Insula din Marea Mediterană, divizată de la invazia turcească din nord, în anii 1970, a aderat la bloc în 2004 și a mai fost odată președintă, în 2012. „De atunci, lumea s-a schimbat”, notează agenția dpa, observând că securitatea europeană este acum tema cu adevărat fierbinte pentru orice președinte al UE, fie și rotativ.
La ceremonia de lansare a președinției cipriote, de miercuri, ținută la un teatru din Nicosia, au fost invitați nu doar liderii UE (era programat cu un discurs președintele Consiliului European Antonio Costa), cum se face de obicei, ci și președinții din țări candidate, inclusiv cele aflate în „prima linie” a noii situații de securitate europene: Ucraina și Moldova.
Extinderea a fost pomenită printre prioritățile mandatului cipriot la timona UE de președintele Nikos Christodoulides în decembrie, anul trecut - dar, totuși, în urma altora, pe care statul insular le resimte mai puternic și mai direct, în frunte cu migrația ilegală dinspre Orientul Mijlociu.
Nicosia „susține extinderea ca mijloc de a extinde sfera păcii, democrației, securității și stabilității”, a spus anul trecut liderul cipriot, invocând „puterea transformatoare a extinderii” în țările candidate care s-au angajat să realizeze reforme și să soluționeze disputele de vecinătate de lungă durată pe baza dreptului, valorilor și principiilor europene.
Christodulides a menționat în special Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, subliniind angajamentul președinției cipriote față de progresul tangibil în procesele de aderare ale acestor țări.
Aceste promisiuni vin după un an în care unele țări balcanice, ca Muntenegru, au făcut pași concreți spre aderare, dar Ucraina și Moldova au așteptat degeaba să înceapă negocierile concrete, care sunt blocate de opoziția Ungariei față de candidatura ucraineană.
Moldova și Ucraina au pornit împreună spre UE, după invadarea Ucrainei pe scară largă de către Rusia, în 2022, și sunt tratate în procesul aderării „la pachet”.
Conform normelor UE, fiecare etapă a procesului de aderare trebuie să fie susținută de toate cele 27 de țări ale UE, iar părerea generală este că „buturuga maghiară” o să dispară doar dacă actualul premier, Viktor Orban, va pierde alegerile parlamentare din aprilie.
Exemplul cipriot de aderare la UE „în doi pași”
În lunile dinaintea preluării de către Cipru a președinției UE de la Danemarca, contactele la nivel înalt dintre Cipru și Moldova s-au intensificat.
În Moldova s-a aflat în luna august ministra cipriotă pentru Europa Marilena Raouna, a cărei vizită a fost mediatizată de guvernul de la Chișinău tocmai ca o pregătire pentru perioada când Ciprul va fi la președinția UE. Raouna a stârnit unele ecouri în presa locală când a sugerat că pentru aderarea Moldovei la UE, rezolvarea conflictului transnistrean nu ar fi absolut esențială.
Raouna a spus la Moldova 1 a spus că țara ei a aderat divizată la UE, dar are un mecanism care va permite ca legile comunitare să se extindă și la nordul ocupat de turci odată ce situația o va permite.
Peste puțin timp, în septembrie, ideea aderării „în doi pași” la UE a fost formulată de însăși Maia Sandu.
„Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită, dar, în situația în care nu vom avea această posibilitate - pentru că cunoașteți faptul că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării - pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași", a afirmat Sandu, citată de ProTV.
Nevoia rezolvării conflictului transnistrean, ca și criticile față de unele decizii controversate din partea Chișinăului în această chestiune (legislația împotriva separatismului, de pildă) apar, pe de altă parte, din nou, în cea mai recentă evaluare a progreselor R. Moldova spre aderare, aprobată de liderii UE la summitul lor de sfârșit de an.
Moldova se opune forajelor turcești în Mediterana, iar Ciprul o laudă
La sfârșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a mers la Nicosia, într-o vizită mediatizată de ambele părți ca prima făcută de un lider moldovean în Cipru în ultimii 22 de ani.
În timpul discuțiilor din 12 decembrie, președintele cipriot Nikos Christodoulides i-a mulțumit pentru că Moldova a decis să aplice sancțiuni UE împotriva Turciei, fără să intre în detalii. Chișinăul a confirmat însă ulterior Europei Libere că este vorba despre condamnarea proiectelor turcești de explorare a gazelor și petrolului din estul Mediteranei.
Turcia și-a intensificat aceste activități în urmă cu 5-6 ani, în ciuda opoziției vehemente a Ciprului grecesc și a Greciei, care le consideră ilegale și au obținut condamnarea lor de către UE, din care fac ambele parte.
Potrivit ziarului elen Kathimerini, decizia Chișinăului de anul trecut de a subsemna la aceste sancțiuni europene a „ilustrat importanța sprijinului cipriot pentru candidatura moldoveană” la UE.
Ministerul de Externe de la Chișinău a spus doar, într-un e-mail pentru Europa Liberă, că este vorba de un proces mai amplu de aliniere a politicilor externe moldovene la cele comunitare, pe fondul efortului de aderare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
