Printre prioritățile noului cabinet de Miniștri, condus de Maia Sandu este domeniul justiției. Șefa Executivului declara recent că trebuie să se facă ordine în instanțe, dar trebuie să se înceapă de la cele mai importante cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție. Juristul Ștefan Gligor, expert în politici publice îndeamnă noua guvernare să se mobilizeze pentru a curăța sistemul judecătoresc și prezintă și soluții rapide în acest sens. Ștefan Gligor este invitatul dimineții de astăzi.
Ștefan Gligor: „Mandatul acestui Parlament este de intervenție legislativă, în primul rând. De ce este unică această șansă? Pentru că există majoritate în Parlament; având majoritate în Parlament, georgienii în patru ani au făcut ordine. Problema lor e că pe urmă au subordonat politic instituțiile pe care le-au resetat. Dar asta este o a treia problemă, noi nu ar trebui să permitem acest lucru, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să preluăm partea pozitivă din experiența altora. Deci, în momentul în care se va merge tot așa, dezamăgirea va crește enorm, impunitatea este absolută, sistemul își bate joc și râde de miniștrii noștri.”
Europa Liberă: Pe interior totuși există o rezistență, dle Gligor.
Ștefan Gligor: „Există o rezistență, pentru că nu se vede din partea acestei puteri un plan de acțiuni concret. Dacă acei oameni din Procuratură, din organele de urmărire penală, din Ministerul de Interne, din Inspectoratul General de Poliție, din Poliția de Frontieră ar fi văzut că noua putere are o claritate cu privire la ceea ce are de făcut, ei nu ar râde când văd declarațiile miniștrilor noștri sau a majorității parlamentare, ei ar tremura, dar nu se întâmplă. De ce? Pentru că nu există claritate, ce au de gând să facă, numai declarații, live-uri conferințe de presă ș.a.m.d.
Cu atât mai mult este clar că e nevoie de voință politică, pentru că
Este clar că e nevoie de voință politică ...
acest sistem a crescut angajați servili. Eu decât să am un procuror corupt care îmi sabotează țara și îmi șantajează agenții economici, și-și bate joc de oameni, eu mai bine să nu-l am. Asta-i clar ca bună ziua. Decât să ai un ofițer de poliție care comite infracțiuni în loc să respecte legea și să atragă bandiții la răspundere, eu mai bine să nu am acel ofițer în sistem, mai bine să am 100, dar care lucrează, în loc de 1.000 care nu lucrează, sau mai bine zis care fac rău, în loc măcar să fie neutrali. Dvs. înțelegeți că o instituție care nu-și execută sarcinile și este o sursă de corupție nu există? Și ce nu văd eu în actuala majoritate parlamentară? Nu văd viziune și nu văd curaj.
Știți ce a avut Mihail Saakașvili? Știți ce a făcut el? El nu a ascultat FMI-ul? El a redus impozitarea generală cu 60 la sută și în patru ani economia lor pur și simplu sărea ca o minge și când a venit FMI-ul a spus: „A, da, da, oricum noi vrem să prietenim cu voi, oricum voi ați făcut... Da, noi am avut o contradicție, dar
Țara este mică și ar putea fi restructurată foarte repede, dar pentru asta trebuie curaj și viziune ...
totuși...” Asta este diferența între acei care au viziune, înțeleg ce au de făcut și acei care sunt șocați de informația care îi înconjoară, de situația pe care au preluat-o, se îngloadă în detalii, pentru că acele detalii – mii de detalii mici –, ele nu-ți permit să vezi la scară largă ce ai de făcut. Țara este mică și ar putea fi restructurată foarte repede, dar pentru asta trebuie curaj și viziune.”
Europa Liberă: Dar ce credeți Dvs. despre dosarele care urmează să fie instrumentate, să aibă o finalitate? S-a vorbit atât de mult despre această corupție, cu cine?
