Linkuri accesibilitate

Între Est și Vest. Ce alege Găgăuzia?


Depuneri de flori pe Aleea Gloriei de la Comrat, la 32 de ani de la „crearea Republicii Găgăuzia (Gagauz-Yeri)”, 19 august 2022
Depuneri de flori pe Aleea Gloriei de la Comrat, la 32 de ani de la „crearea Republicii Găgăuzia (Gagauz-Yeri)”, 19 august 2022

Dmitri Konstantinov, președintele Adunării Populare sau legislativul de la Comrat, propune convocarea, la 2 octombrie, a unui congres al deputaților de toate nivelurile și legislaturile, pentru prima dată după 1990, cu scopul de a „stabili acțiunile viitoare și soluțiile pentru autonomie”.

În cuvintele sale, „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Dmitri Konstantinov mai declară că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Comratul a sărbătorit, la 19 august, 32 de ani de la „crearea Republicii Găgăuzia (Gagauz-Yeri)”. Atunci, în 1990, trei raioane din regiunea de sud și-au declarat „independența față de RSSM”. Decizia a fost contestată de autoritățile moldovene, ca fiind neconstituțională, iar patru ani mai târziu, în 1994, după o perioadă de tensiuni și incertitudini, Parlamentul de la Chișinău a votat constituirea Unității Teritorial Administrative Găgăuzia.

Europa Liberă a fost, la sfârșitul săptămânii trecute, în Găgăuzia și a încercat să afle în ce direcție privesc politicienii de la Comrat, dar și simplii cetățeni.

Încotro se îndreaptă Găgăuzia?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:49 0:00

„Marea Rusie” – aclamată

De regulă, oficialii de la Chișinău evită să participe la festivitățile de la Comrat dedicate „zilei Republicii Găgăuzia”. Și în acest an, însă, găgăuzii au fost felicitați din partea „marii Rusii” de către reprezentanți ai ambasadei ruse la Chișinău.

„Noi știm că aici avem foarte mulți prieteni. Noi simțim asta și prețuim. Este o prietenie testată în timp și care are un mare viitor”, a declarat Alexandr Andreev, consilier al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, care a fost aplaudat intens la festivitate, iar Rusia – frenetic aclamată.

Vlah: „suntem parte a R. Moldova și atât”

Intervievați de Europa Liberă, oficialii de la Comrat susțin că Găgăuzia va urma, împreună cu restul Republicii Moldova, cursul spre Uniunea Europeană.

Irina Vlah
Irina Vlah

Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei: „Găgăuzia e parte a R. Moldova și Găgăuzia are același curs ca și țara noastră. [...]Niciodată, noi nu am spus altă părere – noi suntem parte a R. Moldova și atât”.

Spicherul găgăuz, Dmitri Konstantinov, sugerează că locuitorii autonomiei vor fi nevoiți, oarecum, să se conformeze.

99% din găgăuzi noștri au ales calea pro-rusă. Dar dacă Moldova va lua altă cale, noi nu vom putea să indicăm altceva...

„99% din găgăuzi noștri au ales calea pro-rusă. Nimeni nu poate vorbi acum despre altă cale. Dar dacă Moldova va lua altă cale, noi – 5% [din populația RM] nu vom putea să indicăm altceva, vom merge cu toată Moldova. [...] Găgăuzia e Moldova, în primul rând. Noi nu suntem un proiect temporar. Noi trăim aici demult, noi nu avem pământ în altă parte a lumii”, a spus Konstantinov.

Formuzal: „găgăuzii și-au dobândit statalitatea în componența Moldovei”

Sosit la festivități din străinătate, fostul bașcan al Găgăuziei, Mihail Formuzal, ne-a spus că, acum 32 de ani, găgăuzii și moldovenii au procedat „înțelept”.

„Găgăuzii și-au dobândit statalitatea în componența R. Moldova. A fost un pas înțelept. [...] Calea Găgăuziei e în componența R. Moldova, stat suveran, să trăiască aici, să-și dezvolte autonomia și să asigure un nivel de viață decent, ceea ce nu reușește sau nu poate conducerea Moldovei să asigure timp de 30 de ani”, a declarat Mihail Formuzal.

Iar liderul mișcării „Gagauz Halkî” (Poporul Găgăuz”), Ivan Burgudji, care este și consilier al spicherului de la Comrat, sugerează o cale mai specifică pe care s-o urmeze și autonomia, și Republica Moldova în general.

„Noi nu ne pronunțăm împotriva UE. Personal, pledez pentru ca și Moldova și Găgăuzia să activeze în interes pro-Moldova, dar nu pentru vectorul occidental sau estic. Există statalitatea moldovenească, care e una neutră, așa că ea, indiferent de vectorul de influență, trebuie să respecte interesele popoarelor găgăuz, moldovenesc și altora de pe acest teritoriu”, a spus Europei Libere, Burgudji.

Taușanji: „lumea civilizată este Europa”

În cele din urmă, unul dintre interlocutorii noștri, politicianul veteran Constantin Taușanji, deputat în primul Parlament de la Chișinău, a conchis: „Ceea ce se petrece azi, e o anumită tradiție, o reminiscență a trecutului, o nostalgie după URSS. Unii lideri mai cultivați, care gândesc mai mult, înțeleg că trebuie să mergem în lumea civilizată, iar lumea civilizată este Europa”.

Și pe final, una dintre vocile locuitorilor autonomiei găgăuze: „Găgăuzia vrea să fie cu Moldova, dar nu știu de ce nu i se prea acordă atenție. Noi vrem pace și prietenie. Noi nu alegem – în Europa sau Rusia. Nouă ne este indiferent. Important e să fie pace”.

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG