Associated Press relatează că primirea este un moment tradițional al predării pașnice a puterii - un ritual la care Trump însuși a refuzat să participe în urmă cu patru ani

Trump urma, de asemenea, să se întâlnească cu republicanii din Congres, iar vizita sa, pe fondul alegerilor pentru conducerea republicană a Congresului, ar putea pune amprenta sa asupra rezultatului.

Într-o evoluție neobișnuită, Trump este însoțit în călătorie de miliardarul Elon Musk. CEO-ul Tesla și SpaceX, care a fost numit marți de Trump într-un rol consultativ privind „eficientizarea” guvernului, nu era inclus printre participanții la ședința de la Casa Albă, dar se va alătura întâlnirii lui Trump cu republicanii din Cameră înainte de aceasta.

• Vezi și: Trump anunță primele nume din noul cabinet și sugerează primele direcții politice

Musk și-a petrecut ultimele zile la Mar-a-Lago, proprietatea lui Trump din Florida, și a participat la reuniunile „de tranziție”.

Trump i-a anunțat numirea într-o postare pe X, rețeaua al cărei proprietar este Musk, numindu-l „Marele Elon Musk”.

După victoria sa în alegerile din 2016, Trump s-a întâlnit cu președintele Barack Obama în Biroul Oval, numind atunci invitația „o mare onoare”. Dar după scurt timp - amintește AP - a revenit la insultele la adresa lui Obama, inclusiv acuzându-l pe predecesorul său - fără dovezi - că l-ar fi urmărit ilegal în timpul campaniei din 2016.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că Biden se angajează „să se asigure că această tranziție este eficientă”.„Vrem ca lucrurile să meargă bine”, a adăugat Jean-Pierre.

• Te-ar putea interesa și: Joe Biden, după victoria lui Donald Trump: „Să reducem temperatura!”

Consilierul pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a avut o declarație similară, afirmând că administrația va susține „transferul responsabil de la un președinte la altul, care este în cea mai bună tradiție a țării noastre”.

Trump nu a recunoscut niciodată că a fost înfrânt de Biden la alegerile din 2020, el și suporterii lui insistând, fără nicio dovadă, că ar fi fost „furate”.

La 6 ianuarie 2021, o mulțime pro-Trump a atacat clădirea în care Congresul urma să aprobe rezultatul alegerilor, în ceea ce mulți consideră a fi cel mai mare incident de violență politică din istoria recentă a Statelor Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Investigația Public Record arată că aproape toate aceste conturi și pagini au fost înființate anul acesta, unele au la profil fotografii preluate de pe internet sau realizate cu Inteligență Artificială. În paralel, paginile false, fără urmăritori sau aprecieri, pretind că sunt jurnaliști, doctori, cântăreți sau medici veterinari.

Jurnaliștii Public Record dau exemplul unui cont demonstrat fals, cu numele Andrei Popescu, care are o fotografie preluată de pe internet și îl laudă pe social-democratul Marcel Ciolacu.

„România are un om capabil, determinat și eficient! Felicitări și să luați în continuare măsurile cele mai bune pentru români!”, scrie Andrei Popescu într-un comentariu pe pagina de Facebook a lui Marcel Ciolacu, potrivit Public Record.

Un alt cont fals este sub numele Suzana Popa, care îi scria prim-ministrului că „Împreună putem construi o economie mai puternică! Parteneriatul este cheia succesului”. Suzana Popa nu există în realitate iar fotografia de profil este de fapt o femeie din Rusia.

Aproape toți trolii identificați de Public Record au început să fie activi anul acesta. Pe profilurile false există doar o poză sau două, au foarte puține interacțiuni cu alte conturi. O mare parte dintre ei nu publică nimic, iar cei care o fac distribuie postări cu PSD sau Marcel Ciolacu.

• Te-ar putea interesa și: Vin alegerile din România. Ce trebuie să știe moldoveanul cu sau fără pașaport românesc?

Investigația Public Record vine după ce, săptămâna trecută, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD), susținea că echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu apelează la ferme de boți, în condițiile în care alți candidați la prezidențiale ar folosi asemenea instrumente.

„Echipa de campanie a premierului Marcel Ciolacu nu folosește astfel de tehnici pentru că noi suntem oameni corecți”, a declarat Bogdan Ivan.

Ancheta ministerului Digitalizării a venit după ce Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, candidată Uniunii Salvați România (USR) la prezidențiale, l-au acuzat pe Mircea Geoană, candidat independent, că folosește o așa-numită fermă de troli pentru a se promova politic online.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile afirmă că repatrierea cetățenilor a fost posibilă grație colaborării cu Ambasada R. Moldova din Turcia, acreditată și pentru Liban, de rând cu sprijinul Organizației Internaționale pentru Migrație.

„Acțiunea este parte a angajamentului autorităților de a facilita repatrierea tuturor cetățenilor R. Moldova care au solicitat asistență pe fundalul înrăutățirii situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu”, a transmis MAE.

Ministerul a precizat că nu mai există persoane înregistrate pe lista de așteptare pentru repatriere, iar unii cetățeni care s-au înscris anterior, au refuzat între timp să părăsească Libanul.

Cetățenii R. Moldova stabiliți în Liban au solicitat asistența autorităților, pe fundalul înrăutățirii situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și a atacurilor israeliene.

Embed Răspândește

Primii moldoveni evacuați din Liban au ajuns acasă

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:24 0:00

Anterior, alți 38 de cetățeni care erau pe lista așteptare în vederea repatrierii s-au întors în țară. Datele furnizate de autoritățile libaneze arătau că până la 1 octombrie, în această țară se aflau 54 de cetățeni moldoveni.

Luna trecută, în R. Moldova au revenit și cei 32 de pacificatori moldoveni, detașați în misiunea Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban, sub comanda italiană.

Situația din Liban s-a înrăutățit după ce la începutul lunii octombrie, armata israeliană a anunțat că a lansat o invazie terestră în sudul țării. Ofensiva Israelului este însoțită și de atacuri aeriene, în special asupra capitalei Beirut.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comitetul de Investigații al Rusiei, care se ocupă de anchetarea crimelor grave, a declarat că tratează crima drept terorism. Rușii au spus că a avut loc explozia unei bombe „improvizate” și nu au dat numele celui ucis.

Dar o sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat pentru Reuters că explozia l-a ucis pe Valeri Trankovski, un căpitan de marină rus responsabil de cartierul general al brigăzii 41, a navelor rusești purtătoare de rachete din Marea Neagră.

Operațiunea a fost efectuată de SBU, a declarat sursa, descriind lovitura ca fiind legitimă și în conformitate cu cutumele de război. Sursa l-a acuzat pe Trankovski de crime de război pentru că a ordonat lovituri cu rachete asupra unor ținte civile din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Doi „trădători ai Ucrainei” au fost uciși în incidente separate

Rusia folosește frecvent nave de război din flota sa din Marea Neagră, precum și bombardiere strategice, pentru a efectua atacuri cu rachete asupra unor ținte din Ucraina, provocând sute de victime civile.

