Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Un reprezentant al ministerului rus de externe a declarat că este puţin probabil ca Moscova să accepte propunerea Georgiei de a iniţia negocieri, împreună cu Rusia şi Uniunea Europeană, asupra unui statut de autonomie al Osetiei de Sud în cadrul Georgiei. Moscova nu acceptă ideea ca negocierile să se poarte cu administraţia provizorie a Osetiei de Sud desemnate de Tbilisi şi consideră că tratativele trebuiesc purtate, citez, „cu autorităţile reale ale părţii sud-osetine”.
La Moscova, cîteva sute de oameni s-au adunat pentru a onora victimele epurărilor staliniste, care au început cu 70 de ani în urmă, în 1937. Rude ale victimelor au depus flori la memorialul aflat nu departe de sediul Serviciului Federal de Securitate. Potrivit lui Sergei Volkov, preşedinte al Asociaţiei victimelor represiunii politice, nici "un singur funcţionar de rang superior" nu s-a deplasat pentru a depune flori la monument.
Reprezentanţii aşa-numitului Grup de Contact au discutat măsuri de reluare a dialogului dintre majoritatea albaneză şi minoritatea sârbă în provincia Kosovo. Grupul de contact a preluat iniţiativa în chestiunea kosovară după ce negocierile ONU au fost blocate de Rusia. Liderii albanezilor de la Priştina au spus recent că deşi şi-au pierdut răbdarea, nu vor declara independenţă în mod unilateral, ci îşi vor coordona deciziile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite.
Chestiunea Kosovo a fost discutată şi la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. Ministrul de externe al Suediei, Karl Build, a pledat pentru unitatea blocului european, afirmînd că în joc este credibilitatea Uniunii Europene.
Un tribunal din Belarus a condamnat doi lideri ai opoziţiei la 15 zile de închisoare. Pavel Seviarineţ de la mişcarea Maladi Front şi Alexei Şein, copreşedinte al Partidului creştin-democrat, au fost găsiţi vinovaţi de distribuirea unor fluturaşi cu informaţii despre o viitoare reuniune a opoziţiei.
Statele Unite au acuzat Iranul că îi sprijină tot mai mult pe insurgenţii din Irakul învecinat. Reproşul a fost formulat de ambasadorul american la Bagdad, Ryan Crocker, care a avut o nouă rundă de discuţii cu ambasadorul Iranului. Cei doi diplomaţi au căzut totuşi de acord să instituie o comisie de securitate comună, pe tema situaţiei din Irak.
Marea Britanie a anunţat că anul trecut, a primit peste 300 de mii de imigranţi din noile ţări membre ale Uniunii Europene, cu 16 la sută mai mult decât în anul 2005. Polonezii sunt de departe pe primul loc, cu peste 200 de mii de oameni aflaţi la muncă în Marea Britanie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia într-un nou dosar. Iusup Musaev şi alţi 4 locuitori ai satului Novîe Aldî din Cecenia au învinuit autorităţile federale de comiterea unor crime de război în timpul unei razii din 5 februarie 2000. Potrivit reclamanţilor, persoane în uniforma trupelor speciale OMON omorau oameni paşnici, violau femei, jefuiau şi incendiau case. Au fost omorîţi sau daţi dispăruţi 56 de săteni. Statul rus va trebui să plătească pătimiţilor despăgubiri de 143 de mii de euro.
----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Grigori Volovoi, preşedintele Centrului pentru apărarea drepturilor omului în Transnistria. Dle Volovoi, care din evenimentele săptămânii trecute vi se pare mai importante.
Grogori VOLOVOI: Ccred că săptămîna trecută s-a remarcat printr-un singur eveniment major – canicula toridă, recolta pîrjolită de soare şi consecinţele pe care le vor avea de suportat şi economia Moldovei şi economia Transnistriei. Dar, concomitent cu seceta, acelaşi soare dogorîtor domneşte şi pe scena politică. De aceea cred că şi discursul preşedintelui Voronin în care s-a referit la perspectiva relaţiilor cu Rusia, la perspectiva soluţionării conflictului transnistrean şi alte chestiuni, este de asemenea un eveniment demn de remarcat”.
Europa Liberă: Preşedintele Voronin a declarat că, în ultimul an, Federaţia Rusă a adoptat o poziţie mult mai constructivă în problema transnistreană, ceea ce, spunea Voronin, îi inspiră optimismul soluţionării acestei probleme într-o perspectivă nu prea îndepărtată.
