Linkuri accesibilitate

Șefii de stat și serviciile secrete și de informații


În democrațiile occidentale, serviciile de informații sunt un soi de hibrid între gunoieri și medici ai legalității.

Apolitice, ascunse de ochii populației dar necesare, serviciile funcționează nepăsătoare față de culoarea politică a puterii sau de personalitatea șefului statului.

Șefii de stat și serviciile secrete și de informații
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:17 0:00
Link direct

În țările în care președintele are un rol pur ceremonial, precum Italia sau Germania, serviciile secrete depind de guvern, în Italia de pildă ele aflându-se in subordinea primului ministru.

Germania are mai multe structuri ale serviciilor de informații, dintre care principala, Bundesnachrichtendienst, e subordonată Cancelarului, dar există și servicii secrete ale armatei. Cu toatele însă, ele sunt responsabile ulterior și în fața unei comisii parlamentare speciale, care trebuie chiar să-și dea acordul în cazul anumitor operațiuni speciale, de pildă dacă trebuie aprobată supravegherea electronică a unor persoane sau instituții.

În alte țări, precum în Franța, al cărei regim semi-prezidențial poate fi în practică un autentic regim prezidențial ca în SUA, trecerea de la un președinte la altul implică o perioadă de tranziție în care serviciile secrete și de informații asigură regularitatea zilnică a rapoartelor și transmiterii informațiilor. Noul președinte începe să fie pus la curent cu funcționarea serviciilor și cu afacerile în curs încă din momentul confirmării și recunoașterii victoriei în alegeri. Este motivul pentru care a surprins reticența lui Donald Trump în a-i permite succesorului său Joe Biden accesul la rapoartele serviciilor de informații. Rapoarte de care de altfel, cum au scris-o și publicat-o în cărți și interviuri mai mulți foști apropiați și colaboratori ai său, Donald Trump nu obișnuia să facă mare caz.

Cazul particular al Franței

Un caz aparte îl constituie sistemul republican prezidențial al Franței și felul în care președinții francezi se raportează la serviciile secrete.

De pildă, răposatul președinte François Mitterrand exercita un atât de mare control asupra serviciilor secrete, încât, așa cum o arată toate indiciile, le-a folosit pentru a organiza un atentat împotriva unei nave a organizației ecologiste Greenpeace, în faimosul incident Rainbow Warrior. Nava respectivă a ecologiștilor, Rainbow Warrior, care încerca să împiedice testele nucleare militare franceze din Oceanul Pacific, a fost sabotată de serviciile secrete franceze într-un port din Noua Zeelandă, în iulie 1985. Explozia, pregătită de scafandri ai serviciilor secrete franceze, pentru a scufunda nava, a făcut un mort: un fotograf membru al echipajului, și a dus la serioase fricțiuni între Franța și Noua Zeelandă, pentru încălcarea suveranității acesteia din urmă.

Nava Rainbow Warrior, după ce a fost sabotată de serviciile secrete franceze, 1 august 1985
Nava Rainbow Warrior, după ce a fost sabotată de serviciile secrete franceze, 1 august 1985

A fost un episod care a revelat o diferență uriașă între funcționarea democrației americane și cea a Franței, unde președintele, de la generalul De Gaulle încoace, a căpătat o statură cvazi-imperială. În SUA, unde președintele Nixon a căzut din pricina unei afaceri (Watergate) în care serviciile secrete au fost folosite pentru a pune sub ascultare dușmanii politici ai președintelui și personalul Casei Albe, afacerea care a dus la demisia președintelui american a fost totuși mult mai puțin gravă decât ceea ce a făcut Mitterrand, trimițându-și agenții, "les barbouzes" în limbaj familiar, să scufunde o navă civilă, la antipozi, în portul unei țări prietene.

*****

Apărarea şi securitatea sunt două domenii majore în care Președintele R. Moldova, el fiind și Comandantul Suprem al forțelor armate, are atribuții importante. Numai că șeful statului trebuie să coordoneze cu Parlamentul orice decizie pe care o ia în aceste domenii. Tocmai pentru a asigura acest echilibru între Președinție şi puterea legislativă în domeniu securității, legiuitorii, la crearea Serviciului de Informații și Securitate, au stabilit că activitatea acestuia este coordonată de către Președinte și este supusă controlului parlamentar.