Moscova afirmă că nu vizează civili sau infrastructură civilă.

Baza, un canal de Telegram apropiat de serviciile de securitate ale Rusiei, l-a identificat pe militar drept „Valeri T.”, descriindu-l drept „căpitan de prim rang” din Flota Mării Negre.

Atât Baza, cât și sursa de la Kiev au declarat că bomba a detonat pe strada Taras Șevcenko, care poartă numele celui mai faimos poet ucrainean.

Baza a publicat imagini cu o mașină puternic deteriorată.

Reuters amintește că mai multe personalități ruse pro-război au fost asasinate de la începutul războiului în operațiuni puse de Moscova pe seama Ucrainei, printre care jurnalista Daria Dughina, bloggerul de război Vladlen Tatarski și fostul comandant de submarin Stanislav Rjitski.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Mediului prevede tragerea la răspundere a persoanelor fie juridice, fie fizice, responsabile de poluarea mediului și oferă detalii despre cum va fi reparată dauna. De exemplu, dacă un agent economic a vărsat apele reziduale într-un râu sau nu a evacuat deșeurile conform legii sau a poluat în alt mod mediul, nu va achita doar amenda, ci va fi obligat să restabilească ecosistemul, așa cum era până la poluare.

„Repararea daunelor” presupune „regenerarea naturală” pentru ape, specii și habitate naturale protejate, dar și revenirea la starea inițială a resurselor naturale prejudiciate, în cazul daunelor aduse solurilor. Această normă va fi aplicată dacă va fi demonstrată legătura dintre poluator și daunele aduse mediului. Dacă nu va fi identificat cine este poluatorul, responsabilitatea îi revine statului.

Potrivit notei informative a proiectului de lege, metodologia actuală de calcul al prejudiciului este învechită și nu corespunde costului real produs de poluare și de restabilirea ecosistemelor. Pe deasupra, poluatorii preferă să achite taxe/amenzi care sunt mult mai mici decât eventualele cheltuieli pentru măsurile de reducere a poluării.

În așa mod, Ministerul vrea să creeze un sistem mai echitabil în care povara finanțării regenerării mediului este plasată asupra agenților economici sau persoanelor fizice vinovate, după principiul folosit în Uniunea Europeană „poluatorul plătește”.

• Te-ar putea interesa și: Cum obligă statul agenții economici să recicleze deșeurile de ambalaje

Autoritățile competente sunt Inspectoratul pentru Protecția Mediului, responsabil de constatarea adusă mediului, identificarea poluatorului și Agenția de Mediu care va stabili suma prejudiciului, de prevenirea și repararea daunelor de mediu.

Metodologia de calculare a prejudiciului nu a fost deocamdată stabilită. Aceasta se află în etapa de lucru la Ministerul Mediului.

Proiectul de lege reprezintă transpunerea Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului în legislația națională. Următoarea etapă a proiectul de lege este examinarea în Parlamentul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cazul prezintă asemănări cu al moldoveanului Eugeniu Botnari, care a murit în 2016 după ce a fost bătut în depozitul unui magazin din Berlin, pentru că ar fi furat.

Bărbatul ucis la Košice, al doilea oraș ca mărime din Slovacia, numit de presă Lubomir, a fost și el „pedepsit” de personal și de polițiștii chemați în ajutor tot în „spatele” magazinului – ca și Botnari. În cazul de la Košice, fapta a fost înregistrată de camera video.

Slovacul de 48 de ani, despre care poliția a spus că ar fi fost om fără adăpost și „recidivist” a fost bătut la 5 noiembrie, suferind răni inclusiv la cap, și a murit în spital a doua zi.

Presa din Slovacia scrie că este al treilea incident din regiunea de est a Slovaciei în care a ieșit în evidență brutalitatea poliției, în ultimele luni.

Personalități din opoziția slovacă și din societatea civilă au cerut înăsprirea condițiilor pentru angajarea în slujba poliției, dar ministrul de Interne, Matúš Šutaj Estok, a fost citat cu afirmația că testele psihologice prin care trec polițiștii deja sunt suficiente.

Ministrul a promis totuși că vor avea loc cercetări, iar cei vinovați de încălcarea legii „vor da socoteală”, iar dacă va fi nevoie, se va trece la o revizuire a unor statute și practici polițienești.

Conducerea poliției din Košice a scris într-un comunicat de presă că „folosirea disproporționată a forței nu-și are loc în practicile oamenilor legii”.

Publicația Sme.sk a relatat că unul din cei doi polițiști chemați de paznici să „rezolve” furtul sticlei, anume cel care l-a bătut pe Lubomir, este acuzat de omucidere și urma să apară miercuri la tribunal. Polițistul cu o carieră de 20 de ani ar putea fi condamnat la 12 până la 15 ani de închisoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul stabilește condițiile schimbului de organe destinate transplantului între R. Moldova și alte state, procedurile de transmitere a informațiilor referitoare la caracterizarea organului și a donatorului, dar și proceduri de notificare a incidentelor și reacțiilor adverse grave.

Schimbul de organe dintre R. Moldova și alte state se va realiza în cazul în care în țară nu se va găsi o persoană (primitor) compatibilă în listele de așteptare pentru un organ, și, astfel, vor fi oferite altui stat, cu respectarea legislației naționale.

La modul practic, o dată depistat un potențial organ sau țesut pentru donare, Agenția de Transplant din R. Moldova va transmite autorităților competente din alte state de destinație potențiale, în cel mai scurt timp, informațiile colectate privind organele prelevate și ale donatorului. Dacă autoritățile acelor state vor găsi un potențial primitor, va avea loc schimbul de organe. Același lucru se va întâmpla și viceversa.

Pentru realizarea acestui schimb de organe, R. Moldova va trebui să semneze acorduri-cadru cu țările cu care va avea aceste schimburi.

În proces vor fi implicate și biobăncile

Proiectul mai prevede ca schimbul de organe destinate transplantului să se facă în baza autorizației de import sau export emise de către Agenția de Transplant.

Autorizații de import și export vor primi doar biobăncile de țesuturi și/sau celule umane, structurile din cadrul prestatorilor de servicii medicale publice sau private sau persoane juridice care desfășoară activități de prelevare, transport și livrare de țesuturi sau celule.

• Te-ar putea interesa și: În Moldova vor fi create primele biobănci. Ce vor păstra și cu ce se vor ocupa

„Noi puteam face și până acum schimbul de organe, însă pe partea celulelor era nevoie să se facă prin intermediul biobăncilor, în cazul în care acestea au un acord de colaborare cu instituțiile similare de peste hotare. Biobanca trebuie să se asigure de calitatea transportatorului”, a explicat Europei Libere, directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.