Ștefan Gligor: „Organele care trebuie să instrumenteze aceste cazuri nu există, ele trebuie create. Așteptările opiniei publice trebuie să fie bazate pe realitate. Opinia publică trebuie informată. La momentul de față, opinia mea este că actualul Guvern și actuala majoritate parlamentară are
Așteptările opiniei publice trebuie să fie bazate pe realitat...
nota „2” la capitolul comunicare din partea mea personală și, credeți-mă, din partea multor membri ai societății civile și a cetățenilor simpli. De ce? Pentru că nu știu să-și explice intențiile și să facă claritate.
Înainte de a face ceva, ei trebuie să iasă și să pregătească opinia publică, să explice de ce fac acest lucru și în loc să aibă o stare de nemulțumire în societate, ar trebui să creeze, prin explicațiile pe care le dau, o stare de empatie. Asta este o chestie de strategie elementară de comunicare.
Dvs. mă întrebați de aceste instituții care trebuie să investigheze aceste cazuri, nu există aceste instituții. Procuratura Anticorupție, PCCOCS (Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale) și CNA-ul (Centrul Național Anticorupție) sunt acele instituții care au acoperit furturile și jafurile. Holdingul, Plahotniuc și-a pus oamenii lui sau oamenii pe care i-a avizat pozitiv – șefi de direcții, adjuncți generali ș.a.m.d., șeful Procuraturii Anticorupție, șeful Procuraturii pentru Crima Organizată, șeful CNA –, toți acești oameni au fost plasați acolo de holding, de Plahotniuc. Acum același lucru are loc în CSM ș.a.m.d. Ce vrei să-mi spui tu mie? Care-i planul tău de înlăturat?
Deci nu trebuie reformă, până la urmă noi vorbim generic ca reformă. Tu reforme ai făcut, tu trebuie să înțelegi că legea nu garantează integritatea și funcționarea sistemului, omul, persoana care este pusă acolo este garantul succesului și tu odată ce ai 100 de persoane care nu au treabă, habar și niciun pic de curaj să facă ceea ce prescrie statutul lor de funcție, tu ești sortit eșecului. Și eu vă asigur că, dacă se merge pe calea care se merge, eșecul este garantat. Organele anticorupție trebuie create, acum create, în paralel, trebuie să asiguri transferul pe partea de dosare și procedură ș.a.m.d. la organele nou-create. Las’să fie în organele acestea 10 procurori și 30 de ofițeri de urmărire penală subordonați acelor procurori, dar ei să fie procurori, dar nu foaie verde.”
Europa Liberă: Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, a promis că în cel mai scurt timp în fruntea CNA, în fruntea Procuraturii Anticorupție și în fruntea altor structuri vor fi desemnate persoane competente, responsabile.
Ștefan Gligor: „Ei trebuie să înțeleagă că fără lichidări și crearea de instituții noi anticorupție nu este posibil nimic să se miște,
Fără lichidări și crearea de instituții noi anticorupție nu este posibil nimic să se miște...
oamenii care vor fi acolo aleși ca ofițeri și procurori trebuie trecuți printr-o atestare serioasă, credibilă și trebuie verificați de-a fir a păr la capitolul integritate și rolul lor în structurile existente, în administrarea dosarelor. Noi știm cine sunt acei procurori, ofițeri de urmărire penală.”
Europa Liberă: Dar poate se așteaptă o claritate, cine va fi procurorul general, ca după asta încetul cu încetul să se ajungă la fiecare structură în parte, ca să se înceapă această curățare?
Ștefan Gligor: „A accepta funcția de procuror general este o misiune din cele mai dificile în Republica Moldova, pentru că de la acea persoană așteptările vor fi absolute, iar fără suport legislativ din partea actualei majorități parlamentare noul procuror general nu va putea face foarte multe lucruri. De ce? Pentru că trebuie să intervii radical, trebuie să reatestezi 660 de procurori, trebuie să creezi instituții noi și pentru asta trebuie să ai buget adecvat, pentru că acei oameni trebuie plătiți foarte bine, că nu poți pune un ofițer de urmărire penală, fie și cu 1.000 de dolari, să recupereze sute de milioane.