Grogori VOLOVOI: „Am reuşit să depăşim mai multe lucruri, de care ne-am împiedicat în anul 2003, inclusiv acela că relaţiile cu Transnistrua ar trebui edificate doar pe baze federative. Rusia are astăzi o poziţie mult mai constructivă şi în ce priveşte necesitatea modificării misiunii de pacificare. Toate discuţiile mele cu preşedintele Putin din ultima vreme au fost foarte constructive şi demonstrează dorinţa mare a Rusiei de a contribui la rezolvarea problemei transnistrene”.
Europa Liberă: Singura problemă, însă, potrivit lui Voronin, ar fi că forţele politice de opoziţie din Moldova ar încerca din nou să dinamiteze orice acord de reglementare.
Cu toate acestea, preşedintele moldovean spune că a cerut Bruxelului sprijin in acoperirea costurilor reîntregirii ţării, care se ştie ca vor fi foarte mari. Voronin a anunţat că a fost creat un grup de lucru din reprezentanţii guvernului şi experţi occidentali, inclusiv germani, care să facă aceste evaluări.
L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre Grigorii Volovoi, în ce direcţie ar putea evolua, în aceste condiţii, procesul reglementării transnistrene?
Grogori VOLOVOI: “La părerea mea, întîmplarea cu memorandumul Kozak a demonstrat că este posibilă orice evoluţie a lucrurilor. Acum, optimismul preşedintelui Moldovei este alimentat de poziţia Rusiei şi, probabil, acest optimism este bazat pe ceva. Dar, în acelaşi timp, cunoaştem foarte bine că Valeri Liţkai, ministrul de externe al Transnistriei, şi însuşi Smirnov sînt pregătiţi de o soluţionare îndelungată a conflictului şi că negocierile ar putea să dureze şi 15, 20 sau 50 de ani. Vă daţi seama că acest lucru doar întăreşte structurile existente în Transnistria, le pune în afara oricărui control din partea societăţii, nu mai spun de comunitatea internaţională. De aceea, cu cît mai mult timp va trece, cu atît va fi mai rău şi pentru cei de pe malul stîng al Nistrului şi pentru cei de pe malul drept.
Cu toate acestea, eu cred totuşi că un progres substanţial în negocierile moldo-transnistrene este posibil şi, dacă acest lucru se va întîmpla, atunci negoicierile vor decurge la fel de dinamic cum au mers şi în cazul memorandumului Kozak, cînd numai în căteva zile a fost elaborat un document de bază, pe care Transnistria a fost de acord să-l semneze. Acelaşi lucru s-ar putea întîmpla şi acum. Dar acum, eu cred că acest document va fi pur şi simplu convenit între toţi participanţii la negocieri plus observatorii”.
Europa Liberă: Dle Volovoi, despre discuţiile separate dintre Chişinău şi Moscova a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Michael Kirby. El a spus că Statele Unite sprijină poziţia Moldovei privind reîntregirea ţării şi retragerea trupelor ruse şi că la fel ca şi Chişinăul, Washingtonul şi-a exprimat îngrijorarea în 2003 faţă de memorandumul Kozak, care ar fi putut submina noţiunea de stat integru. Actualele discuţii dintre Chişinău şi Moscova, a spus Michael Kirby, au provocat « o mare furtună », dar a adăugat el, nu este clar dacă a fost o furtună adevărată sau poate numai o furtună într-un pahar cu apă.
Michael Kirby : « Multi cred ca Rusia ajută la mentinerea regimului de la Tiraspol si că o solutie pentru reglementsrea transnsitreana trebuie să treacă prin uşa Moscovei. Noi credem că Moldova trebuie să vorbească cu Rusia, dar de asemenea credem că formatul de negocieri 5+2 este cel mai bun în solutionarea problemei. Formatul 5+2 include Rusia, Ucraina, OSCE, UE, SUA şi respectiv – Moldova şi Transnistria. Credem că discuţiile dintre Chişinău şi Moscova au fost mai active, decît discuţiile cu celelalte părţi ».