În R. Moldova a fost creată acum patru ani o biobancă de țesuturi și fluide pentru pacienții care suferă de patologii hepatice la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Aceasta nu este funcțională, întrucât este la faza de creare a bazei tehnico-materiale, dar și pentru că abia anul acesta (martie 2024) a fost aprobată o lege de activitate a biobăncilor.

Acord în vigoare cu România

R. Moldova efectuează schimbul de organe cu România, cu care are un acord de colaborare în acest sens, din anul 2022, când o femeie din R. Moldova a primit un ficat de la un donator din România. În același timp, rinichii unui bărbat din Moldova au fost transplantați la doi pacienți din țara vecină.

De asemenea, în iunie 2023, o femeie din R. Moldova a primit un ficat de la un donator aflat în moarte cerebrală din România.

• Vezi și: În R. Moldova a ajuns primul organ pentru transplant prin intermediul unui mecanism internațional

Totodată, R. Moldova a aderat în septembrie 2023 la platforma internațională FOEDUS, din care fac parte 19 țări. Este vorba despre un sistem informațional în care statele-membre plasează informații despre organele pe care le pot oferi pentru transplantare celorlalte țări, prioritare fiind cele vecine.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, R. Moldova va putea importa/exporta atât organe (ficat, rinichi), țesuturi (corneea, oase, tendoane, valve cardiace, vene), cât și celule umane (oocite, spermă, embrioni, țesut reproductiv).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev a realizat sondajul cu o lună înainte de alegerea lui Donald Trump, a cărui victorie a reaprins temerile că Washingtonul ar putea forța Ucraina să cedeze teritorii, relatează AFP.

„La începutul lunii octombrie 2024, în ciuda tuturor circumstanțelor dificile, majoritatea ucrainenilor - 58% - spun că se opun oricărei concesii teritoriale”, se arată în sondaj.

Kievul, în inferioritate față de Moscova în ce privește arsenalele și numărul de soldați, luptă de săptămâni întregi să oprească avansul constant al forțelor ruse în estul regiunii Donețk.

Pe plan diplomatic, Kievul s-a confruntat cu „oboseala de război” din partea unor aliați occidentali, inclusiv din partea principalului său susținător, Statele Unite, unde alegerile prezidențiale au relansat dezbaterile privind ajutorul acordat Ucrainei.

Președintele ales Trump a afirmat că va pune capăt luptelor în termen de 24 de ore, fără a spune cum, în timp ce vicepreședintele său JD Vance a pledat pentru „înghețarea” luptelor pe liniile actuale.

• Te-ar putea interesa și: „Pacea” lui Trump: Ucraina ar trebui să nu ceară intrarea în NATO cel puțin 20 de ani (Wall Street Journal)

Însă eșecurile militare și diplomatice au avut un efect redus asupra sondajelor din Ucraina, care au arătat că „între mai și începutul lunii octombrie 2024, situația nu s-a schimbat - în prezent, 32% din ucraineni ar fi pregătiți pentru concesii teritoriale”.

Această cifră s-a triplat, totuși, de la începutul războiului, când doar 10 % erau în favoarea cedării unor teritorii.

Moscova a cerut în mod repetat Ucrainei să cedeze teritoriile „eliberate” de ruși ca o condiție prealabilă pentru negocierile de pace, o cerere respinsă categoric de Kiev.

În timp ce majoritatea ucrainenilor au răspuns „nu” atunci când au fost întrebați dacă ar aproba concesii teritoriale la modul general, cifrele au variat atunci când anchetatorii au întrebat dacă renunțarea la anume regiuni ar fi dificilă, dar acceptabilă.

Aproximativ 46% dintre ucraineni ar fi pregătiți să accepte renunțarea la Donbas și Crimeea, potrivit sondajului, 39% dintre aceștia afirmând că acest compromis ar fi „dificil”.

Donbas este o regiune estică care cuprinde Donețk și Lugansk, ocupată în prezent în cea mai mare parte de forțele ruse, în timp ce Crimeea este o peninsulă ocupată de Rusia în 2014 și anexată ulterior.

În această vară, Ucraina a lansat o ofensivă și a cucerit o parte din teritoriul rus, în regiunea Kursk, sperând că asta i-ar putea îmbunătăți poziția dacă ar fi forțată să negocieze.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noile documente vor fi eliberate din data de 31 martie 2025 și vor avea dimensiunile unui card bancar. Actul va include atât informațiile tipărite, cât și datele biometrice ca imaginea facială și amprentele proprietarului. Pentru cetățenii străini, apatrizi, refugiați și beneficiari de protecție umanitară va fi emisă cartea de rezidență.

Din noile acte vor fi omise unele informații precum viza de reședință. Astfel, cetățenii nu vor mai trebui să-și schimbe actele cu fiecare adresă nouă. Altă modificare ține de vârsta celor care pot avea o carte de identitate, care va putea fi emisă începând cu vârsta de 14 ani.

Deținătorul noului act de identitate va putea accesa online serviciile electronice guvernamentale, cum ar fi e-Stare Civilă sau MSign, fără a fi nevoie să se deplaseze la instituțiile care le prestează. Asta va avantaja mai ales moldovenii care locuiesc peste hotare și vor avea acces la distanță la serviciile publice, spun autoritățile.

„Cartea de identitate va putea fi folosită la traversarea frontierei și la identificarea electronică a cetățenilor. [...] Va fi eficientizat și schimbul de acte dintre autorități, pentru a reduce numărul de documente prezentate de cetățeni la accesarea serviciilor publice”, a explicat secretarul general al Guvernului Artur Mija.

• Te-ar putea interesa și: Parlamentul adoptă, în prima lectură, amendamente ce înăspresc dobândirea cetățeniei

Trecerea la cartea de identitate va permite extinderea listei țărilor membre ale Uniunii Europene în care cetățenii moldoveni vor putea călători. Tranziția la noile acte se face inclusiv pentru a alinia R. Moldova la standardele UE, după obținerea statutului de stat candidat la aderare în iunie 2022.

Anunțul despre introducerea cărții de identitate după model european a fost făcut de autorități în martie curent.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Întâlnindu-se cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles, Biden a mai spus că desfășurarea de trupe nord-coreene pentru a ajuta Rusia în războiul din Ucraina va primi un „răspuns ferm”, notează Reuters.

Președintele ales Trump, care în trecut a pus sub semnul întrebării sprijinul militar al SUA pentru Ucraina, spune că va pune capăt rapid războiului declanșat de Rusia, fără a preciza cum, stârnind îngrijorări în rândul aliaților SUA că ar putea încerca să forțeze Kievul să accepte pacea în condițiile Moscovei. Biden își încheie mandatul pe 20 ianuarie.

Blinken a declarat după întâlnirea cu Rutte la sediul alianței că au discutat despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei, unde forțele ruse au câștigat teren pe frontul din est, și despre eforturile pe care NATO trebuie să le facă pentru a-și consolida baza industrială militară.

Administrația americană demisionară va „continua să consolideze tot ceea ce facem pentru Ucraina”, a spus el.

„Președintele Biden intenționează (...) să folosească fiecare zi pentru a continua să facă ceea ce am făcut în ultimii patru ani, și anume să consolideze această alianță”, a spus Blinken.

Desfășurarea de trupe nord-coreene pentru a sprijini Rusia în conflict „trebuie să primească și va primi un răspuns ferm”, a mai spus el.

Rutte a declarat că „Rusia nu a câștigat” în Ucraina, pe care a invadat-o în februarie 2022.

„Evident, trebuie să facem mai mult decât să ajutăm Ucraina să rămână numai în luptă”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Victoria lui Trump ar putea duce la promovarea păcii în Ucraina, dar în condițiile cui?

Blinken urma să se întâlnească mai târziu cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha, potrivit programului Departamentului de Stat.

De asemenea, el se va întâlni miercuri, la Bruxelles, cu comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO din Europa, generalul Christopher Cavoli, cu înalți oficiali ai UE și cu ministrul britanic de externe David Lammy.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, președinta moldoveană a spus că, la întâlnirea din capitala Azerbaidjanului, ea și Erdogan s-au „angajat să lucreze împreună” pentru a conserva limba și cultura găgăuză, care reprezintă „o parte valoroasă a identității” R. Moldova.

Sandu s-a mai văzut cu Erdogan săptămâna trecută, la o reuniune a Comunității Politice Europene, la Budapesta, dar întâlnirea în marginea summit-ului climatic COP29, la Baku, este prima lor întâlnire față în față, de la alegerile prezidențiale moldovene din 3 noiembrie. Sandu l-a învins atunci, în turul doi de scrutin, cu peste 52% din voturi, pe Alexandr Stoianoglo, sprijinit de socialiștii și alte forțe pro-ruse. Dar președinta moldoveană a pierdut în Găgăuzia cu scorul de 3% la 97% în fața rivalului său, care este etnic găgăuz, originar din Comrat.

Autoritățile de la Chișinău spun că voturile multor alegători din autonomia găgăuză la alegerile prezidențiale ar fi fost „cumpărate” de oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde la Moscova și ar complota cu Kremlinul împotriva puterii pro-occidentale de la Chișinău.

Șor, care a fost condamnat la închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”, din 2014, ar controla autonomia găgăuză prin intermediul fostei sale asistente, Evghenia Guțul, bașcană a Găgăuziei. Guțul a fost aleasă guvernatoare în 2023, într-o victorie covârșitoare, despre care Chișinăul spune că s-ar fi datorat, de asemenea, unor acte de „corupție politică”. Dar niciun proces inițiat de poliție și procurori nu s-a finalizat încă în instanțe.

Alte contacte ale președintei moldovene cu „lumea turcică”, la COP29

Întâlnirea Sandu - Erdogan din Azerbaidjan a avut loc în marginea COP29, cel mai important summit de mediu de anul acesta. Președinta moldoveană a mai discutat cu omologul său turc „despre pace și stabilitate în regiune, dar și despre creșterea comerțului și investițiilor turcești în Moldova”.

Maia Sandu s-a mai întâlnit cu gazda reuniunii, președintele azer Ilham Aliyev, mulțumindu-i pentru „primirea călduroasă”.

Aliyev a subliniat cu ani în urmă afinitățile etnice ale propriului popor, azerii, cu găgăuzii, și a obținut, între altele, ridicarea la Comrat a unui monument al tatălui său, Heydar Alyev, care a condus Azerbaidjanul înaintea sa și care a fost declarat de Baku drept „personalitate remarcabilă a lumii turcice”.

• _{Citește și: COP29: Ori plătim, ori ne pregătim de dezastru climatic, avertizează secretarul general ONU}

Acum, Moldova speră să obțină importuri de gaze din Azerbaidjan, purtând convorbiri cu azerii în ultimii ani, dar acestea nu s-au soldat deocamdată cu rezultate concrete.

Postarea președintei Sandu despre întâlnirea cu Aliyev la COP29 nu spune nimic în legătură cu acest subiect, subliniind, pe de altă parte, că summit-ul de la Baku este „orientat spre găsirea de soluții care să ajute societățile noastre să se adapteze la efectele schimbărilor climatice”.

Mari absenți de la COP29

COP29, care are loc între 11 și 24 noiembrie, a adus la Baku mulți lideri internaționali, dar de la reuniune au lipsit principalii lideri europeni, inclusiv președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai lipsesc președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cel al Rusiei, Vladimir Putin.

Uniunea Europeană este îngrijorată de mișcările autoritare ale lui Aliyev, dar este reprezentată la COP29 prin președintele Consiliului European la final de mandat, Charles Michel, dar și de mai mulți lideri de țări europene.

Unul dintre aceștia, Andrzej Duda, deși a fost la summit, a lipsit din fotografia de grup a reuniunii - pentru că a refuzat din cauza prezenței autocratului din Belarus, Alexandr Lukașenko.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit noilor reglementări, primul pas pe care urmează să-l facă un producător este să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor. Valabilitatea autorizației va fi de cinci ani și va permite cultivarea doar a soiurilor de plante înregistrate în Catalogul soiurilor de plante de Republica Moldova și Catalogul comun al soiurilor de plante agricole al Uniunii Europene sau cataloagele naționale ale țărilor membre.

Cererea trebuie să conțină copiile documentelor de înregistrare a întreprinderii; acte juridice ce dovedesc deținerea legală a suprafeței de teren agricol; contractele de valorificare a producției, în situația utilizării în industriei și/sau în alimentație.

Cum vor controla autoritățile producerea cânepei

Agricultorul va fi obligat să aibă un contract de valorificare a producției ca autoritățile să se asigure că acesta va respecta traseul producției, astfel încât să evite neclaritățile și „confuziile sociale” referitoare la cânepă, așa cum se menționează în proiectului de hotărâre a Guvernului.

Este important de menționat că agricultorul va trebui să țină un registru de evidență și trasabilitate a producției recoltate și comercializate.

De asemenea, va fi nevoie de certificarea încăperilor pentru păstrarea, prelucrarea și utilizarea plantelor de cânepă care va fi făcută, la fel, de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Deși autorizația pentru cultivare este eliberată pe un termen de cinci ani, autoritățile au introdus o normă care obligă producătorul să țină o evidență anuală a terenului și a suprafeței cultivate cu cânepa industrială. Această măsură ar permite autorităților să supravegheze și controleze activitățile legate de cultivarea cânepei.

„Susținerea proiectului aduce doar avantaje fără a compromite siguranța publică”, a declarat Sergiu Gherciu, Secretar general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în cadrul ședinței Guvernului din 13 noiembrie 2024. „Concentrația este atât de mică încât planta nu poate fi folosită ca stupefiant sub nicio formă”, a dat asigurări funcționarul.

Premierul Dorin Recean a ținut să sublinieze că cultivarea cânepei industriale reprezintă „o oportunitate” pentru mediul de afaceri din Moldova.

Autoritățile discută de mai mulți ani să modifice legislația și să stimuleze cultivarea cânepii industriale, recunoscând că aceasta poate să aducă profituri consistente cum ar fi de 1.500 de euro pentru o tonă de semințe recoltate pe hectar, 1.600 de euro pentru 2 tone de fibre la hectar, existând cerere pentru produsele de cânepă pe piața europeană.

De asemenea, autoritățile au promovat această plantă ca fiind o cultură ecologică și durabilă, care necesită mai puține substanțe chimice și irigații în comparație cu alte culturi. Planta este rezistentă la condițiile climatice variate și nu necesită condiții de creștere speciale.

Planta mai este văzută ca materie primă pentru combustibil solid, în așa mod contribuind la independența energetică a R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Am analizat și am pus în discuție schimbările pe care trebuie să le facem în guvernare și cine anume trebuie să conducă [ministerele]”, a spus premierul în debutul ședinței Guvernului din 13 noiembrie.

La ședința precedentă, din 6 noiembrie, Recean a anunțat că în 10 zile va veni cu „propuneri de schimbări” în Guvern, unii miniștri urmând a fi înlocuiți.

Anunțul prim-ministrului, care nu este membru al partidului de guvernământ, PAS, a fost făcut după ce președinta Maia Sandu a spus, în campania electorală, că a auzit „pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de guvernare.

La câteva zile după anunțul premierului, Andrei Spînu s-a retras din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Spînu a fost ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și unul dintre fruntașii partidului de guvernământ, având un rol important în campania Maiei Sandu pentru un nou mandat de președintă.

Spînu și-a explicat demisia prin faptul că ar fi fost supus unei campanii de defăimare și a spus că reforma justiției trebuie să rămână „prioritatea zero” pentru guvernare.

• Vezi și: „S-a lucrat mult, dar s-a comunicat prost”. Ce spun deputații despre eventualele remanieri în Guvern

Pe lângă el, în presa moldoveană se vehiculează că din Guvern ar putea pleca ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Zvonurile sunt alimentate de declarațiile Maiei Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 11 noiembrie.

Sandu s-a arătat nemulțumită de situația din justiție. În particular, șefa statului a spus că Procuratura Anticorupție a înregistrat un „eșec total” în lupta cu corupția mare și corupția politică. Ea și-a arătat nemulțumirea și față de examinarea îndelungată a dosarelor de corupție politică și a cerut Parlamentului să adopte în lectură finală proiectul de lege privind crearea Curții Anticorupție.

• Te-ar putea interesa și: „Eșec total”: Maia Sandu cere un plan de combatere a corupției politice

Potrivit unor surse, ar urma să plece și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care se află într-un conflict îndelungat cu asociația „Forța Fermierilor”. Fermierii au cerut în repetate rânduri demisia lui Bolea, pe care îl acuză că ar reprezenta interesele marilor holdinguri agricole în detrimentul micilor fermieri.

Vicepremierul este, însă, apărat de o alte asociații de agricultori, care, într-o declarație publicată pe 12 noiembrie, spun că schimbarea sa ar aduce „instabilitate suplimentară” în sector.

Schimbări ar urma să se producă și la Ministerul Afacerilor Interne, la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și la Ministerul Sănătății, transmite pe surse presa de la Chișinău. În ședința de Guvern din 13 noiembrie, premierul Dorin Recean nu a infirmat și nici confirmat aceste zvonuri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Rata anuală a inflației s-a majorat de la 3,8% în luna iunie curent, până la 5,2% în septembrie 2024”, a spus guvernatoarea Anca Dragu la 12 noiembrie, în cadrul conferinței de prezentare a celui de-al patrulea raport asupra inflației.

Dragu a afirmat că rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară creștere din cauza secetei din vară și creșterii prețurilor la produsele alimentare și petroliere pe piața internațională.

Dar cererea internă moderată, prețurile interne la producția industrială, precum și prețurile la produsele alimentare și petroliere pe piața internațională au exercitat un impact dezinflaționist asupra ratei anuale a inflației.

• Te-ar putea interesa și: Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, discută la Bruxelles despre integrarea în structurile financiare europene

BNM estimează că rata anuală maximă a inflației ar putea ajunge la 6,2% în primul trimestru în 2025, în timp ce minimă ar putea fi de 3,7%, care ar putea fi înregistrată în trimestru doi al anului 2026. Dragu a spus că obiectivul Băncii Naționale rămâne promovarea unei politici monetare pentru menținerea inflației pe termen mediu în limita de 5%.

Printre riscurile inflaționiste anticipate de Banca Națională se numără intensificarea tensiunilor geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu, creșterea cotațiilor europene la gazele naturale, creșterea salariilor în sectorul bugetar, incertitudinea în privința finanțării externe, politica monetară a SUA și UE și mecanismul de compensare a cheltuielilor la resursele energetice, de rând cu bugetul de stat pentru 2025, proiectul căruia încă nu a fost publicat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În zona căderii dronei accesul cetățenilor a fost restricționat, iar la fața locului au intervenit toate serviciile specializate. Angajații secției tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției urmează să investigheze aparatul de zbor.

În urma primelor examinări, Poliția a stabilit că este vorba despre un aparat de zbor de însoțire a dronelor de tip „Shahed” de origine rusească, care nu avea atașat explozibil.

Drona descoperită marți este similară celorlalte două drone care au fost depistate de oamenii legii duminică, 10 noiembrie, în localități din raioanele Căușeni și Râșcani. Și acestea nu purtau explozibil și nu reprezentau un pericol imediat pentru cetățeni, a spus Poliția.

• Vezi și: Două drone, depistate pe teritoriul R. Moldova. Chișinăul spune că au fost lansate de Rusia

Autoritățile moldovene au spus că acestea au fost lansate de Federația Rusă și i-au înmânat marți, 12 noiembrie o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, în legătură cu acest fapt.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe teritoriul R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, au avut loc peste 15 incidente care au implicat dronele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile de la Chișinău i-au transmis diplomatului georgian „nemulțumirea profundă” cu privire la „maniera deformată și neconformă” în care premierul georgian abordează în discursul său public tematica integrării europene a R. Moldova și procesul electoral din țară.

„Ținem să menționăm că relațiile de cooperare și prietenia tradițională între Republica Moldova și Georgia, precum și obiectivele pe care le au fiecare din statele noastre în procesul de integrare europeană trebuie să prevaleze”, spune într-o declarație de presă ministerul moldovean de Externe.

Comunicatul „externelor” de la Chișinău nu citează remarcile care au stârnit nemulțumirea guvernării.

• Vezi și: Președinta Georgiei: „Dacă aveam voturi din diasporă ca moldovenii...”

Dar presa georgiană a relatat că pe 7 noiembrie, la summitul european de la Budapesta, unde se afla și președinta Maia Sandu, proaspăt învingătoare în cursa pentru un nou mandat, premierul georgian Irakli Kobahidze a spus: „Când pierzi alegerile în țara ta, n-ar trebui să ai așa tupeu”.

Maia Sandu a fost ridiculizată de rivalii interni, dar și de Moscova, pentru că ar fi pierdut de fapt votul în interiorul Moldovei, fiind salvată de diaspora.

Maia Sandu sprijină „luptătorii pentru democrație”, Dodon admiră guvernarea

Tensiunile diplomatice Chișinău-Tbilisi vin pe fondul polarizării scenei politice moldovene în relația cu situația din Georgia: puterea moldoveană „ține” cu opoziția de acolo, iar opoziția de la Chișinău, cu guvernul georgian.

După alegerile de la 26 octombrie din Georgia, câștigate de partidul Visul Georgian, al lui Kobahidze, Maia Sandu se declara solidară cu „luptătorii pentru democrație”, pe fondul protestelor ample ale opoziției georgiene față de presupusa falsificare a scrutinului de către învingători.

Apoi, Maia Sandu a fost felicitată călduros pentru victoria la alegeri de către președinta georgiană Salome Zurabișvili, care este într-un conflict deschis cu guvernarea Visului Georgian. „Dacă am fi avut și noi diasporă ca moldoveni...”, a oftat atunci șefa statului georgian, o pro-occidentală convinsă.

De cealaltă parte, guvernul georgian are o relație bună cu opoziția socialistă de la Chișinău, al cărei lider, fostul președinte Igor Dodon, a și felicitat partidul de guvernământ georgian cu ocazia victoriei la alegerile parlamentare.

În declarațiile lui de la Budapesta, premierul Kobahidze a acuzat, cum o mai făcuse de multe ori înainte, o „atitudine diferită” a Uniunii Europene în privința R. Moldova și a țării sale, pe care o consideră mult mai pregătită să adere, în ciuda faptului că procesul de aderare i-a fost înghețat, în urma regresului democratic din ultima perioadă.

• Citește și: Premierul Georgiei susține că UE a comis o „nedreptate” când a deschis negocierile cu Moldova

Kobahidze a mai spus, potrivit Agenda.ge, că doar 45% dintre moldoveni ar susține „direct” aderarea la Uniunea Europeană și a mai acuzat Chișinăul că nu a impus sancțiuni Rusiei, cum ar fi făcut-o Georgia.

„Este o clară nedreptate”, a spus Kobahidze.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) aplaudă completarea Legii Egalității șanselor cu criterii legate de originea etnică, cetățenie, orientare sexuală sau identitatea de gen, ca și alte schimbări legislative care facilitează combaterea discriminării.

Raportul care analizează schimbările petrecute în Moldova din 2018, când s-a publicat ediția precedentă, laudă primirea călduroasă făcută de moldoveni refugiaților din Ucraina, ca și măsurile de integrare a lor în societate.

Pe de altă parte, se fac însă mai multe recomandări pentru continuarea reformelor și progreselor.

„Intoleranța și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI persistă în țară. ECRI constată cu îngrijorare că cuplurile de același sex nu se bucură încă de niciun fel de recunoaștere legală. De asemenea, ECRI solicită Republicii Moldova să dezvolte cadrul juridic pentru a reglementa în mod explicit condițiile și procedurile privind recunoașterea legală a genului și să stabilească orientări clare privind furnizarea de asistență medicală care să țină seama de gen”, se spune în document.

• Te-ar putea interesa și: La Chișinău a avut loc Marșul Pride: „De la noi taxe, de la stat lege”

Raportul critică și faptul că politicienii moldoveni nu condamnă public, așa cum ar fi datori să o facă, discursul de ură și discriminările de tot felul.

ECRI mai constată că „populația romă continuă să sufere de probleme legate de sărăcie, discriminare și stigmatizare” și face mai multe recomandări pentru a le soluționa. Ca o chestiune prioritară, ECRI recomandă autorităților să crească semnificativ numărul mediatorilor comunitari, să elaboreze o politică adecvată pentru recrutarea și menținerea acestora și să se asigure că li se oferă condiții de muncă adecvate. De asemenea, ECRI solicită autorităților să finanțeze și să pună în aplicare în mod corespunzător Programul de sprijinire a populației rome (2022-2025).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Datele cercetării arată că aproape 70 la sută dintre participanți au spus că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de serviciile medicale acoperite de polița medicală, iar 29 la sută sau fiecare al treilea intervievat că este nemulțumit și foarte nemulțumit.

Printre beneficiile asigurării medicale menționate de intervievați sunt:

• acces gratuit la servicii medicale (83%);
• medicamente și dispozitive medicale compensate (56%);
• investigații costisitoare gratuite (39%);
• servicii de dializă, chimioterapie și radioterapie gratuite (18%);
• îngrijiri paliative și îngrijiri medicale la domiciliu (17%);
• toate medicamentele compensate(13%).

Întrebați de calitatea serviciilor medicale, respondenții au spus că sunt mulțumiți de atitudinea personalului medical, de condițiile din spital și de respectarea confidențialității datelor medicale.

Mai puțin mulțumiți s-au arătat de timpul dedicat unei consultații, comunicarea dintre pacient și medic, tratamentul prescris și starea echipamentelor medicale.

Respondenții au spus și de ce nu au putut beneficia de anumite servicii medicale, chiar dacă au poliță medicală. Printre motive se enumeră:

• timpul îndelungat de așteptare (51%);
• medici puțini (30%);
• costuri mari ale serviciile medicale neacoperite de polița medicală(16,5%);
• nu au asigurare medicală (11%);
• atitudine neplăcută a personalului medical (10%);
• programul incomod de activitate al instituției medicale (9,7).

Ar prefera ca polița să fie opțională

Moldovenii și-ar dori ca asigurarea medicală să nu fie obligatorie, iar banii asigurați să se acumuleze pe un card personalizat care să poată fi utilizat și de alți membri ai familiei, inclusiv să existe posibilitatea de rambursare a banilor în caz de nefolosire a serviciilor medicale.

În R. Moldova, asigurarea medicală obligatorie a fost introdusă în 2004. Datele Ministerului Sănătății arată că peste 82% din populație cotizează și beneficiază de polița de asigurare medicală.

Studiul care a măsurat gradul de satisfacție al beneficiarilor de poliță medicală a fost realizat la inițiativa Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) în perioada martie-august 2024 pe un eșantion de 4.628 de persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest an vor fi alocate 125 de milioane de lei pentru proiectele de mediu, inițiate de primari sau de societatea civilă, cu 110 milioane mai puțin față de anul trecut. Prioritățile de anul acesta se referă la protecția resurselor de apă, „ținând cont de verile tot mai calde, mai secetoase și resursele de apă tot mai limitate” și managementul deșeurilor, potrivit ministrului Sergiu Lazarencu.

De asemenea, va fi finanțată construcția a trei centre de colectare a deșeurilor cu aport voluntar. Cu alte cuvinte, deșeurile care nu pot fi colectate în mod obișnuit în tomberon, vor putea fi aduse la aceste centre unde vor fi reciclate și eliminate fără să dăuneze mediului.

Aici cetățenii vor putea aduce mobilier vechi, saltele, deșeuri textile, ambalaje și obiecte uzate din sticlă sau lemn, echipamente electrice și electronice uzate, anvelope.

Ministrul Lazarencu a mai anunțat că, în urma solicitărilor din partea primarilor, vor fi finanțate proiectele care presupun amenajamente silvice. Amenajamentul silvic presupune un studiu „fundamentat ecologic”, conform Codului Silvic, și care stabilește detaliat modul în care sunt gestionate și exploatate pădurile.

Vezi și reportajul de la Plop, Dondușeni, unde sătenii vor să reabiliteze 4 km din râul Cubolta, în locul unde e alimentat de 24 de izvoare și prinde iar viață.

Embed Răspândește

Cum un sat vrea să salveze un râu 

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:37 0:00

Anul trecut, Fondul Național de Mediu a finanțat 108 proiecte cu o valoare totală de 235 milioane de lei. Cele mai multe proiecte au fost în domeniul managementului deșeurilor - 48 la număr.

Astfel, în 40 de localități urmează să fie achiziționate 32 de utilaje de salubrizare, inclusiv 7 autospeciale de colectare a gunoiului și construite aproximativ 140 de platforme de colectare a deșeurilor. Vor fi cumpărate peste 20 de mii de tomberoane. Proiectele presupun și lichidarea a 44 de gunoiști și plantarea a 30 de mii de arbori în aceste spații.

Anul trecut a fost planificată curățarea de nămol a lacurilor din șase localități din țară pe o suprafață totală de 26 de hectare. Alte 10 râuri și râulețe care străbat 14 localități vor fi curățate de nămol pe o lungime de 36 km. Valoarea acestor proiecte ajunge la aproape 100 milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP notează că atât Rubio, cât și congresmanul Michael Waltz, care a fost propus pentru influenta funcție de consilier pe probleme de securitate națională, au viziuni deosebit de belicoase cu privire la China, pe care o consideră o amenințare și o provocare la adresa puterii economice și militare a SUA.

Ambii sunt din Florida și vor fi arhitecți-cheie ai politicii externe „America pe primul loc” a lui Trump, viitorul președinte promițând să pună capăt războaielor care fac ravagii în Ucraina și Orientul Mijlociu și să evite orice altă implicare militară a SUA.

Luni, Trump l-a anunțat pe Tom Homan, un funcționar din domeniul imigrației, în calitate de „țar al frontierelor”, însărcinându-l cu îndeplinirea promisiunii sale cheie pe plan intern privind deportările în masă ale imigranților fără documente.

Presa americană a relatat, de asemenea, că Stephen Miller, autorul așa-numitei „interdicții musulmane” (interdicții de viză pentru anumite țări) în timpul primului mandat Trump ar urma să fie adjunctul șefului său de cabinet, cu un portofoliu larg.

Elise Stefanik, membră a Congresului din New York, o apărătoare fermă a Israelului, a primit aprobarea pentru postul de ambasador la ONU.

• Te-ar putea interesa și: Summitul informal UE de la Budapesta, dominat de soarta Ucrainei în al doilea mandat Trump

Într-un alt anunț, echipa lui Trump a declarat că Lee Zeldin, un aliat politic veteran, va fi propus ca șef al Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), cu mandatul de a reduce angajamentele SUA în privința combaterii încălzirii globale.

Nominalizarea probabilă a lui Rubio, care a fost dezvăluită de publicațiile americane The New York Times, The Washington Post și Politico, ar marca o schimbare remarcabilă în relațiile dintre cei doi bărbați.

În 2016, când concurau pentru nominalizarea republicană la președinție, Rubio l-a numit pe Trump „escroc” și „cea mai vulgară persoană care a aspirat vreodată la președinție”.

La rândul lui, Trump l-a numit pe Rubio de mai multe ori „Marco cel corupt”. Rubio fusese prins folosind banii partidului republican ca să-și asfalteze intrarea în garajul personal, ca și cerând de două ori bani de la partid pentru același bilet de avion.

Rubio, care este de origine cubaneză, și-a făcut mai întâi un nume în politica externă ca opozant vehement al Cubei și al aliaților săi de stânga din America Latină, în special Venezuela.

De atunci, el a devenit unul dintre cei mai deschiși senatori împotriva Beijingului, încercând să îngreuneze activitatea firmelor chineze în Statele Unite și conducând eforturile Congresului de a pedepsi China, inclusiv pentru tratamentul aplicat minorității uigure.

Întrebat marți despre presupusele selecții ale lui Waltz și Rubio, Beijingul a declarat că nu va comenta „numirile de personal”.

„Poziția Chinei față de SUA este consecventă și clară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, în cadrul unui briefing periodic.

Rubio a pledat, de asemenea, pentru sporirea sancțiunilor SUA împotriva Iranului în legătură cu programul său nuclear.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În lunile iulie - septembrie, compania de stat a achiziționat peste 1,1 milioane MWh de energie electrică de pe piața locală și din România. Peste 80% din energia produsă în această perioadă a fost furnizată de Centrala de la Cuciurgan, în vreme ce doar 1% de centralele termice din Chișinău și Bălți.

Alte 6% din totalul energiei achiziționate de SA Energocom a fost produsă de instalații de energie regenerabilă, ca parcuri fotovoltaice sau centrale pe biogaz, deținute de cei peste 200 de producători care livrează electricitate către compania de stat.

• Te-ar putea interesa și: Ministerul Energiei a lansat prima licitație pentru construcția unor centrale eoliene și fotovoltaice

Diferența rămasă, de 11%, a fost acoperită cu importuri de pe bursa română OPCOM, precizează reprezentanții companiei în comunicatul din 11 noiembrie.

Totodată, datele SA Energocom arată că în acest an, canicula a influențat semnificativ consumul de energie. Doar în luna iulie, când au fost înregistrate temperaturi maxime de peste 40 de grade Celsius, s-au consumat cu circa 50 de mii de MWh mai mulți față de anul trecut, în special din cauza utilizării sporite a aparatelor de aer condiționat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kaja Kallas (47 de ani) se numără printre cei șase vicepreședinți propuși în noua Comisie Europeană a președintei UE, Ursula von der Leyen, care trebuie să obțină aprobarea parlamentului înainte de a-și începe mandatul, luna viitoare.

Susținătoare fermă a Ucrainei și critică dură a Rusiei, fosta prim-ministră estoniană a spus marți, la audieri: „Situația pe câmpul de luptă este dificilă. Și de aceea trebuie să continuăm să lucrăm în fiecare zi”.

„Astăzi, mâine și cât timp va fi nevoie, cu cât ajutor militar, financiar și umanitar va fi necesar”, a spus Kallas.

Fostul ministru de externe al Franței, Stephane Sejourne, 39 de ani, care ar urma să se ocupe de strategia industrială a blocului cu 27 de țări, și spaniola Teresa Ribera, viitoarea șefă a concurenței economice din UE, se numără printre ceilalți membri ai noii Comisii care erau interogați marți de către deputați.

• Te-ar putea interesa și: S-a anunțat noua Comisie Europeană. La extindere, șefa ar urma să fie slovena Marta Kos

AFP notează că aprobarea lui Kallas este practic asigurată, deoarece a fost selectată pentru acest rol direct de liderii UE.

Dar acest lucru nu este valabil pentru toți candidații și se așteaptă ca audierile să scoată la iveală liniile de demarcație politică din cadrul blocului comunitar.

Kallas este unul din politicienii din UE și NATO cei mai detestați de Kremlin, care a și pus-o de altfel pe o „listă neagră” pentru că a contribuit la înlăturarea unor monumente sovietice din țara sa. Kallas s-a declarat la vremea respectivă mândră de această „sancțiune” rusă.

Kaja Kallas este o suporteră fermă a extinderii UE, inclusiv prin primirea Ucrainei și Moldovei, țări care au făcut parte, ca și Estonia, din URSS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Data alegerilor a fost obiectul unor negocieri intense între coaliția condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz și opoziția conservatoare.

În urma plecării celui mai mic partid din coaliția sa tripartită (liber-democrații) săptămâna trecută, Scholz a declarat că va cere un vot de încredere în Parlament în ianuarie.

Însă sub presiunea partidelor de opoziție de a organiza votul imediat, Scholz a semnalat că ar fi dispus să devanseze calendarul și să se prezinte în Bundestag înainte de Crăciun.

Dacă Scholz pierde votul de încredere, așa cum este de așteptat, președintele Frank-Walter Steinmeier poate dizolva legislativul în termen de 21 de zile și convoca noi alegeri - care trebuie să aibă loc în termen de 60 de zile de la dizolvare.

Liderul parlamentar al principalei forțe conservatoare CDU, Thorsten Frei, a declarat marți că Scholz ar putea prezenta votul în ultima săptămână din noiembrie, lăsând suficient timp pentru data alegerilor de la mijlocul lunii februarie.

• Te-ar putea interesa și: Coaliția din Germania s-a destrămat. „Țara va funcționa”, asigură Berlinul

Neînțelegerile din coaliția tripartită de la Berlin s-au bazat mai ales pe viziunile diferite privind relansarea economiei.

Oficialii germani și partenerii lor europeni au dat asigurări că această criză nu va afecta în nici un fel angajamentele externe ale celei mai populate țări din UE, cu cea mai mare economie europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă emis la 12 noiembrie, Ministerul moldovean de Externe spune că i-a înmânat ambasadorului rus o „notă de protest ferm” în legătură cu „amestecul ilegal și deliberat” al Rusiei în procesul electoral al R. Moldova, care ar fi avut scopul distorsionării rezultatelor alegerilor prezidențiale și referendumului republican constituțional, de rând cu „subminarea procesului democratic” al R. Moldova.

Diplomația moldoveană nu a oferit detalii legate de ceea ce a numit amestecul Rusiei în alegerile moldovene.

Totodată, Ministerul de Externe a condamnat „ferm” și violarea spațiului aerian al R. Moldova, făcând referire la căderea celor două drone rusești pe teritoriul țării duminică, 10 noiembrie. Ele au fost depistate în raioanele Căușeni și Rîșcani, iar autoritățile moldovene au spus că au fost lansate de Rusia, fiind parte din valul de atacuri cu drone asupra regiunii Odesa din 9 noiembrie.

• Vezi și: Două drone, depistate pe teritoriul R. Moldova. Chișinăul spune că au fost lansate de Rusia

„Ambasadorul a fost atenționat că astfel de incursiuni agresive constituie o încălcare gravă și un gest neprietenos al Federației Ruse, aceste drone punând în pericol viața cetățenilor”, spune diplomația moldoveană.

La 6 noiembrie, Moscova l-a convocat pe ambasadorul moldovean în Rusia, Lilian Darii, pentru a-i înmâna o notă de protest față de presupusele „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși” în cadrul prezidențialelor și referendumului din 20 octombrie și 3 noiembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) spune în comunicatul din 12 noiembrie că șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu asistentul atașatului militar al ambasadei Rusiei, Dmitri Kelov, unde i-ar fi transmis mai multe informații obținute pe cale ilegală.

Pentru aceste servicii, Creangă ar fi obținut circa 1.600 de dolari, bani pe care procurorii i-au ridicat la momentul reținerii în flagrant, dar și ulterior, când au efectuat percheziții la domiciliul său.

• Vezi și: Avea acces la secrete de stat. Cine este Ion Creangă, funcționarul din Parlament bănuit de trădare de patrie și complot

Printre datele furnizate ilegal se numărau informații de uz intern și cu caracter secret, care vizau domenii legate de apărarea militară a R. Moldova, colaborarea în materie de securitate cu alte state și activitatea instituțiilor naționale din domeniu, de rând cu situația din regiunea transnistreană.

PCCOCS mai spune că funcționarul parlamentar a trimis și proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2023 - 2024, de rând cu o inițiativă de modificare a articolului „Trădare de patrie” din Codul Penal, de care acum el însuși este învinovățit.

Alături de Creangă, în judecată a fost trimis și un ofițer al Poliției de Frontieră, suspendat în prezent din funcție, care la fel a avut întrevederi conspirative regulate cu același angajat al ambasadei Rusiei la Chișinău, unde a transmis informații secrete, la care avea acces și pentru care a fost remunerat.

• Te-ar putea interesa și: Cine este diplomatul rus expulzat din Moldova și ce legături are cu serviciile secrete

Procurorii spun că stabilirea legăturii dintre cei doi a fost făcută în 2023 de soția ofițerului de poliție, care ar fi primit de la diplomat o cartelă telefonică, destinată comunicării exclusive și cifrate dintre acesta și angajatul suspendat al Poliției de Frontieră. Femeia a ajuns pe banca acuzaților și riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare, fiind acuzată de complicitate la infracțiunea de complot împotriva R. Moldova.

Cei doi funcționari au fost reținuți pe 31 iulie, fiind plasați în arest preventiv. O zi mai târziu, la 1 august, Ministerul de Externe de la Chișinău l-a declarat indezirabil pe Dmitri Kelov, asistentul atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te