Justiția asta ieftină ne-a costat pe noi miliarde, trei miliarde spălate din rezervele Băncii Naționale, 71 de miliarde spălate prin sistemul financiar-bancar cu suportul sistemului juridic și Parlamentului Republicii Moldova. Acel procuror general și acei ofițeri anticorupție vor trebui să investigheze uzurparea puterii în stat, care presupune atragerea la răspundere a persoanelor care au beneficiat de toate aceste operațiuni ilegale din care s-au luat comisioane de sute de milioane și asta este cumulul de circumstanțe și condiții pe care ar trebui să le formuleze un viitor procuror general în cazul în care el chiar are de gând să se pună pe treabă, pe lucru și nu s-o facă pe procurorul general și să-și facă PR.”
Europa Liberă: Deocamdată, e în plină desfășurare concursul pentru numirea celor șase judecători la Curtea Constituțională. Inițial s-a părut că, uite, dintr-o avalanșă mare de personalități o să fie aleși cei mai buni dintre cei mai buni, ca la câteva zile după ce s-au desemnat primii doi judecători să aflăm că foarte, foarte multă lume critică sau cei care au participat au rămas nemulțumiți. Dvs. vă este clar totuși cât de transparent rămâne a fi acest concurs pentru a desemna cei șase judecători ai Înaltei Curți?
Ștefan Gligor: „Concursul a fost transparent, motivele din care au fost refuzați unii participanți nu sunt foarte clare, dar, din câte înțeleg, legea prevede că trebuie să răspunzi și să comunici motivele de refuz personal; nu am înțeles de ce nu s-au luat în calcul riscurile politice ale unui astfel de exercițiu și de neobiectivitate și subiectivitate ale unui astfel de exercițiu. Faptul că au fost făcute publice punctele acordate candidaților au pus sub semnul întrebării, să spunem așa, obiectivitatea acordării acelor puncte din partea anumitor exponenți ai puterii, mai bine zis a deputaților PD, care au dat note maxime, de fapt, acelor care au câștigat concursul. Și asta automat desigur că ridică un șir de întrebări. Eu cred că această comisie trebuia echilibrată, deoarece membrii Comisiei parlamentare juridice numiri și imunități nu sunt juriști.”
Europa Liberă: Dl Litvinenco e jurist.
Ștefan Gligor: „Nu toți membrii sunt juriști. Și în momentul în care tu ai membri ai comisiei care evaluează experți, profesori, judecători, avocați cu expertiză și studii în domeniul dreptului constituțional, eu mă întreb care este calitatea profesională a acestui exercițiu, obiectivă, una obiectivă. Deci, mie îmi pare un exercițiu în care
În acea comisie trebuiau incluși oameni care au studii în drept constituțional și integritate, și o anumită vizibilitate în societate...
trebuia echilibrat pe partea de riscuri și în acea comisie trebuiau incluși oameni care au studii în drept constituțional și integritate, și o anumită vizibilitate în societate de dorit. Eu înțeleg că nu sunt mulți, dar totuși trebuia de încercat.
Faptul că dl Eșanu (eu știu că dl Eșanu este un om modest; dl Eșanu, în opinia mea, este un om necorupt), dar faptul că d-lui 11 ani de zile sub diferite regimuri a activat în cadrul ministerului și public, cel puțin, nu a avut o poziție foarte tranșantă când regimul era în floare cu privire la acele ilegalități – noi știm că pe interior, în minister, am auzit despre faptul că pe interior, în minister a pus piciorul în prag la tot felul de inițiative nepotrivite ale PD-ului, dar în același timp d-lui trebuie să înțeleagă cum este perceput de către public și întrebarea este dacă va face față presiunii, eventualei presiuni sub care ar putea nimeri în postura lui de judecător al Curții Constituționale, pentru că Curtea Constituțională, mă iertați, a făcut posibil acest regim împreună cu Procuratura Generală, Banca Națională ș.a.m.d.”