Europa Liberă: Întrebat dacă pachetul de propuneri ale Chişinăului, discutate cu Moscova, inclusiv despre alegerile concomitente în Moldova şi Transnistria, inclusiv despre retragerea forţelor armate ruse, se discută şi în formatul 5+2, ambasadorul american a spus :
« Raspunsul scrut este Nu, însa am şi un răspuns mai lung decît primul. Deci, asta se întîmplă pentru că formatul 5+2 nu s-a mai întrunit din februarie 2006. Transnistria refuză să participe, iar partea rusă nu îi încurajează suficient de mult pe transnistreni să vină la masa de tratative. Asta nu înseamnă, însa, că Moldova nu a discutat cu SUA despre poztitia adoptata în negocierile cu Rusia. Administratia moldovenească ne-a vorbit despre aceste lucruri, dar de asemenea se adună o mulţime de zvonuri la acest subiect. Şi una dintre moştenirile acestui spaţiu, care din punct de vedere istoric a fost o parte a Uniunii Sovietice, este că oamenii întotdeauna cred că zvonurile şi bîrfele sunt adevărate ».
Europa Liberă: L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, Grigori Volovoi, care ar putea fi în condiţiile de astăzi compromisul maxim între cele două părţi în soluţionarea problemei transnistrene?
Grogori VOLOVOI: „Există foarte multe scheme în care se pot întrezări nişte condiţii recorproc acceptabile pentru Moldova şi Transnistria. Unii consideră că asta ar fi confederaţia – cel mai frecvent despre ea vorbeşte Transnistria, care, de fapt, urmăreşte independeţa sa. Alţii consideră mai potrivit modelul federativ, iar în ultima vreme preşedintele Moldovei vorbeşte despre modelul Găgăuziei, pe care-l aduce drept exemplu de respectare a drepturilor şi garanţiilor ce li s-au dat locuitorilor regiunii. În opinia mea, nici unul din aceste modele nu vor fi acceptate. Soluţia conflictului transnistrean ar putea fi o medie a acestor modele, adică vor exista elemente de federaţie cu împuterniciri extinse – mai curînd un statut de republică în cadrul Moldovei, care va avea mai multe împuterniciri decît autonomia găgăuză. Pentru că Transnistria este, deja, de facto, un stat realizat, dar nu şi de jure. De aceea va trebui să se ţină cont de acest lucru la cel mai înalt nivel”.
Europa Liberă: Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre de astăzi, Grigori Volovoi, preşedintele Centrului pentru apărarea drepturilor omului în Transnistria.
-------------------------------
Săptămîna trecută miniştrii de externe din ţările membre ale Uniunii Europene au purtat discuţii asupra viitorului statut al provinciei Kosovo. Discuţiile survin după eşecul consiliului de securitate al ONU, din cauza opoziţiei Rusiei, de a adopta o rezoluţie prin care Belgradului şi Priştinei să li se dea un răgaz de 4 luni ca să ajungă la un numitor, în caz contrar urmînd să intre în vigoare planul Ahtisaari de independenţă supravecheată internaţional.
Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, între care Spania, Romînia, Grecia, Bulgaria şi Ungaria se pronunţă împotriva declarării unilaterale a independenţei Kosovo, spunând că o soluţie nu trebuie grăbită, ci e nevoie de o soluţie care să aducă stabilitate în regiune.
Între timp, Kosovo se pregăteşte de alegeri parlamentare pentru sfîrşitul acestui an. Cîţiva reprezentanţi ai societăţii civile din Kosovo au venit în România ca să preia din experienţa unor ONG care în 2005, în timpul alegerilor generale din Romînia, au creat o coaliţie anti-corupţie numită „pentru un parlament curat”. Detalii, de la corespondentul nostru la Cluj, Dan Tăpălagă.
„Blerton Aeti şi Alban Bocşi tocmai pun bazele Coaliţiei pentru un parlament curat în Kosovo. Au întîlnit-o recent pe Alina Mungiu-Pipidi la Belgrad, care le-a sugerat să folosească modelul românesc de monitorizare a celor peste o mie de candidaţi care vor intra la sfîrşitul anului în cursa pentru cele 120 de locuri din parlamentul kosovar. L-am întrebat pe Alban Bocşi de ce crede că ar fi nevoie de o coaliţie pentru un Parlament curat în Kosovo:
„Încercăm să înfiinţăm această coaliţie pentru că noi credem că societatea civilă trebuie să joace un rol în Kosovo. Parlamentul este controlat de partide, iar corupţia este larg răspîndită, crima organizată este prea puternică. În acelaşi timp, justiţia nu a acţionat în nici un caz, fie că au existat, fie că n-au existat probe. De aceea noi, în calitate de cetăţeni, credem că avem nevoie de un Parlament puternic, deoacere această instituţie joacă un rol cheie în ţara noastră – aprobă numirea primului ministru, a preşedintelui, a judecătorilor. Dacă vom avea un parlament puternic, vom avea dacă nu democraţie, măcar ceva care să aducă a democraţie”.