Încercarea socialiștilor de a scoate președintele din această ecuație după ce liderul lor informal Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale rămâne deocamdată blocată de Curtea Constituţională. Iniţiativa a atras multiple critici, inclusiv din partea UE, pe motiv că a fost votată într-o manieră pripită și netransparentă, a fost sprijinită de persoane care ar avea tangență cu frauda bancară şi pentru că limitează puterile președintelui moldovean proaspăt ales Maia Sandu în favoarea unor interese personale.

Paradoxal este că socialiștii vor să legifereze acum ceea ce au criticat dur în 2016 când majoritatea parlamentară dominată de democraţii lui Vlad Plahotniuc a procedat simetric lipsindu-l pe Igor Dodon, înainte ca acesta să-şi preia mandatul prezidențial, de mai multe împuterniciri, inclusiv de cea de a-l numi pe şeful SIS după ce instituția a fost scoasă de sub controlul şefului statului. Dodon spunea atunci că aceste demersuri trădează teama de un președinte puternic. Iar în 2019, după debarcarea guvernării democrate, a readus SIS-ul sub dublu control, cel al Președintelui şi cel al Parlamentului.

Preluând acum demersul pe care l-au criticat anterior deputații PSRM invocă argumente similare cu cele ale democraților în 2016. Ei fac trimitere la statutul de regim parlamentar al R. Moldova şi susţin că este doar o coincidență că inițiativa a apărut pe agendă după ce alegerile prezidențiale au fost câştigate de Maia Sandu oponenta lui Igor Dodon.

De ce se doreşte din nou scoaterea totală a SIS-ului din subordinea preşedintelui? Pentru că la şefia statului a ajuns un politician de opoziţie, cu o agendă antisistem şi anticorupţie, iar SIS-ul care acumulează informaţii importante legate de amenințările asupra securității statului este o instituţie de temut, explică fostul director interimar al SIS, Valentin Dediu:

Cel care este astăzi președinte, dl Dodon, alții, au participat la anumite scheme de contrabandă

„Este un pericol pentru cei care se ocupă de diferite tranzacții, diferite scheme murdare, de aceea ei s-au unit pentru a-și proteja trecutul și - de ce nu? - viitorul. Nu știu cât timp va dura acest lucru, de aceea ei doresc ca acest Serviciu de Informație și Securitate să fi scos din subordinea președintelui, care, dacă facem o paranteză aici: de ce vor să-l scoată din subordinea președintelui? Nu constă în faptul că este în supunerea parlamentului, constă în faptul că acest Serviciu poate fi controlat de către un anumit partid, în primul rând, de Partidul Socialiștilor, care au mare interes. Interesul v-am spus care este. În primul rând, cel care este astăzi președinte, dl Dodon, alții, s-a vorbit în presă că ei au participat la anumite scheme de contrabandă, la anumite scheme murdare de a face bani ilegal.”

O consecință practică a resubordonării SIS este că şeful statului va fi exclus din procesul de numire şi eliberare din funcţie a directorului instituţiei şi de confirmare a directorilor adjuncţi şi altor persoane cu funcţii de conducere ale Serviciului.

În ultimii ani conducerii SIS i s-a reproșat că a admis ingerințe politice mai ales în timpul crizelor legate de incidentul „Pădurea Domnească”, „spălătoria rusească” prin băncile moldoveneşti, „furtul miliardului” şi interceptarea ilegală a opoziției.

Experții atrag atenția că încă de pe vremea comuniștilor superiorii SIS sunt numiți pe criterii politice, instituţia fiind folosită împotriva oponenților guvernării, iar uneori şi în scopuri foarte personale, cum ar fi în cazul lui Vladimir Plahotniuc, care, cu ajutorul unui fost coleg de partid ajuns la şefia SIS, a obţinut o a doua identitate moldoveană.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG