schimb, ea le poate dezvolta foarte bine în interesele sale.


Problema noastră e că politicienii actuali nu au reuşit să dea răspunsusi clare la o serie de probleme cu care ne ciocnim. În asta e marea dificultate. Pentru că tezele folosite de Rusia sunt simple, vizează teorii ale conspiraţiei… lucruri care mereu au fost foarte populare. Şi oamenilor acest lucru le cade pe plac. Doar aceste probleme, cum e xenofobia, migraţia, ele există deja în societăţile noastre, Rusia nu le inventează pe loc gol. În schimb, ea le poate dezvolta foarte bine în interesele sale. La tema migraţiei, care a interesul Rusiei? Acela ca să spună: „uitaţi-vă la voi, problemele voastre sunt migraţia, terorismul, acestea sunt problemele voastre, nu Rusia. Rusia este prietenul vostru.” De aceea, e important să înţelegem la ce auditoriu ne adresăm şi cum o facem. Pentru că dacă vorbim în termeni academici, sofisticaţi, oamenii nu ne vor înţelege şi nici nu ne vor urma. La fel, Rusia ar vrea ca Europa să se divizeze, în state rele, care au inventat nişte cote după care le obligă pe celelalte să primească migranţi, şi că aceste state trebuie oprite, pentru că asta e foarte rău. De exemplu, eu sunt din Letonia, iar noi avem o criză foarte interesantă, criza migraţiei. În timp ce noi migranţi practic nu avem. Noi am primit maximum 700 de oameni şi ei, majoritatea, nu au rămas la noi, dar criza este. Criză în capul oamenilor. E un exemplu bun care ilustrează cum lucrează manipularea”.

Europa Liberă: Există factori mai mult sau mai puţin obiectivi care explică succesul propagandei şi a manipulării în ţări vecine cu Rusia care conventional fac parte din grupul celor de pe “linia frontului”?


Elina Lange – Ionatamishvili: “Să ne întrebăm cât de sigur se simt oamenii, când avem de atâţia ani un război în inima Europei, când avem Georgia cu 20 la sută din teritoriu ocupat şi nimic nu se întâmplă, status quo-ul nu se schimbă. În Georgia, periodic, forţele ruse schimbă linia de demarcaţie, înaintând în interiorul ţării şi ea nu poate face nimic. Aceste state înţeleg că trebuie să-şi întărească poziţiile naţionale. Ieşirea e una: nu poţi fi undeva la mijloc, trebuie să fie cu cineva anume, probabil cu o familie democratică. Iar Rusia demult nu mai e o democraţie. De aceea, în cazul n ostru, al balticilor, alegerea s-a făcut demult şi aceasta a fost o alegre foarte fermă care ne-a adus doar beneficii. Cât ţine de state ca Ucraina, Georgia, Moldova, oamenii tot mai mult înţeleg că aceasta este alegerea. Ceea ce vedem în tv-urile ruseşti este foarte unilateral. Dar, spre fericire, există satelit, există internet, prin urmare, cel care caută o informaţie corectă despre ce se întâmplă în Rusia, o pot găsi. Iar acum, şi în Rusia cresc nemulţumirile şi asta deja e absolut clar pentru toată lumea.”

Europa Liberă: Care sunt concluziile pe care le-aţi tras până acum despre secretele succesului propagandei ruse, dar mai ales metodele efective de luptă cu ea?

Elina Lange – Ionatamishvili, experta în dezinformare a Centrului de Excelență pentru Comunicări Strategice NATO de la Riga, 29 octombrie 2019
Elina Lange – Ionatamishvili, experta în dezinformare a Centrului de Excelență pentru Comunicări Strategice NATO de la Riga, 29 octombrie 2019

Elina Lange – Ionatamishvili: “Rolul media, care trebuie să fie pluralistă şi independentă redacţional, e cel mai important. Din păcate, în cazul dat nu există răspunsuri uşoare, pentru că modelul de business nu lucrează în state mici, unde şi piaţa e mica, Aici trebuie să intervină UE, care să sprijine media, poate chiar financiar.

În al doilea rând, e important să înţelegem pericolele care există la adresa celor mai importante procese democratice, adică a alegerilor. Dacă reuşim să obţinem ca în dezbaterile politice dintr-o ţară să nu se amestece nimeni, e foarte important. Să nu fie manipulaţi alegătorii. Ca omul să-şi facă alegerea în baza unei informaţii obiective, nu a unor baloane de săpun în care intră fără voia lor. Dacă putem păzi spaţiul informaţional de aşa ceva, deja e bine. Şi dacă vom avea o media calitativă, puternică, obiectivă, asta la fel ne-ar ajuta.


Apoi, al treilea aspect ţine de reţele. Ceea ce trebuie să înţelagă oamenii e că pe reţelele sociale nu există nici un fel de reglementare. Studiile pe care le-am făcut noi la Centrul de excelenţă NATO în comunicare strategică ne-au arătat că nici FaceBook, nici Instagram nu se ţin de legile pe care au proclamat că le respectă. Singura lor motivaţie este cea financiară. Algoritmii pe care îi folosesc sunt construiţi exclusiv ca să primim acea informaţie care să ne facă să ne reţinem pe aceste platforme. Iar în acest caz, emoţiile lucrează cel mai bine. Dacă stai pe youtube, el îţi va da conţinut tot mai radical, ca să te ţină acolo.

Gândirea critică este crucială. De aceea trebuie de început cu o reformă serioasă a sistemului de educaţie.”


El aşa căştigă bani. De aceea, toate aceste discuţii, şi de la ONU, şi de la UE, ce să facem? Eu cred că trebuie să le dăm iniţiativă de business, ca să căştige bani, numai atunci ei vor face ce trebuie. Da, ei se gândesc şi la reputaţie, dar dacă nu va fi motivaţie financiară, nu vom vedea rezultate. Ceea ce se întâmplă pe aceste reţele este groaznic. E foarte uşor să nimereşti în baloane de dezinformare şi să rămâi să trăieşti acolo. Mulţi nu înţeleg asta. Dar datele la care au acces ei sunt foarte profunde. Ei ne cunosc mai bine decât ne-am cunoaşte pe noi înşine. Ei pot să anticipate ce ne place şi ce nu ne va place. Trebuie să ştim asta. Şi trebuie să vorbim cu copii din şcoală. Gândirea critică este crucială. De aceea trebuie de început cu o reformă serioasă a sistemului de educaţie.”

XS
SM
MD
LG