Linkuri accesibilitate

Human Rights Watch împotriva legii rusești privind internetul


Organizația internațională pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a cerut parlamentului Rusiei să respingă o nouă lege care ar permite autorităților să blocheze site-uri de net cu conținut pe care presa de stat rusească l-a cenzurat. În opinia HRW, noua lege ar duce la înăsprirea cenzurii în Federația Rusă.

Human Rights Watch împotriva legii rusești privind internetul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:18 0:00
Link direct

Noua lege rusească prevede sancțiuni și blocări împotriva site-urilor sau platformelor, mai ales occidentale, care își permit să semnaleze că presa rusească oficială minte, făcând o confuzie voită între apărarea adevărului și cenzură.

Într-o declarație publicată la 23 noiembrie, Anastasia Zlobina, coordonatoare pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch, a criticat nu doar politicile rusești în domeniul internetului, ci chiar pe cele ale unor mari companii occidentale din domeniu. „Practicile și politicile adesea inconsecvente și netransparente ale companiilor de net globale referitoare la îndepărtarea sau moderarea conținutului online merită criticate”, a scris Zlobina.

„Dar blocarea totală a platformelor online folosite de milioane de ruși, așa cum propune noua lege, este de-a dreptul contrariul protejării accesului la informație”.

Proiectul noii legi, depus la parlamentul rus pe data de 19 noiembrie, ar introduce un registru al „proprietarilor de site-uri” care cenzurează „informația de interes public” dacă autoritățile consideră acel „act de cenzură” drept „discriminatoriu sau bazat pe sancțiuni politice sau economice împotriva Rusiei”.

Legea ar autoriza procuratura generală să dispună blocarea parțială sau totală a site-urilor, dacă ele continuă să „încalce” dreptul rușilor la informație.

Potrivei notei explicative care însoțește proiectul legislativ, începând din luna aprilie autoritățile rusești au consemnat cel puțin 20 de incidente în care platforme online precum Twitter, Facebook sau YouTube au „cenzurat” conținut difuzat de organizații de presă rusești ca Russia Today sau RIA Novosti.

Anastasia Zlobina, de la Human Rights Watch, susține că autoritățile rusești deja au numeroase instrumente pentru limitarea accesului la conținut online. Un exemplu este legea „internetului suveran”, adoptată în 2019, care permite guvernului să folosească tehnologii pentru urmărirea, filtrarea și redirecționarea traficului pe net.

Luna trecută, a fost aprobat în primă lectură în parlamentul rus un proiect de lege care presupune amenzi pentru cei care refuză să blocheze conținut online considerat de autorități neadecvat.

Iar în decembrie 2019, au fost mărite cu până la 6 milioane de ruble amenzile pentru nerespectarea regulilor stocării datelor.

Zlobina a mai observat că în ultimii ani autoritățile rusești au dispus blocarea unor servicii și platforme de Internet pentru nerespectarea legislației rusești.

În iunie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat decizii în patru cazuri împotriva Rusiei, constatând că blocarea unor întregi site-uri de net violează dreptul proprietarilor lor de a răspândi informații, ca și dreptul publicului de a accesa informația.

Luni, 23 noiembrie, HRW s-a alăturat altor organizații neguvernamentale în condamnarea unui set de proiecte de lege rusești pe care le consideră periculoase pentru democrație și libertățile civile.

Multe grupări independente rusești s-au confruntat cu restrângerea finanțării sau cu intimidări și trimiteri în judecată după adoptarea în 2012 a legii „agenților străini”, îndreptată împotriva organizațiilor sprijinite din occident.

Anul trecut, legislația controversată a fost extinsă și asupra jurnaliștilor și bloggerilor, iar dacă se adoptă o nouă lege, depusă la Duma de Stat săptămâna trecută, aceste restricții ar putea privi „practic pe toată lumea”, spune HRW.

Într-o declarație a organizației cu sediul la New York se spune că noua lege „extinde mult cercul persoanelor și grupărilor care pot fi definite ca agenți străini, introduce noi restricții legate de înregistrări și rapoarte, obligând presa rusă să folosească această desemnare ori de câte ori vorbește despre acei indivizi sau acele organizații”.

Amnesty International a spus la rândul ei că noua lege „dă semnalul unei noi vânători de vrăjitoare printre organizațiile civice și apărătorii drepturilor omului”.

Potrivit noii legi, orice persoană, de orice naționalitate, poate fi desemnată ca „agent străin” dacă primește bani de la un stat străin, de la o organizație străină națională sau internațională, sau de la un apatrid străin, și care se implică în activități politice sau în colectarea de informație referitoare la activitățile militare rusești sau alte informații care pot fi folosite împotriva securității și intereselor rusești”.

Human Rights Watch spune că noua lege poate pune în pericol, printre altele, capacitatea organizațiilor și activiștilor de a informa despre încălcarea drepturilor omului de către forțele armate rusești angajate în conflicte precum cele din Ucraina, Siria și din alte părți.

Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la HRW, a spus că în această fază apărătorii drepturilor omului și alți activiști ruși pot evita eticheta de „agent străin” dizolvându-și organizațiile și continuând munca în mod individual, dar noua lege poate închide definitiv și această portiță.

XS
SM
MD
LG