Cele mai multe cazuri de corupţie, spune Alban Bocşi, sînt legate de privatizări. Pe de altă parte, există şi cazuri flagrante în care sînt implicaţi înalţi oficiali, dar justiţia n-a mişcat un deget pînă acum, mai spune reprezentatul organizaţiei Ciohu, care în albaneză înseamnă „trezeşte-te”.
„Fostul preşedinte al parlamentului a plătit 260 de mii de euro pentru 2 maşini care n-au mai ajuns. Le-a comandat pentru parlament. Asta a scris presa, dar maşinile nu le-a văzut nimeni nici în ziua de astăzi. Preşedintele parlamentului kosovar a fost schimbat din funcţie, dar din alte motive”.
Viitoarea coaliţie pentru un parlament curat din Kosovo are puţini membri, abia a reuşit să adune 6 ONG-uri. Blerton Aeti, celălalt membru al viitoarei coaliţii, speră să trezească în populaţia din Kosovo o conştiinţă anti-corupţie.
„În primul rînd sperăm să putem elimina cel puţin cîţiva candidaţi de pe liste. Dar cea mai mare speranţă a noastră este să trezim conştiinţa cetăţenilor. Terbuie să depăşim acest flagel al corupţiei generalizate şi crimei organizate”.
Blerton Aeti şi Alban Bocşi au mai puţin de 30 de ani. Cu ei societatea civilă abia începe să respire în Kosovo. În provincia cu un venit mediu puţin peste 200 de euro şi cu un şomaj ridicat de peste 60 la sută, corupţia rămîne o uriaşă problemă”.
------------------------------------------ Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Un reprezentant al ministerului rus de externe a declarat că este puţin probabil ca Moscova să accepte propunerea Georgiei de a iniţia negocieri, împreună cu Rusia şi Uniunea Europeană, asupra unui statut de autonomie al Osetiei de Sud în cadrul Georgiei. Moscova nu acceptă ideea ca negocierile să se poarte cu administraţia provizorie a Osetiei de Sud desemnate de Tbilisi şi consideră că tratativele trebuiesc purtate, citez, „cu autorităţile reale ale părţii sud-osetine”.
La Moscova, cîteva sute de oameni s-au adunat pentru a onora victimele epurărilor staliniste, care au început cu 70 de ani în urmă, în 1937. Rude ale victimelor au depus flori la memorialul aflat nu departe de sediul Serviciului Federal de Securitate. Potrivit lui Sergei Volkov, preşedinte al Asociaţiei victimelor represiunii politice, nici "un singur funcţionar de rang superior" nu s-a deplasat pentru a depune flori la monument.
Reprezentanţii aşa-numitului Grup de Contact au discutat măsuri de reluare a dialogului dintre majoritatea albaneză şi minoritatea sârbă în provincia Kosovo. Grupul de contact a preluat iniţiativa în chestiunea kosovară după ce negocierile ONU au fost blocate de Rusia. Liderii albanezilor de la Priştina au spus recent că deşi şi-au pierdut răbdarea, nu vor declara independenţă în mod unilateral, ci îşi vor coordona deciziile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite.
Chestiunea Kosovo a fost discutată şi la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE. Ministrul de externe al Suediei, Karl Build, a pledat pentru unitatea blocului european, afirmînd că în joc este credibilitatea Uniunii Europene.
Un tribunal din Belarus a condamnat doi lideri ai opoziţiei la 15 zile de închisoare. Pavel Seviarineţ de la mişcarea Maladi Front şi Alexei Şein, copreşedinte al Partidului creştin-democrat, au fost găsiţi vinovaţi de distribuirea unor fluturaşi cu informaţii despre o viitoare reuniune a opoziţiei.
