Jurnalistul Mihail Sirkeli, fondatorul și administratorul portalului de știri NOKTA de la Comrat, crede că declarația critică a Adunării Populare a Autonomiei găgăuze (APG) față de obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidat la UE a fost „previzibilă” și reflectă poziția mai veche a autorităților Autonomiei de respingere a integrării europene.
APG a adoptat, la 6 iulie, cu doar o singură abținere, o declarație în care deputații găgăuzi deplâng „lipsa de transparență” în procesul de obținere a statutului de țară candidat și faptul că autoritățile autonomiei „nu au fost informate și antrenate în procesul de negocieri”.
Un critic aprig al autorităților de la Comrat, Sirkeli a spus într-un interviu pentru radio Europa Liberă că declarația APG ar reconfirma, în opinia sa, faptul că autonomia găgăuză „rămâne o regiune care promovează interesele Rusiei în R. Moldova”.
Aleșii găgăuzi au mai atenționat Chișinăul în declarația lor că dacă nu va lua în considerație „această șansă de a demonstra autenticitatea intențiilor de consacrare a valorilor juridice europene și de asigurare a caracterului politic și economic de sine-stătător al autonomiei”, populația Gagauz Yeri va continua să perceapă „cu scepticism” viitorul european al țării.
Declarația, făcută, cum remarcă mai mulți observatori, într-un limbaj ambiguu, vorbește totuși de „ignorarea opiniei poporului Găgăuziei cu privire la viitorul curs de orientare externă al țării, opinie exprimată la referendumul din 2014”. Atunci, peste 97 la sută dintre participanții la un referendum organizat în autonomie de Comrat, considerat ilegal de Chișinău au votat, împotriva aderării Republicii Moldova la UEâ. În același timp, 98,4% au optat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Caracterul ambiguu al declarației este explicat de Mihail Sirkeli prin faptul că „situația nu este clară în privința a ce se va întâmpla în Ucraina”. „Ei, deputații găgăuzi, își lasă loc de manevră”, în funcție de rezultatele războiului, mai spune publicistul.
Alte declarații, pe scurt
- Despre orientarea elitelor politice din autonomie: „Eu nu văd politicieni în autonomia găgăuză care ar veni și ar spune clar și tranșant că – iată – războiul din Ucraina este o agresiune a Rusiei și unica soluție de a salva și proteja țara noastră este integrarea în Uniunea Europeană”.
- Despre partea de responsabilitate a Chișinăului pentru „conservarea” dispozițiilor pro-ruse și antieuropene în autonomia găgăuză: „Problema și eroarea Chișinăului din toți acești 30 de ani (...) e că a încercat să țină situația sub control prin metode administrative, (...) dar nu au creat condiții instituționale pentru un proces politic transparent și cinstit. Iar Rusia a dominat prin susținerea politică a liderilor politice locali și prin susținerea financiară și mediatică. (...) De fapt, astăzi nu există jucători politici locali care să fie parteneri ai Chișinăului în construirea viitorului european al Republicii Moldova și nu există politici pentru finanțarea transparentă a activității politice ”.
- Despre motivele pentru care autoritățile autonomiei ar trebui să salute, ci nu să respingă statutul de țară candidat la UE: „Uniunea Europeană este, de fapt, un paradis pentru autonomiile teritoriale, pentru orice fel de autonomii – administrative, teritoriale, culturale etc. Și dacă autoritățile UTA Găgăuzia mizează pe dezvoltarea statutului special juridic al autonomiei, acestea trebuie să salute obținerea statutului de țară candidat pentru UE al Republicii Moldova”.
