Europa e departe, dar aderarea e posibilă în 2007. Sau în 2008. Oricum nu mai departe de atât, căci Uniunea Europeană s-a angajat prin semnarea Tratatului de aderare cu România – aminteşte Háromszék. Asta în ciuda faptului că în faţa noastră nu flutură doar patru steguleţe roşii, cum se arată în Raportul de ţară, ci incomparabil mai multe.
Un „aproape da” spus aderării României la UE în 2007 – rezumă Népújság raportul Comisiei Europene. Şi redă diferite interpretări ale documentului. În opinia premierului Călin Popescu-Tăriceanu, este cel mai bun raport de până acum. Ministrul Integrării zice că este o confirmare a aderării României în ianuarie 2007. Mulţumit este şi liderul UDMR, Markó Béla. Citat de Hargita Népe, el subliniază importanţa faptului că în Raportul de ţară se recomandă continuarea dezbaterii parlamentare în vederea adoptării Legii minorităţilor. Fapt ce, în opinia lui Markó, poate fi considerat un rezultat în sine.
Alţii sunt mai rezervaţi. Editorialistul cotidianului Háromszék socoteşte că la Bruxelles nu se face caz de problemele minorităţilor. Iar parlamentarii de la Bucureşti au amânat discutarea proiectului Legii minorităţilor tocmai în ziua când s-a prezentat raportul Comisei Europene.
Un grup al europarlamentarilor Partidului Popular European i-a adresat o scrisoare şefului Comisiei Europene, José Manuel Barroso – aflăm din Transindex. Semnatarii, în mare parte maghiari, sunt nemulţumiţi pentru că în raportul despre România nu se punctează problemele maghiarilor din Transilvania. „UE nu poate încuraja forţe politice din România, care ignoră doleanţele legitime ale unei minorităţi însemnate” – consideră semnatarii.
Un alt grup, cel al parlamentarilor PPE din Germania, care a făcut o vizită în România înaintea prezentării Raportului de ţară, a ajuns la altă concluzie, după cum relatează reprezentantul parlamentar al Forumului Democrat German din România, Ovidiu Ganţ, în Allgemeine Deutsche Zeitung. Pe parcursul vizitei, politicienii PPE s-au convins că România este o ţară europeană care face progrese considerabile şi că minoritatea germană se bucură de o situaţie mulţumitoare.
Dar Frunda nu renunţă la autonomie. Într-o declaraţie făcută la Budapesta şi redată de Új Magyar Szó el susţine că autonomia culturală definită în proiectul de Legea minorităţilor ar fi incompletă fără autonomie teritorială.
Cine ar putea fi cel mai firesc aliat al susţinătorilor diferitelor forma de autonomie în Transilvania ? Ei bine, basarabenii – susţine sociologul Tamás Pál într-un interviu apărut în Erdélyi Riport. În urma unor vizite făcute în Republica Moldova, sociologul a tras conclzuia: intelectualii basarabeni speră, pe termen lung, la o formă de confederaţie cu România, o confederaţie care unifică cultura română, dar nu-i înstrăinează nici pe cei de altă naţionalitate, care reprezintă 40 la sută din populaţia Moldovei. Or, statul naţional român nu ar fi un cadru corespunzător pentru acest deziderat. Aşadar, rămâne soluţia autonomiilor.
Un „aproape da” spus aderării României la UE în 2007 – rezumă Népújság raportul Comisiei Europene. Şi redă diferite interpretări ale documentului. În opinia premierului Călin Popescu-Tăriceanu, este cel mai bun raport de până acum. Ministrul Integrării zice că este o confirmare a aderării României în ianuarie 2007. Mulţumit este şi liderul UDMR, Markó Béla. Citat de Hargita Népe, el subliniază importanţa faptului că în Raportul de ţară se recomandă continuarea dezbaterii parlamentare în vederea adoptării Legii minorităţilor. Fapt ce, în opinia lui Markó, poate fi considerat un rezultat în sine.
Alţii sunt mai rezervaţi. Editorialistul cotidianului Háromszék socoteşte că la Bruxelles nu se face caz de problemele minorităţilor. Iar parlamentarii de la Bucureşti au amânat discutarea proiectului Legii minorităţilor tocmai în ziua când s-a prezentat raportul Comisei Europene.
Un grup al europarlamentarilor Partidului Popular European i-a adresat o scrisoare şefului Comisiei Europene, José Manuel Barroso – aflăm din Transindex. Semnatarii, în mare parte maghiari, sunt nemulţumiţi pentru că în raportul despre România nu se punctează problemele maghiarilor din Transilvania. „UE nu poate încuraja forţe politice din România, care ignoră doleanţele legitime ale unei minorităţi însemnate” – consideră semnatarii.
Un alt grup, cel al parlamentarilor PPE din Germania, care a făcut o vizită în România înaintea prezentării Raportului de ţară, a ajuns la altă concluzie, după cum relatează reprezentantul parlamentar al Forumului Democrat German din România, Ovidiu Ganţ, în Allgemeine Deutsche Zeitung. Pe parcursul vizitei, politicienii PPE s-au convins că România este o ţară europeană care face progrese considerabile şi că minoritatea germană se bucură de o situaţie mulţumitoare.
Dar Frunda nu renunţă la autonomie. Într-o declaraţie făcută la Budapesta şi redată de Új Magyar Szó el susţine că autonomia culturală definită în proiectul de Legea minorităţilor ar fi incompletă fără autonomie teritorială.
Cine ar putea fi cel mai firesc aliat al susţinătorilor diferitelor forma de autonomie în Transilvania ? Ei bine, basarabenii – susţine sociologul Tamás Pál într-un interviu apărut în Erdélyi Riport. În urma unor vizite făcute în Republica Moldova, sociologul a tras conclzuia: intelectualii basarabeni speră, pe termen lung, la o formă de confederaţie cu România, o confederaţie care unifică cultura română, dar nu-i înstrăinează nici pe cei de altă naţionalitate, care reprezintă 40 la sută din populaţia Moldovei. Or, statul naţional român nu ar fi un cadru corespunzător pentru acest deziderat. Aşadar, rămâne soluţia autonomiilor.