Statele Unite au acuzat Iranul că îi sprijină tot mai mult pe insurgenţii din Irakul învecinat. Reproşul a fost formulat de ambasadorul american la Bagdad, Ryan Crocker, care a avut o nouă rundă de discuţii cu ambasadorul Iranului. Cei doi diplomaţi au căzut totuşi de acord să instituie o comisie de securitate comună, pe tema situaţiei din Irak.
Marea Britanie a anunţat că anul trecut, a primit peste 300 de mii de imigranţi din noile ţări membre ale Uniunii Europene, cu 16 la sută mai mult decât în anul 2005. Polonezii sunt de departe pe primul loc, cu peste 200 de mii de oameni aflaţi la muncă în Marea Britanie.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia într-un nou dosar. Iusup Musaev şi alţi 4 locuitori ai satului Novîe Aldî din Cecenia au învinuit autorităţile federale de comiterea unor crime de război în timpul unei razii din 5 februarie 2000. Potrivit reclamanţilor, persoane în uniforma trupelor speciale OMON omorau oameni paşnici, violau femei, jefuiau şi incendiau case. Au fost omorîţi sau daţi dispăruţi 56 de săteni. Statul rus va trebui să plătească pătimiţilor despăgubiri de 143 de mii de euro.
----------------------------------------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este Grigori Volovoi, preşedintele Centrului pentru apărarea drepturilor omului în Transnistria. Dle Volovoi, care din evenimentele săptămânii trecute vi se pare mai importante.
Grogori VOLOVOI: Ccred că săptămîna trecută s-a remarcat printr-un singur eveniment major – canicula toridă, recolta pîrjolită de soare şi consecinţele pe care le vor avea de suportat şi economia Moldovei şi economia Transnistriei. Dar, concomitent cu seceta, acelaşi soare dogorîtor domneşte şi pe scena politică. De aceea cred că şi discursul preşedintelui Voronin în care s-a referit la perspectiva relaţiilor cu Rusia, la perspectiva soluţionării conflictului transnistrean şi alte chestiuni, este de asemenea un eveniment demn de remarcat”.
Europa Liberă: Preşedintele Voronin a declarat că, în ultimul an, Federaţia Rusă a adoptat o poziţie mult mai constructivă în problema transnistreană, ceea ce, spunea Voronin, îi inspiră optimismul soluţionării acestei probleme într-o perspectivă nu prea îndepărtată.
Grogori VOLOVOI: „Am reuşit să depăşim mai multe lucruri, de care ne-am împiedicat în anul 2003, inclusiv acela că relaţiile cu Transnistrua ar trebui edificate doar pe baze federative. Rusia are astăzi o poziţie mult mai constructivă şi în ce priveşte necesitatea modificării misiunii de pacificare. Toate discuţiile mele cu preşedintele Putin din ultima vreme au fost foarte constructive şi demonstrează dorinţa mare a Rusiei de a contribui la rezolvarea problemei transnistrene”.
Europa Liberă: Singura problemă, însă, potrivit lui Voronin, ar fi că forţele politice de opoziţie din Moldova ar încerca din nou să dinamiteze orice acord de reglementare.
Cu toate acestea, preşedintele moldovean spune că a cerut Bruxelului sprijin in acoperirea costurilor reîntregirii ţării, care se ştie ca vor fi foarte mari. Voronin a anunţat că a fost creat un grup de lucru din reprezentanţii guvernului şi experţi occidentali, inclusiv germani, care să facă aceste evaluări.
L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre Grigorii Volovoi, în ce direcţie ar putea evolua, în aceste condiţii, procesul reglementării transnistrene?
Grogori VOLOVOI: “La părerea mea, întîmplarea cu memorandumul Kozak a demonstrat că este posibilă orice evoluţie a lucrurilor. Acum, optimismul preşedintelui Moldovei este alimentat de poziţia Rusiei şi, probabil, acest optimism este bazat pe ceva. Dar, în acelaşi timp, cunoaştem foarte bine că Valeri Liţkai, ministrul de externe al Transnistriei, şi însuşi Smirnov sînt pregătiţi de o soluţionare îndelungată a conflictului şi că negocierile ar putea să dureze şi 15, 20 sau 50 de ani. Vă daţi seama că acest lucru doar întăreşte structurile existente în Transnistria, le pune în afara oricărui control din partea societăţii, nu mai spun de comunitatea internaţională. De aceea, cu cît mai mult timp va trece, cu atît va fi mai rău şi pentru cei de pe malul stîng al Nistrului şi pentru cei de pe malul drept.
Cu toate acestea, eu cred totuşi că un progres substanţial în negocierile moldo-transnistrene este posibil şi, dacă acest lucru se va întîmpla, atunci negoicierile vor decurge la fel de dinamic cum au mers şi în cazul memorandumului Kozak, cînd numai în căteva zile a fost elaborat un document de bază, pe care Transnistria a fost de acord să-l semneze. Acelaşi lucru s-ar putea întîmpla şi acum. Dar acum, eu cred că acest document va fi pur şi simplu convenit între toţi participanţii la negocieri plus observatorii”.
Europa Liberă: Dle Volovoi, despre discuţiile separate dintre Chişinău şi Moscova a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Michael Kirby. El a spus că Statele Unite sprijină poziţia Moldovei privind reîntregirea ţării şi retragerea trupelor ruse şi că la fel ca şi Chişinăul, Washingtonul şi-a exprimat îngrijorarea în 2003 faţă de memorandumul Kozak, care ar fi putut submina noţiunea de stat integru. Actualele discuţii dintre Chişinău şi Moscova, a spus Michael Kirby, au provocat « o mare furtună », dar a adăugat el, nu este clar dacă a fost o furtună adevărată sau poate numai o furtună într-un pahar cu apă.
Michael Kirby : « Multi cred ca Rusia ajută la mentinerea regimului de la Tiraspol si că o solutie pentru reglementsrea transnsitreana trebuie să treacă prin uşa Moscovei. Noi credem că Moldova trebuie să vorbească cu Rusia, dar de asemenea credem că formatul de negocieri 5+2 este cel mai bun în solutionarea problemei. Formatul 5+2 include Rusia, Ucraina, OSCE, UE, SUA şi respectiv – Moldova şi Transnistria. Credem că discuţiile dintre Chişinău şi Moscova au fost mai active, decît discuţiile cu celelalte părţi ».
Europa Liberă: Întrebat dacă pachetul de propuneri ale Chişinăului, discutate cu Moscova, inclusiv despre alegerile concomitente în Moldova şi Transnistria, inclusiv despre retragerea forţelor armate ruse, se discută şi în formatul 5+2, ambasadorul american a spus :
« Raspunsul scrut este Nu, însa am şi un răspuns mai lung decît primul. Deci, asta se întîmplă pentru că formatul 5+2 nu s-a mai întrunit din februarie 2006. Transnistria refuză să participe, iar partea rusă nu îi încurajează suficient de mult pe transnistreni să vină la masa de tratative. Asta nu înseamnă, însa, că Moldova nu a discutat cu SUA despre poztitia adoptata în negocierile cu Rusia. Administratia moldovenească ne-a vorbit despre aceste lucruri, dar de asemenea se adună o mulţime de zvonuri la acest subiect. Şi una dintre moştenirile acestui spaţiu, care din punct de vedere istoric a fost o parte a Uniunii Sovietice, este că oamenii întotdeauna cred că zvonurile şi bîrfele sunt adevărate ».
Europa Liberă: L-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre, Grigori Volovoi, care ar putea fi în condiţiile de astăzi compromisul maxim între cele două părţi în soluţionarea problemei transnistrene?
Grogori VOLOVOI: „Există foarte multe scheme în care se pot întrezări nişte condiţii recorproc acceptabile pentru Moldova şi Transnistria. Unii consideră că asta ar fi confederaţia – cel mai frecvent despre ea vorbeşte Transnistria, care, de fapt, urmăreşte independeţa sa. Alţii consideră mai potrivit modelul federativ, iar în ultima vreme preşedintele Moldovei vorbeşte despre modelul Găgăuziei, pe care-l aduce drept exemplu de respectare a drepturilor şi garanţiilor ce li s-au dat locuitorilor regiunii. În opinia mea, nici unul din aceste modele nu vor fi acceptate. Soluţia conflictului transnistrean ar putea fi o medie a acestor modele, adică vor exista elemente de federaţie cu împuterniciri extinse – mai curînd un statut de republică în cadrul Moldovei, care va avea mai multe împuterniciri decît autonomia găgăuză. Pentru că Transnistria este, deja, de facto, un stat realizat, dar nu şi de jure. De aceea va trebui să se ţină cont de acest lucru la cel mai înalt nivel”.
