Asemeni liderilor UE, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a spus, într-o declarație postată pe rețele, că legitimitatea regimului lui Maduro a fost mult timp contestată atât pe plan intern, cât și internațional și că „este esențial să se asigure o tranziție democratică care să răspundă nevoilor și intereselor poporului din Venezuela”.
În opinia analistului politic Igor Boțan, R. Moldova „a procedat corect în această situație destul de delicată”, luând o poziție prudentă, după exemplul UE.
„Eu cred că poziția Republicii Moldova este una adecvată, pentru că R. Moldova are obligațiuni care pornesc încă de la semnarea planului de acțiuni R. Moldova –UE în anul 2005, în care este scris negru pe alb că în politica externă R. Moldova își aliniază atitudinea la politica UE”, a spus Boțan, la „Dincolo de Știri”.
Aceeași prevedere se regăsește și în Acordul de asociere semnat cu UE în 2014, iar după invazia la scară largă a Federației Ruse în Ucraina, în 2022, R. Moldova a devenit țară candidată pentru aderare și acest statut o obligă să aibă o politică externă racordată la standardele și politica Uniunii Europene.
„De aceea, toate aceste acuzații la adresa Republicii Moldova, că nu are o poziție fermă în acest caz, reprezintă, de fapt, o necunoaștere a obligațiunilor Republicii Moldova. Mai cu seamă, este important să le reamintim asta susținătorilor opoziției, în special ai Partidului Comuniștilor și Partidului Socialiștilor”, a adăugat Boțan.
Într-o declarație intitulată „Jos mâinile de pe Venezuela!”, comuniștii moldoveni s-au arătat „îngrijorați de precedentul venezuelian”. Ei au spus că „o țară vecină nu-și ascunde planurile expansioniste” față de R. Moldova și că „exemplul demonstrat de administrația de la Washington poate părea tentant pentru capetele înfierbântate de peste Prut”, făcând astfel aluzii că România ar putea ataca R. Moldova.
„E pur și simplu absurdă, aberantă această declarație, răstoarnă totul cu picioarele în sus, cu capul în jos. De ce nu au reacționat ei la anexarea Crimeei? De ce nu au reacționat ei la acest război [din Ucraina]? Că ei cheamă la pace, dar niciodată nu spun cine e agresorul. […] Avem trupe rusești pe teritoriul R. Moldova și ei vorbesc despre România. E ceva în neregulă”, a comentat cel de-al doilea invitat permanent al podcastului, analistul Nicolae Negru.
Expertul a amintit că, de cealaltă parte, Kremlinul nu a avut niciodată nevoie de precedente pentru a interveni în alte state. El a adus câteva exemple, printre care invazia sovietică în Cehoslovacia din august 1968, când liderul de la Praga, Alexander Dubček, a fost reținut și dus cu forța la Moscova.
Alte subiecte abordate în acest episod:
- O investigație realizată de proiectul Europei Libere „Sistema” arată că tancul petrolier din flota-fantomă a Rusiei reținut de SUA pe 7 ianuarie are legături cu oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor. Cum se explică faptul că e atât de profund implicat în ceea ce face Rusia?
- Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon vrea să depună mărturii, online, de la Londra, în procesul oligarhului Vladimir Plahotniuc, judecat pentru rolul său în „furtul miliardului”. Ce urmărește Platon prin acest demers?
- Ciprul a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene, pe care o va deține în primele șase luni ale acestui an. Poate fi exemplul cipriot de aderare „în doi pași” un scenariu de urmat pentru R. Moldova?
În podcastul „Dincolo de Știri” explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii împreună cu invitații noștri, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube, Facebook și pe pagina noastră moldova.europaliberă.org.
