Linkuri accesibilitate

Țihanovskaia: „Un Belarus liber nu poate exista fără o Ucraină liberă”


Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia.
Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia.

Rusia nu consideră nici Belarus, nici Ucraina state suverane și independente, motiv pentru care cele două țări ar trebui să lupte împreună pentru a-și proteja însăși existența, a declarat recent lidera opoziției din Belarus.

„Un Belarus liber nu poate exista fără o Ucraină liberă”, mai mai spus Svetlana Țihanovskaia într-un interviu pentru agenția Associated Press.

Țihanovskaia: „Un Belarus liber nu poate exista fără o Ucraină liberă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:12 0:00

Țihanovskaia trăiește acum în exil în Lituania, unde a fost forțată să plece după victoria contestată a liderului belarus Alexandr Lukașenko în alegerile prezidențiale din august 2020 – alegeri considerate de mulți drept fraudate. Opoziția din Belarus susține că votul fusese câștigat de Țihanovskaia, iar anunțul victoriei lui Lukanșenko a provocat cel mai mare val de proteste de stradă din istoria post-sovietică a țării.

Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și a susținut de la bun început invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.

Vorbind în marginea Adunării Generale ONU de la New York, Țihanovskaia a mai spus că vor exista amenințări constante la adresa Ucrainei și la granița de vest a Belarusului, cât timp Putin rămâne la putere.

În opinia liderei opoziției belaruse, nici una din aceste țări nu vrea să facă parte dintr-un nou imperiu rus.

„Republica Belarus este parte din actualul conflict”, a continuat Ținahovskaia în interviul pentru Associated Press, „așa că problema e mai complexă și trebuie rezolvată în acest context”.

Președintele Lukașenko trebuia să sprijine Rusia după invazia din Ucrainai, a mai apreciat Țihanovskaia, pentru că și Putin l-a susținut în timpul și după protestele masive de stradă din 2020, provocate de contestata sa victorie la urne.

Încă din primele faze ale invaziei, Rusia a folosit Republica Belarus ca teren de așteptare pentru trupele care urmau să fie trimise în Ucraina. Mai mult, Moscova și Minsk au menținut legături militare strânse.

Cu două săptămâni în urmă, Lukașenko c reluat propaganda Kremlinului, afirmând că Occidentul ar fi provocat Rusia să atace Ucraina. „Astăzi e Ucraina, mâine pot fi Moldova, Țările Baltice, Polonia sau România”, a declarat Lukașenko, citat de agenția oficială de știri rusă TASS, în timpul Zilei unității naționale, marcată pe 17 septembrie. Declarație pentru care ambasadorii Belarus-ului la Chișinău și București au fost convocați la Ministerele de Externe respective. Nu a fost însă prima dată că Lukașenko a făcut remarci belicoase la adresa Republicii Moldova, pe fundalul războiul dus de Rusia în Ucraina.

Pentru Svetlana Țihanovskaia, războiul din Ucraina a fost „extrem de neașteptat”, iar unii belaruși s-au opus în mod special acestui război, dus „împotriva ucrainenilor, fraților și surorilor noastre”.

În interviul de sâmbătă pentru Associated Press, lidera opoziției belaruse a îndemnat din nou comunitatea internațională să mențină presiunea asupra regimului lui Lukașenko, cerând chiar impunerea de noi sancțiuni pe exporturile de lemn, potasiu și oțel din Belarus. În paralel, aceeași comunitate internațională trebuie să continue să susțină societatea civilă din Belarus, inclusiv militanții pentru drepturilor omului, a mai spus Svetlana Țihanovskaia.

În acest moment sunt în vigoare șase pachete de sancțiuni internaționale împotriva regimului lui Lukașenko, de la sancțiuni personale, la limitări drastice ale exporturilor.

„Este clar că oamenii sunt speriați”, a declarat Țihanovskaia agenției Associated Press. „În Belarus trăim de fapt într-un Gulag, dar oamenii au energia să continue”.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG