15 ani de la Marea Mineriadă şi doar câteva zile de la eliberarea lui Miron Cozma – bun prilej de reflecţii, analize, observaţii, retro- şi introspecţii. „Aniversare în Absurdistan” - titrează Háromszék. „Falşi eroi” se intitulează editorialul din Krónika care marşează pe ideea că, în contextul evenimentelor din ultimele zile, atât fostul preşedinte Ion Iliescu cât şi liderul minerilor, Miron Cozma, ar putea stârni compasiune, ei devenind, în ochii multora, din nou eroi. Falşi, ce-i drept.
Publicaţia virtuală Transidex intervievează foşti golani maghiari. Analistul politic Bányai Péter şi Niculescu Tóni, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe îşi amintesc cu nostalgie, dar şi cu detaşare de zilele petrecute în Piaţa Universităţii. Spontaneitate, haos, naivitate, sloganuri puerile şi clişee, formând laolaltă o gură de aer respirabil în atmosfera sufocantă din jur – iată caracterizarea făcută de Bányai Péter. Cu menţiunea: „Ce bine că au trecut anii ’90!”.
Alţi ani, alte manifestaţii. Astăzi: protestul gravidelor şi lăuzelor din Gheorgheni, în Gyergyói Kisújság. Femeile nemulţumite de prestaţia unui medic obstetrician au manifestat în faţa spitalului orăşenesc, încercând să împiedice intrarea acestuia în incinta instituţiei. Iar medicul în cauză, maghiar într-un oraş cu populaţie majoritar maghiară, a încercat să convingă opinia publică despre faptul că fusese victima unui conflict interetnic. N-a reuşit.
Conflicte interetnice continuă să aibă loc în Serbia. După seria de incidente din ultimele luni, tineri din Temerin au fost agresaţi pentru că vorbeau în limba maghiară – informează Romániai Magyar Szó. Iar Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria a cerut autorităţilor sârbeşti o informare oficială în legătură cu cele întâmplate.
Preşedintele UDMR solicită şi el ministrului de Interne Vasile Blaga anchetarea cazului-Sfântu Gheorghe unde au avut loc incidente soldate cu agresarea unor elevi maghiari – aflăm din Krónika.
Suplimentul „Szempont” revine la mult-dezbătutul subiect al proiectului de lege a minorităţilor naţionale. Şi punctează: elaboratorii proiectului au ţinut cont, într-adevăr, de multe aspecte. Mai puţin de cel al folosirii limbii materne, un aspect important, dacă nu cel mai important, dar care apare doar tangenţial în proiectul menit să asigure deplină autonomie culturală minorităţilor dornice să beneficieze de aceasta.
De statutul minorităţilor din România sunt preocupaţi şi politicienii din Ungaria. Principalul partid de opoziţie din ţara vecină, FIDESZ, s-a decis să-şi extindă influenţa şi să accepte membri din afara Ungariei, decizie ce n-a fost primită cu prea mare entuziasm de liderii UDMR – semnalează Transindex.
Citat de Népújság, preşedintele Uniunii Mondiale a Maghiarilor, iniţiatorul referendumului din Ungaria privind dubla cetăţenie, le sugerează acum maghiarilor o nouă soluţie pentru toate problemele lor. Potrivit lui, toate persoanele care au avut în 1940 cetăţenie maghiară, precum şi toţi descendenţii lor ar trebui să solicite statului ungar repunerea în drepturile cetăţeneşti.
În săptămânalul Erdélyi Riport, senatorul UDMR Frunda György zugrăveşte o perspectivă sumbră pentru mai-vechii, mai-noii şi viitorii membri ai UE. În vreo şapte ani, susţine el, Uniunea se va confrunta cu o zguduitoare criză economică, politica economică agresivă a SUA o va sufoca. Ceea ce, evident, nu e de bine, dar, mai spune Frunda, nu va afecta în vreun fel aderarea României şi a Bulgariei.