Europa Liberă: Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre de astăzi, Grigori Volovoi, preşedintele Centrului pentru apărarea drepturilor omului în Transnistria.
-------------------------------
Săptămîna trecută miniştrii de externe din ţările membre ale Uniunii Europene au purtat discuţii asupra viitorului statut al provinciei Kosovo. Discuţiile survin după eşecul consiliului de securitate al ONU, din cauza opoziţiei Rusiei, de a adopta o rezoluţie prin care Belgradului şi Priştinei să li se dea un răgaz de 4 luni ca să ajungă la un numitor, în caz contrar urmînd să intre în vigoare planul Ahtisaari de independenţă supravecheată internaţional.
Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, între care Spania, Romînia, Grecia, Bulgaria şi Ungaria se pronunţă împotriva declarării unilaterale a independenţei Kosovo, spunând că o soluţie nu trebuie grăbită, ci e nevoie de o soluţie care să aducă stabilitate în regiune.
Între timp, Kosovo se pregăteşte de alegeri parlamentare pentru sfîrşitul acestui an. Cîţiva reprezentanţi ai societăţii civile din Kosovo au venit în România ca să preia din experienţa unor ONG care în 2005, în timpul alegerilor generale din Romînia, au creat o coaliţie anti-corupţie numită „pentru un parlament curat”. Detalii, de la corespondentul nostru la Cluj, Dan Tăpălagă.
„Blerton Aeti şi Alban Bocşi tocmai pun bazele Coaliţiei pentru un parlament curat în Kosovo. Au întîlnit-o recent pe Alina Mungiu-Pipidi la Belgrad, care le-a sugerat să folosească modelul românesc de monitorizare a celor peste o mie de candidaţi care vor intra la sfîrşitul anului în cursa pentru cele 120 de locuri din parlamentul kosovar. L-am întrebat pe Alban Bocşi de ce crede că ar fi nevoie de o coaliţie pentru un Parlament curat în Kosovo:
„Încercăm să înfiinţăm această coaliţie pentru că noi credem că societatea civilă trebuie să joace un rol în Kosovo. Parlamentul este controlat de partide, iar corupţia este larg răspîndită, crima organizată este prea puternică. În acelaşi timp, justiţia nu a acţionat în nici un caz, fie că au existat, fie că n-au existat probe. De aceea noi, în calitate de cetăţeni, credem că avem nevoie de un Parlament puternic, deoacere această instituţie joacă un rol cheie în ţara noastră – aprobă numirea primului ministru, a preşedintelui, a judecătorilor. Dacă vom avea un parlament puternic, vom avea dacă nu democraţie, măcar ceva care să aducă a democraţie”.
Cele mai multe cazuri de corupţie, spune Alban Bocşi, sînt legate de privatizări. Pe de altă parte, există şi cazuri flagrante în care sînt implicaţi înalţi oficiali, dar justiţia n-a mişcat un deget pînă acum, mai spune reprezentatul organizaţiei Ciohu, care în albaneză înseamnă „trezeşte-te”.
„Fostul preşedinte al parlamentului a plătit 260 de mii de euro pentru 2 maşini care n-au mai ajuns. Le-a comandat pentru parlament. Asta a scris presa, dar maşinile nu le-a văzut nimeni nici în ziua de astăzi. Preşedintele parlamentului kosovar a fost schimbat din funcţie, dar din alte motive”.
Viitoarea coaliţie pentru un parlament curat din Kosovo are puţini membri, abia a reuşit să adune 6 ONG-uri. Blerton Aeti, celălalt membru al viitoarei coaliţii, speră să trezească în populaţia din Kosovo o conştiinţă anti-corupţie.
„În primul rînd sperăm să putem elimina cel puţin cîţiva candidaţi de pe liste. Dar cea mai mare speranţă a noastră este să trezim conştiinţa cetăţenilor. Terbuie să depăşim acest flagel al corupţiei generalizate şi crimei organizate”.
Blerton Aeti şi Alban Bocşi au mai puţin de 30 de ani. Cu ei societatea civilă abia începe să respire în Kosovo. În provincia cu un venit mediu puţin peste 200 de euro şi cu un şomaj ridicat de peste 60 la sută, corupţia rămîne o uriaşă problemă”.
------------------------------------------ Doamnelor si domnilor, cele 15 minute de Dialog la Europa Liberă se apropie de sfîrşit. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte - toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.