Preocupat de viitorul mai apropiat, comisarul pentru extinderea UE, Olli Rehn, citat de Allgemeine Deutsche Zeitung, atenţionează: România trebuie să-şi concentreze forţele, dacă doreşte să evite aplicarea clauzei de salvgardare, adică amânarea aderării la Uniune. Până la 1 ianuarie 2007 mai sunt 18 luni. Nu e timp de pierdut: fiecare zi a lunilor rămase, autorităţile române au de îndeplinit sarcini – sună sfatul comisarului european.
Publicaţia virtuală Transidex intervievează foşti golani maghiari. Analistul politic Bányai Péter şi Niculescu Tóni, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe îşi amintesc cu nostalgie, dar şi cu detaşare de zilele petrecute în Piaţa Universităţii. Spontaneitate, haos, naivitate, sloganuri puerile şi clişee, formând laolaltă o gură de aer respirabil în atmosfera sufocantă din jur – iată caracterizarea făcută de Bányai Péter. Cu menţiunea: „Ce bine că au trecut anii ’90!”.
Alţi ani, alte manifestaţii. Astăzi: protestul gravidelor şi lăuzelor din Gheorgheni, în Gyergyói Kisújság. Femeile nemulţumite de prestaţia unui medic obstetrician au manifestat în faţa spitalului orăşenesc, încercând să împiedice intrarea acestuia în incinta instituţiei. Iar medicul în cauză, maghiar într-un oraş cu populaţie majoritar maghiară, a încercat să convingă opinia publică despre faptul că fusese victima unui conflict interetnic. N-a reuşit.
Conflicte interetnice continuă să aibă loc în Serbia. După seria de incidente din ultimele luni, tineri din Temerin au fost agresaţi pentru că vorbeau în limba maghiară – informează Romániai Magyar Szó. Iar Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria a cerut autorităţilor sârbeşti o informare oficială în legătură cu cele întâmplate.
Preşedintele UDMR solicită şi el ministrului de Interne Vasile Blaga anchetarea cazului-Sfântu Gheorghe unde au avut loc incidente soldate cu agresarea unor elevi maghiari – aflăm din Krónika.
Suplimentul „Szempont” revine la mult-dezbătutul subiect al proiectului de lege a minorităţilor naţionale. Şi punctează: elaboratorii proiectului au ţinut cont, într-adevăr, de multe aspecte. Mai puţin de cel al folosirii limbii materne, un aspect important, dacă nu cel mai important, dar care apare doar tangenţial în proiectul menit să asigure deplină autonomie culturală minorităţilor dornice să beneficieze de aceasta.
De statutul minorităţilor din România sunt preocupaţi şi politicienii din Ungaria. Principalul partid de opoziţie din ţara vecină, FIDESZ, s-a decis să-şi extindă influenţa şi să accepte membri din afara Ungariei, decizie ce n-a fost primită cu prea mare entuziasm de liderii UDMR – semnalează Transindex.
Citat de Népújság, preşedintele Uniunii Mondiale a Maghiarilor, iniţiatorul referendumului din Ungaria privind dubla cetăţenie, le sugerează acum maghiarilor o nouă soluţie pentru toate problemele lor. Potrivit lui, toate persoanele care au avut în 1940 cetăţenie maghiară, precum şi toţi descendenţii lor ar trebui să solicite statului ungar repunerea în drepturile cetăţeneşti.
În săptămânalul Erdélyi Riport, senatorul UDMR Frunda György zugrăveşte o perspectivă sumbră pentru mai-vechii, mai-noii şi viitorii membri ai UE. În vreo şapte ani, susţine el, Uniunea se va confrunta cu o zguduitoare criză economică, politica economică agresivă a SUA o va sufoca. Ceea ce, evident, nu e de bine, dar, mai spune Frunda, nu va afecta în vreun fel aderarea României şi a Bulgariei.
Preocupat de viitorul mai apropiat, comisarul pentru extinderea UE, Olli Rehn, citat de Allgemeine Deutsche Zeitung, atenţionează: România trebuie să-şi concentreze forţele, dacă doreşte să evite aplicarea clauzei de salvgardare, adică amânarea aderării la Uniune. Până la 1 ianuarie 2007 mai sunt 18 luni. Nu e timp de pierdut: fiecare zi a lunilor rămase, autorităţile române au de îndeplinit sarcini – sună sfatul comisarului european.
